Autoritățile
ruse l-au dat în urmărire internațională pe liderul Partidului Democrat din
Moldova, Vladimir Plahotniuc, pentru o presupusă tentativă de crimă, informează
agenția rusă Interfax. Decizia instanței ruse a fost atacată la Curtea de Apel
Moscova. De aici.
Dosarul
despre care vorbește presa rusă, a fost pornit în urma unei plângeri făcute de Renato
Usatîi care are, potrivit portalului Zeppelin, statut de parte vătămată. De aici.
La apriția acestei noutăți de presă, liderul
Partidului Democrat se afla în Statele Unite. Oficialul moldovean este într-o a
doua vizită oficială pe care o face anul acesta în Statele Unite. Observ, că există
un interes moderat al oficialilor americani faţă de evenimentele care se petrec
în Republica Moldova. Probabil, după votarea proiectului anti-propagandă de
către majoritatea parlamentară de la Chișinău și apariția unor eventuale
represiuni din partea Moscovei la adresa Moldovei, acest interes va spori.
Nu este deloc întâmplător că, vizita coordonatorului
coaliției pro-europene de la Chișinău în America are loc după participarea premierului Pavel Filip la summit-ul Parteneriatului Estic
unde a dat asigurări oficialilor europeni că Republica Moldova își va păstra
cursul pro-vest și va implementa condiționalitățile cerute de majoritatea PPE
din Parlamentul European.
Amintesc că anume la summit-ul Parteneriatului Estic, președintele României
a făcut declarația potrivit căreia integrarea europeană a Republicii Moldova nu
poate fi făcută printr-o „scurtătură”, prin „calea indirectă” a Unirii cu
Romania. Afirmația lui Klaus Iohannis poate fi interpretată ca un răspuns
oficial pe care statul român îl face la vociferările unor apropiați ai Kremlinului
care anunță o iminență a unirii Basarabiei cu România.
Declarația
lui Iohannis îmi aduce aminte de afirmația făcută, anul trecut, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, de ambasadorul SUA de la Chişinău, James Pettit: Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran
şi independent, în interiorul unor graniţe sigure. ”Alăturarea de România, ca o cale de a intra în UE sau
pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va
face lucrurile mai bune pentru Moldova”, a spus atunci diplomatul american. De aici.
Declarația
politică făcută de șeful statului român este o asigurare publică că România nu
are pretenții unioniste și că Republica Moldova nu se va uni cu România.
Desigur,
mișcările unioniste au dreptul la viață. Dar, cu siguranță tema unionismului era/este o componentă a războiului hibrid declanșat de Moscova la adresa Chișinăului: orice apropiere a Moldovei față de România, vine să distanțeze Tiraspolul de Chișinău. S-a
spus că existența României Mari, prin unirea cu Republica Moldova, ar putea
avea loc doar în urma unor negocieri cu Federatia Rusă. Tratativele cu Moscova
la tema Unirii vor avea ca plecare Planul Belkovski: alipirea Republicii
Moldova la România s-ar face făcă regiunea transnistreană, Bucureștiul fiind
condiționat să recunoască independența Tiraspolului. Ori, și mai rău, recunoașterea
de către statul român a alipirii Crimeei.
Asigurările
date de președintele Iohannis pentru decidenții politici din regiunea
transnistreană, dar și pentru cei din Moscova, vin să strice planurile
Kremlinului de a avea încă o frontieră comună cu Uniunea Europeană.
Hărțuirea
judiciară de care are parte în ultima vreme Vlad Plahotniuc este rezultanta a mai multor acțiuni pozitive ale Cabinetului Filip. Printre ele se numără și pași concreți de apropiere ai Chișinăului de Tiraspol. Moscova sancționează în
acest fel voința politică a Chișinăului pentru reintegrarea cu Tiraspolul.
Pașii pentru consolidarea statalității sunt pedepsiți, cu atât mai mult pașii
pentru realizarea unei Moldove integre.
Nu
m-aș mira ca, în urma vizitelor pe care Plahotniuc le face în Statele Unite, să
asistăm la deschiderea dialogului de parteneriat și o viitoare reintegrare a Moldovei sub umbrela americană.
O Moldova
integră, care ar avea în componența sa și regiunea transnistreană, ar lipsi
Federația Rusă de un factor de presiune la adresa României și a Ucrainei. Ar îndepărta și mai mult Rusia de hotarele Europei.
