La
Chișinău se desfășoară reuniunea interministerială a Parteneriatului Estic,
alături de comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate, Johannes Hahn, sunt
prezenți miniștrii de externe ai celor șase state care fac parte din acest
Parteneriat, Republica Moldova, Ucraina,
Georgia, Belarus, Armenia și Azerbaidjan.
Reuniunea
interministerială are drept scop stabilirea principalelor linii de discuție
care vor fi abordate la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Comisarul European pentru Extindere, Johannes
Hahn, a declarat că summitul din luna noiembrie “va fi o ocazie, (pentru
oficialii UE n.a.) de a ne gândi, de a reflecta, cum să mergem mai departe.
De a descoperi care sunt perspectivele (Parteneriatului n.a.) pentru anul 2020, dar și după".
Viceministrul
de Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a susținut că, oficialii de la Bruxelles ar
trebui să ofere o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană pentru
Ucraina, Georgia și Moldova. Cele trei ţări au semnat săptămâna trecută, o
declaraţie comună în acest sens, pe care au expediat-o Parlamentului European. Ministrul
moldovean de Externe, Andrei Galbur a declarat că statul moldovean, "va
continua să manifeste o atitudine pro activă în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor
pe care le oferă Parteneriatul Estic, în primul rând pentru a facilita
implementarea Acordului de Asociere". Pe agenda discuțiilor au fost
prezente și tematicile care țin de prezența conflictelor înghețate pe
teritoriul ţărilor Parteneriatului Estic. Situaţia din Karabahul de Munte a
creat tensiuni între oficialii Azerbaidjanului și Armeniei.De aici.
Întâlnirea
de la Chișinău are loc la trei zile după ce, pe 7 iulie, Duma de Stat
a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare în regiunea
transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se
spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un
pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de
cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea transnistreană, și că Federația Rusă își menține
sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit
proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu
pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de
revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.De
aici.
Tensiunile
în relația moldo-rusă au apărut cu o zi înainte de întâlnirea din Hamburg a președinților
Putin și Trump. Este modul Federației Ruse de a face politică, unul de tipul „unde
dai și unde crapă.” Prin faptul că Moscova a cerut Chișinăului și Kievului să
nu facă presiuni asupra regiunii transnistrene și Tiraspolului, conducerea Dumei
de Stat a Federației Ruse a ridicat mingea la fileul geopolitic pe care îl
discuta, la Hamburg, Putin. Un fileu geopolitic delicat, în care strategii de
la Kremlin leagă situația din stânga Nistrului de Ucraina și reglementarea
conflictului din Donbas.
Presa
occidentală nu a relatat dacă în cadrul întâlnirii Trump-Putin s-a discutat
despre Ucraina, ziariștii au scris despre un acord de pace în Siria. În schimb,
duminică, 9 iulie, șeful Departamentului de Stat al SUA, Rex Tillerson, aflat la Kiev, a declarat că Rusia trebuie
să facă primul pas pentru calmarea situației din estul Ucrainei și să-și
retragă materialul militar.
Organizarea
la Chișinău a acestei reuniuni a miniștrilor de externe din țările
Parteneriatului Estic este un prilej în plus pentru oficialii moldoveni de a declara că documentul
votat de Duma de Stat nu va putea influența cursul pro-european de Republica
Moldova. Comentând această rezoluție a Dumei de Stat, președintele Parlamentului de la
Chișinău, Andrian Candu, declara că „Moldova
va continua să își promoveze politica, pe noi nu ne interesează ce face un
parlament sau ce face altul este politica internă a țării și vom acționa ca
atare”.
Modul
de a face politică externă al lui Putin, unul în care încearcă să implice
Federația Rusă în marile probleme geopolitice ale lumii, este unul al sistemelor de ecuații în care rezolvarea le leagă între ele. Cu siguranță,
strategii de la Kremlin își doresc să condiționeze încetarea conflictului din Donbas de
rezolvarea problemei transnistrene iar aceasta, probabil, de recunoașterea
anexării Crimeei.
Nu știm la ce înțelegere au căzut Trump și Putin. La întâlnirea
de două ore a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de
Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă
comună, ori de o declarație a celor doi. Deci, întîlnirea nu a
fost pregătită. E bine că s-au întâlnit și că, ambii, au folosit mai apoi, cuvinte
pozitive despre ea.
Amintesc
că atât Statele Unite cât și Federația Rusă au recunoscut că nivelul relațiilor
lor este cel mai jos de la căderea Zidului Berlinului și de la încheierea
Războiului Rece. Anunțurile de satisfacție ale celor doi, reprezintă un semn că
sau făcut pași spre un dialog care va urma și care va fi mult mai bine pregătit.
Așa
se explică presiunile pe care le fac diplomații ucraineni la adresa Comisiei
Europene pentru ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă clară de aderare
pentru cele trei state din Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina și Georgia.
Tot așa putem explica presiunile făcute de Rusia, pe chestiunea transnistreană.
Privind la satisfacția lui Putin, după întâlnirea avută cu Trump, încep să cred
în posibilitatea apariției unei noi Cortine de Fier. Tocmai de asta e bine ca
oficialii moldoveni să aducă Europa mai repede între Prut și Nistru. Ca să se poată demonstra tuturor că Moldova este europeană iar moldovenii nu și-l doresc pe Putin președinte.