miercuri, 30 martie 2016

PODURILE MOLDO-RUSE MAI MULTE DECÂT CELE DE PE PRUT?



Aproximativ zece mii de oameni au manifestat la Chișinău în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Acțiunea s-a desfășurat duminică 27 martie, tot atunci a avut loc și Sfatul Țării 2 o reeditare a celui din anul 1918. La cele două evenimente era așteptat să participe ex-președintele României Traian Băsescu care a cerut autorităților moldovene cetățenia. Domnul Băsescu nu a venit la Chișinău, a rămas la București unde a fost ales președinte al Partidului Mișcarea Populară – această formațiune politică are inclus în programul politic dezideratul unirii.


La o zi după acțiunile unioniste de la Chișinău, în capitala Republicii Moldova a venit într-o vizită de lucru viceministrul rus de externe domnul Grigorii Karasin. Este prima vizită a unui oficial rus în Moldova după semnarea de către oficialii de la Chișinău a Acordului de Asociere la UE. Vizita face parte dintr-o serie de activități mai largi desfășurate de către ministerul moldovean de externe pe relația cu Moscova și va culmina cu vizita. de la începutul lunii aprilie, ministrului moldovean de externe, domnul Galbur, la Moscova unde se va întâlni cu șeful externelor ruse, domnul Lavrov. 


Decidenții politicii externe de la Chișinău au înțeles că relația bună cu Federația Rusă trebuie păstrată. A spus-o și ministrul moldovean al economiei, domnul Calmâc.Introducerea sancțiunilor ruse la adresa produselor moldovenești a reprezentat reducerea cu 80 la sută a exportului Republicii Moldova în Federația Rusă. În cadrul întâlnirii celor doi miniștrii de externe ne dorim anularea acestor sancțiuni”, a spus ministrul Calmâc.    


La Chișinău, viceministrul rus a vorbit cu premierul moldovean despre asigurarea stabilității Republicii Moldova. Domnul Karasin a spus că sunt elemente pozitive pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre cele două state – este vorba de vizitele demnitarilor de nivel înalt, efectuate recent şi cele planificate pentru perioada imediat următoare şi de reluarea, în timpul apropiat, a activităţii comisiei mixte interguvernamentale privind cooperarea economică. 


Domnul Karasin a vorbit despre stabilitatea Moldovei  după ce unioniștii moldoveni au cerut dispariția statului moldovean și unirea lui cu România. Domnul Karasin a vorbit despre stabilitate după ce în spațiul public au apărut comentarii referitoare la o eventuală participare a fostului președinte al României la cursa prezidențială din Republica Moldova. De fapt domnul Karasin le-a sugerat oficialilor moldoveni că, doar relațiile mai calde cu Moscova, atât politice cât și economice, pot contribui la stabilizarea Moldovei.


Sunt destule date care vorbesc despre faptul că oficialii de la Chișinău ar trebui să folosească rapid această oportunitate oferită de către Federația Rusă – revenirea produselor moldovene pe piața Federației Ruse este acea măsură care poate face ca Moldova să supraviețuiască în lipsa unui credit venit din partea FMI. Cabinetul condus de domnul Tarlev a funcționat fără ca Moldova să aibă un memorandum semnat cu FMI – în schimb produsele moldovenești erau acceptate pe piața rusă.  


Presa scrie că președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că pentru Republica Moldova perioada cecurilor în alb s-a încheiat și că România și Uniunea Europeană vor trece relația cu Republica Moldova prin filtrul unor condiționalități. Proastă declarație. În condițiile în care creditul solicitat de autoritățile moldovene Bucureștiului nu a fost deblocat, iar domnul Iohannis (ori alții) nu a fost convins de acțiunile Chișinăului, declarația domnului Cristea zice negru pe alb că Bucureștiul dă banii, dar îi condiționează! 


Dacă acest credit, care va fi întors cu un profit inclus, mai conține și alte condiționalități care ar fi motivul pentru a fi accesat? Dacă la Palatul Cotroceni nu au fost observate acțiunile de micșorare a tarifelor la gaz și energie electrică, nu s-a văzut că pensiile au fost indexate cu 10%, că a fost aprobată legea cu privire la Procuratură, că procurorul general și-a dat demisia și a fost numit un nou guvernator la Banca Națională a Moldovei, înseamnă că la problemele de vorbire pe care le are, domnul Iohannis mai are și o problemă de vedere. Neoferirea creditului solicitat de către oficialii moldoveni vine să însemne că Bucureștiul împinge Moldova în brațele Federației Ruse.


Era de așteptat. Politicienii români nu au timp pentru Moldova. Declarațiile rămân doar declarații, ele nu vor fi urmate de fapte. Pe Prut tot atâtea poduri au rămas. Chiar dacă, în urmă cu patru ani, la prima ședință comună de guvern, cea din 3 martie 2012, atât domnul Filat cât și domnul Mihai Răzvan Ungureanu ne dădeau asigurări ca se va trece la construirea de poduri și de interconectări energetice. 


Poduri nu s-au făcut. Prutul se trece la fel de greu. Iar demagogia politicienilor români este eminamente electorală. Ce ar trebui să facă politicienii moldoveni, cei care administrează destinele nu numai ale celor care se declară români dar și destinele ucrainenilor, rușilor și găgăuzilor? Cum ar trebui să reacționeze cabinetul Filip la această tărăgănare a Bucureștiului a deciziei de oferire a unui credit care este absolut necesar? Domnul prim ministru Pavel Filip își păstrează calmul. La manifestările din 27 martie 2016, reprezentații structurilor de ordine s-au comportat cu mult profesionalism și au reușit să împiedice provocările existente. Devine din ce în ce mai clar că, într-o perioadă de instabilitate economică, aceste demonstrații ale unioniștilor ar fi putut genera periculoase derapaje.


Devine mai clar că, din varii pricini, partea română nu va oferi rapid creditul promis de către domnul Ponta. De asta, mâna de ajutor pe care o oferă autoritățile ruse, prin sugerata ridicare a sancțiunilor pentru produsele moldovene, trebuie acceptată. Așa cum acceptată ar trebui să fie și o apropiere a pozițiilor politice și economice a celor de la Moscova și Chișinău. Podurile peste Prut vor fi la fel de puține. Rușii sunt deja între Prut și Nistru și nu pleacă. S-au născut aici, unde să se ducă? Iar cu asta Bucureștiul, oficial ori neoficial, trebuie să se împace – interesul Republicii Moldova nu coincide mereu cu interesul României. 


Pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut.

vineri, 25 martie 2016

NĂSTASE NU E UNICUL. MAIA SANDU LIDERUL DREPTEI DIN MOLDOVA



Analistul politic al Fundaţiei Jamestown, Vladimir Socor, afirmă că partidele pro-europene aflate în opoziție ar trebui să meargă în prezidențialele moldovene cu un candidat comun. „Această decizie a Curţii Constituţionale obligă partidele proeuropene de opoziţie să se unească şi să pornească o campanie comună pentru alegerile prezidenţiale. Este o obligaţie pe care partidele n-o mai pot amâna. Acest lucru trebuie să se întâmple cu mult înainte de primul tur al alegerilor. Ar fi o mare greşeală ca liderii de opoziţie să concureze în primul tur şi abia la al doilea să se unească. Ar fi  contraproductiv. În primul rând, din cauza concurenţei, vor fi practic obligaţi să se critice între ei şi va fi greu ulterior de revocat aceste critici. Deci un candidat comun trebuie să existe încă din primul tur”, a spus analistul politic, pentru Jurnal TV. 

Domnul Socor este unul dintre ideologii Noii Drepte din Republica Moldova, adică Partidul Platforma DA, Maia Sandu și susținătorii ( că PAS-ul nu a fost înregistrat), PLDM-ul domnului Valeriu Streleț, PPEM-ul și Ion Sturza & Co. Desemnarea domnului Ion Sturza în calitate de candidat la postul de prim-ministru al Republicii Moldova a coincis cu primele încercări de coordonare a acțiunilor acestor formațiuni și o încercare de coagulare a acestora. 

La sfârșitul anului 2015 domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, indica destul de precis că societatea moldavă este  martora unei confruntări între PLDM, Platforma DA (Noua Dreaptă n.a.) și gruparea politică condusă de Partidul Democrat. În ianuarie 2016 același domn Socor afirma că prin nominalizarea domnului Sturza s-a câștigat timp pentru crearea unei uniunii de centru dreapta îndreptată împotriva Partidului Democrat. Domnul Socor sugera ca această coaliție de centru dreapta să fie alcătuită cât mai repede căci exista eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate.
Îndemnul de acum al domnului Socor, ca opoziția de dreapta să aibă un singur candidat pentru prezidențiale, înseamnă de fapt constituirea acestei uniuni de centru dreapta; candidatul comun ar trebui să fie nucleul în jurul căruia aceste formațiuni politice ar trebui să se coaguleze. De aici și competiția care se dă între domnul Năstase, doamna Maia Sandu și domnul Iurie Leancă pentru obținerea candidaturii de candidat al dreptei politice la alegerile prezidențiale. 

Că în sânul Noii Drepte au loc tăcute bătălii o demonstrează mai multe declarații de presă. Președintele Partidului Popular European din Moldova, domnul Iurie Leancă, într-o declarație făcută presei l-a înțepat pe liderul Partidului Platforma DA, domnul Năstase: „PPEM consideră prematur orice discuție despre înaintarea unui candidat la funcția de președinte. Nu o să venim cu candidatul nostru ca mai apoi după câteva zile să zicem că este nevoie de un candidat unic al flancului de dreapta”, a declarat Iurie Leancă. Domnul Leancă făce referire la decizia Partidului Platforma DA de a-l înainta pe domnul  Năstase candidat la funcția de președinte. 

Această unilaterală decizie a Partidului Platforma DA a luat prin surprindere. Potrivit unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Ziarului „Timpul”  în turul II al alegerilor prezidențiale s-ar confrunta liderul socialiștilor moldoveni, domnul Dodon și fostul ministru al Educației, Maia Sandu. Asta înseamnă că liderul dreptei moldovenești este Maia Sandu. 

Rezultatele acestui sondaj au deranjat. S-a văzut asta în cadrul unei emisiunii recente de televiziune la care a participat și domnul Năstase. În cadrul dezbaterii televizate realizatorii acestei emisiuni au organizat un sondaj telefonic ad-hoc în care telespectatorii au avut posibilitatea să își exprime opinia referitoare la cel mai bun candidat unic al dreptei la alegerile prezidențiale - rezultatul a fost în favoarea domnului Năstase. În cadrul emisiunii domnia sa a afirmat că rămâne optimist și încrezător în faptul că va reuși să convingă dreapta că este cel mai bun candidat: „E nevoie de un preşedinte care să taie ca-n varză şi să ia partea poporului, nu a Parlamentului. Rămân optimist. Am vorbit şi cu Maia Sandu, şi cu domnul Ion Sturza. Sunt încrezător că vom găsi un numitor comun. Acum trebuie să ne ajustăm agendele. Eu mă ţin de o agendă foarte clară, care nu-mi aparţine mie, ci oamenilor. Agenda mea corespunde întru totul cu agenda populară. Cine se va ralia acestei agende, va merge împreună cu mine”, a adăugat liderul PPDA. „Faptul că am fost desemnat de PPDA să candidez la alegerile prezidenţiale eu o iau ca pe un mandat pentru a discuta cu ceilalţi potenţiali participanţi la scrutin”, a spus Andrei Năstase.

Devine cât se poate de clar că domnul Năstase le-a sugerat domnului Leancă și doamnei Sandu să își plieze agenda politică după a domniei sale și să îl recunoască în calitate de unic candidat al dreptei. Domnul Andrei Năstase se vede președintele Republicii Moldova. Dacă nu al Moldovei atunci al unui unic partid de dreapta. Motivația este simplă: candidatul dreptei la prezidențialele din acest an va fi cel în jurul căruia se vor coagula toate forțele dreptei politice moldovenești. 

Nu cred că domnul Năstase poate să își asume acest rol. Domnia sa a făcut mai multe erori politice grave: a admis atacul protestatarilor pro-ruși asupra clădirii Parlamentului Republicii Moldova și a făcut front comun cu domnul Dodon și domnul Usatâi pentru a fugări tinerii unioniști moldoveni din Piața Marii Adunări Naționale. Așa ceva nu se uită!

Mai mult, prezent în studioul Pro TV Chișinău, domnul Năstase și-a permis să comită atacuri la persoană la adresa tuturor celor care au considert că anticipatele sunt inoportune căci ele deschid drumul către o majoritate în viitorul Parlament al Republicii Moldova formată din Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de către domnul Usatâi. Am putut vedea cu ochiul liber că domnia sa se consideră unicul deținător al adevărului, al demnității și al moralei și că nu acceptă alți lideri pe dreapta politică din Republica Moldova. Această repetitivă preocupare a liderului Partidului Platforma Demnitate și Adevăr pentru declanșarea alegerilor anticipate, nefireasca alianță a formațiunii politice pe care o conduce cu forțele pro-ruse conduse de domnul Dodon și domnul Usatâi, transmite doar îngrijorare. Suficientă pentru a nu îmi dori să îl votez. 


De asta, până la apariția unor alți candidați pe dreapta politică din Republica Moldova prefer să dau credit de încredere doamnei Sandu. Și dacă e pornită să facă politică, să o facă mai repede și să își înregistreze mai partidul. Cât stă bine în sondaje.



joi, 24 martie 2016

BĂSESCU NU VA PRIMI CETĂȚENIA REPUBLICII MOLDOVA



Cineva a spus că cea mai mare şmecherie a Diavolului este să ne convingă că nu există. Cea mai mare şmecherie a domnului Dungaciu este să ne convingă că pe moldoveni îi așteaptă federalizarea. Într-o notă recentă domnia sa afirmă că „retragerea Rusiei din Siria creează premisele conturării unui spaţiu tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă sub forma unor organizări teritoriale interne în Ucraina şi Moldova de tipul unor federaţii”.

Domnia sa sugerează că „federalizarea” Moldovei va fi făcută prin aducerea în câmpul constituţional/electoral al statului moldav a circa 10% de voturi proruse – voturile transnistrene. Ar fi unica garanţie a decidenților de la Moscova că integrarea euroatlantică a statului moldovean nu va fi posibilă. „Perspectiva federalizării merită reţinută ca scenariu potenţial. Miza pentru Bucureşti este statutul frontierei euroatlantice şi, concomitent, al frontierei sale naţionale. Deschiderea posibilă a dosarului federalizării, înseamnă un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români şi posibilitatea formalizării unor relaţii ale noului stat reîntregit cu Moscova care poate aduce Federaţia Rusă la frontierele României (Uniune vamală, formule de integrare eurasiatice, acceptarea de baze militare ruseşti în stânga Prutului). Din această perspectivă, dacă aşa vor sta lucrurile, R. Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu”. 


Aruncată de domnul Dungaciu pisica federală are rolul de a-i speria pe decidenții politici de la București ori pe cei de la Chișinău? Vrea să creeze neliniști celor de la Palatul Cotroceni ori doar locatarilor de la  Victoria? Ori este un mijloc de a induce o stare de vigilență în rândul electoratului pro-românesc existent în Republica Moldova? Probabil e mai degrabă vorba de construirea unui câmp de așteptare electorală necesar domnului Băsescu. Spre această concluzie ne conduc afirmațiile de pe facebook ale unui alt politolog român, Sorin Ioniță, director al Expert Forum: Este evident: Băsescu vrea să arunce în aer Europa candidând la președinție în Moldova. Ar fi exact genul lui de mișcare ce reseteaza jocul și șterge toate calculele politice la Chișinau - deci o treabă marca Băsescu. Deja numele lui emoționează și mobilizează o parte importantă din electoratul moldovean, care percepe că îi datorează ridicarea vizelor. Dacă mai face și câteva emisiuni în direct cu doamna Maria și nepoțeii, ceva victimizare, etc, Moldova urbană și românofonă îi pică în poală ca o pară coaptă”.

Pe data de 18 martie fostul președinte al României, Traian Băsescu și soția sa Maria, au depus o cerere la președinția Republicii Moldova prin care solicită cetățenia moldoveană. Nu se știe, deocamdată, cât va dura examinarea cererii și în cât timp fostul lider de la Cotroceni va primi un răspuns. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, domana Sabina Fati sugerează ascultătorilor că Băsescu va primi cetățenia, președintele Nicolae Timofti va face acest lucru pe ultima sută de metri a mandatului său. Între timp președintelui moldovean i-a expirat mandatul legal fiind președinte în exercițiu, iar domnul Băsescu nu a primit cetățenia Moldovei. Motivul? Domnul Timofti nu are temeiul legal ca să îi poată acorda domnului Băsescu cetățenia. Potrivit articolului 15 din legea nr. 596 din 5 iunie 1991 cu privire la cetățenia Republicii Moldova dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere se poate acorda doar în cazul în care persoana care solicită cetățenia a domiciliat în Republica Moldova permanent cel puțin zece ani ori este căsătorit cu un cetățean moldovean sau a venit să domicilieze la părinți sau copii care sunt cetățeni moldoveni și care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.Domnul Băsescu nu întrunește nici una dintre aceste condiții, deci nu există temeiul legal pentru a i se putea acorda cetățenia moldovenească. 

Traian Băsescu își dorește să exploateze cetățenia moldovenească în scopuri electorale, atât în interiorul statului român unde formațiunea sa politică, Partidul Mișcarea Populară, este cotată cu un 7%, cât și între Prut și Nistru unde se află, nexploatat până la capăt, un mare bazin electoral românesc. Domnul Dungaciu aruncă sperietoarea federală în folosul domnului Băsescu. 

Nu am auzit în spațiul public moldav discuții despre o eventuală participare a locuitorilor din regiunea transnistreană la procesul electoral moldovenesc. Domnul Dungaciu este primul care vorbește despre așa ceva. Nici despre o eventuală reluare a discuțiilor, în formatul 5+ 2, pe problematica transnistreană nu am auzit. Și nici despre o eventuală întâlnire a liderului regiunii transnistrene, domnul Șevciuk, cu autoritățile de la Chișinău nu a fost vorba. Ultima întâlnire de acest fel a avut loc în urmă cu un an atunci când domnul Șevciuk s-a întâlnit cu premierul Chiril Gaburici. Repet, domnul Dungaciu este primul care vorbește în spațiul public despre participarea locuitorilor din regiunea transnistreană la alegerea președintelui Republicii Moldova. Domnia sa construiește spaime și lansează subliminal câmpuri de așteptare electorală pentru apariția unui salvator: Băsescu și partidul lui!


Domnul Dungaciu afirmă că singura barieră potențială împotriva federalizării Republicii Moldova şi a fixării unei bariere ruse în calea integrării euroatlantice a statului moldovean ar fi o prezență masivă - economică, culturală, socială, politică – a României în Moldova. Dar această prezență se lasă prea mult așteptată! La fel cum se lasă așteptat împrumutul solicitat de către autoritățile moldovene oficialilor români. Cine spunea că fratele la nevoie se cunoaște? Să fie oare solicitarea făcută de domnul Dungaciu, ca oficialii moldoveni să aibă o mai mare deschidere pentru prezența românească în Moldova, încă o condiție pentru obținerea împrumutului refuzat de domnul Iohannis? Nu știm. Dacă această solicitare ar fi venit din partea domnului Cristian Ghinea, consilierul primului ministru român, era o altă încărcătură politică. Oficială, nu electorală. 


Domnul Ghinea nu va solicita oficialilor moldoveni mai multă deschidere decât este. La Palatul Victoria (sediul guvernului statului român) s-a văzut că, în condiții de criză extremă, guvernul de la Chișinău a reușit să stabilizeze Moldova. S-a reușit micșorarea tarifelor la gaz și energie electrică, pensiile au fost indexate cu 10%, a fost aprobată legea cu privire la Procuratură, care prevede alegerea procurorului general prin concurs de către Consiliul Procurorilor. Domnul Corneliu Gurin, procurorul general și-a dat demisia și a fost numit un nou guvernator la Banca Națională a Moldovei. Suficiente motivații pentru a dovedi că există destulă deschidere pentru apropierea de Uniunea Europeană și prin ea, de România. Suficientă justificare pentru convingerea domnului Iohannis că e timpul să deblocheze creditul românesc pentru Moldova. Atenție, vorbim de un împrumut pe care Moldova trebuie să îl întoarcă - ori poate, pentru a oferi acești bani Bucureștiul are nevoie de un gaj? Că frate, frate dar brânza-i pe bani și în capitalism nu există sentimente!


Sper ca domnul Iohannis să revină cât mai rapid asupra deciziei domniei sale și să deblocheze creditul necesar Chișinăului. Altfel, aș putea crede că la Palatul Cotroceni s-a luat deja hotărârea că moldovenilor nu li se dă nimic și sunt împinși în brațele altora. Abia atunci pisica rusească de care pomenește Dan Dungaciu, ar putea deveni realitate.