luni, 10 iulie 2017

PARTENERIATUL ESTIC ȘI CĂDEREA CORTINEI DE FIER



La Chișinău se desfășoară reuniunea interministerială a Parteneriatului Estic, alături de comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate, Johannes Hahn, sunt prezenți miniștrii de externe ai celor șase state care fac parte din acest Parteneriat, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia și  Azerbaidjan.


Reuniunea interministerială are drept scop stabilirea principalelor linii de discuție care vor fi abordate la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017.  Comisarul European pentru Extindere, Johannes Hahn, a declarat că summitul din luna noiembrie  va fi o ocazie, (pentru oficialii UE n.a.) de a ne gândi, de a reflecta, cum să mergem mai departe. De a descoperi care sunt perspectivele (Parteneriatului n.a.) pentru anul 2020, dar și după".


Viceministrul de Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a susținut că, oficialii de la Bruxelles ar trebui să ofere o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina, Georgia și Moldova. Cele trei ţări au semnat săptămâna trecută, o declaraţie comună în acest sens, pe care au expediat-o Parlamentului European. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur a declarat că statul moldovean, "va continua să manifeste o atitudine pro activă în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor pe care le oferă Parteneriatul Estic, în primul rând pentru a facilita implementarea Acordului de Asociere". Pe agenda discuțiilor au fost prezente și tematicile care țin de prezența conflictelor înghețate pe teritoriul ţărilor Parteneriatului Estic. Situaţia din Karabahul de Munte a creat tensiuni între oficialii Azerbaidjanului și Armeniei.De aici. 

Întâlnirea de la Chișinău are loc la trei zile după ce, pe 7 iulie,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea transnistreană, și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.De aici.
 
Tensiunile în relația moldo-rusă au apărut cu o zi înainte de întâlnirea din Hamburg a președinților Putin și Trump. Este modul Federației Ruse de a face politică, unul de tipul „unde dai și unde crapă.” Prin faptul că Moscova a cerut Chișinăului și Kievului să nu facă presiuni asupra regiunii transnistrene și Tiraspolului, conducerea Dumei de Stat a Federației Ruse a ridicat mingea la fileul geopolitic pe care îl discuta, la Hamburg, Putin. Un fileu geopolitic delicat, în care strategii de la Kremlin leagă situația din stânga Nistrului de Ucraina și reglementarea conflictului din Donbas. 


Presa occidentală nu a relatat dacă în cadrul întâlnirii Trump-Putin s-a discutat despre Ucraina, ziariștii au scris despre un acord de pace în Siria. În schimb, duminică, 9 iulie, șeful Departamentului de Stat al SUA, Rex Tillerson, aflat la Kiev, a declarat că Rusia trebuie să facă primul pas pentru calmarea situației din estul Ucrainei și să-și retragă materialul militar. 


Organizarea la Chișinău a acestei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Parteneriatului Estic este un prilej în plus pentru oficialii moldoveni de a declara că documentul votat de Duma de Stat nu va putea influența cursul pro-european de Republica Moldova. Comentând această rezoluție a Dumei de Stat, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, declara că „Moldova va continua să își promoveze politica, pe noi nu ne interesează ce face un parlament sau ce face altul este politica internă a țării și vom acționa ca atare”.
  

Modul de a face politică externă al lui Putin, unul în care încearcă să implice Federația Rusă în marile probleme geopolitice ale lumii, este unul al sistemelor de ecuații în care rezolvarea le leagă între ele. Cu siguranță, strategii de la Kremlin își doresc să condiționeze încetarea conflictului din Donbas de rezolvarea problemei transnistrene iar aceasta, probabil, de recunoașterea anexării Crimeei. 
Nu știm la ce înțelegere au căzut Trump și Putin. La întâlnirea de două ore a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă comună, ori de o declarație a celor doi. Deci, întîlnirea nu a fost pregătită. E bine că s-au întâlnit și că, ambii, au folosit mai apoi, cuvinte pozitive despre ea. 


Amintesc că atât Statele Unite cât și Federația Rusă au recunoscut că nivelul relațiilor lor este cel mai jos de la căderea Zidului Berlinului și de la încheierea Războiului Rece. Anunțurile de satisfacție ale celor doi, reprezintă un semn că sau făcut pași spre un dialog care va urma și care va fi mult mai bine pregătit. 


Așa se explică presiunile pe care le fac diplomații ucraineni la adresa Comisiei Europene pentru ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă clară de aderare pentru cele trei state din Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina și Georgia. Tot așa putem explica presiunile făcute de Rusia, pe chestiunea transnistreană. Privind la satisfacția lui Putin, după întâlnirea avută cu Trump, încep să cred în posibilitatea apariției unei noi Cortine de Fier. Tocmai de asta e bine ca oficialii moldoveni să aducă Europa mai repede între Prut și Nistru. Ca să se poată demonstra tuturor că Moldova este europeană iar moldovenii nu și-l doresc pe Putin președinte.