miercuri, 29 iunie 2016

RĂSPUNSUL MOLDOVENESC LA PLANUL GERMAN DE REGLEMENTARE AL CONFLICTULUI DE PE NISTRU



Agențiile de presă notează faptul că președintele Erdogan a trimis o scrisoare oficială președintelui Putin în care și-a cerut iertare pentru doborârea avionului SU-24 și este gata să plătească compensațiile necesare. Gestul liderului turc vine după eșecul României de la Sofia, acolo unde premierul bulgar, Boiko Borisov, a anunțat că Sofia nu este de acord cu inițiativa României de a construi o flotă comună la Marea Neagră. Ideea sonorizată de oficialii români venea pe filieră americană.  Liderii Bulgariei și ai Turciei au preferat să ignore recomandarea americană, preferând să își apere propriile interese naționale în regiune.


Scrisoarea Turciei către Federația Rusă a apărut imediat după Brexit. Amintesc că ieșirea Marii Britanii din UE are loc cu câteva săptămâni înaintea summit-ului NATO din Varșovia. Un summit la care trebuiau să fie luate decizii importante pentru apărarea flancului de nord și de sud al UE. Analiștii publicației Foreign Policy afirmă că Brexit gripează funcționarea NATO și pun în dificultate politicile de securitate ale UE.
 

Comentatorii români de politică externă încearcă să micșoreze impactul ieșirii Marii Britanii din UE afirmând că, Uniunea Europeană nu se va desființa – singura putere esențială fără de care UE este de neconceput, rămâne a fi Germania. Desigur, în acest moment, Germania devine țara care, pe continentul european, va avea vocea cea mai dominantă.


O voce care, în cadrul negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean încearcă deja să își impună propriul punct de vedere. 


Prezent la Chișinău pe data de 23 iunie, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, a declarat că obiectivul final urmărit de OSCE sub actuala președinție germană este o soluție care să se integreze în limitele suveranității Republicii Moldova, să respecte integritatea ei teritorială, dar și care să acorde un statut special regiunii transnistrene. După startul negocierilor în formatul 5+2 de la Berlin în „problema transnistreană", mai mulți experți din Republica Moldova au menționat că, Moldova este supusă mai multor presiuni care vin atât din partea Moscovei și Tiraspolului, cât și a OSCE, pentru acceptarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.

Aceste presiuni se văd cu ochiul liber. Moscova condiționează relansarea relațiilor economice cu autoritățile de la Chișinău de o mai mare maleabilitate a Moldovei în cadrul negocierilor. În cadrul ultimii întâlnirii avute de șeful diplomației moldovene, Andrei Galbur cu omologul său rus, Serghei Lavrov a spus că Rusia pledează pentru „rămânerea Transnistriei în componența Republicii Moldova”, dar „consideră necesar un statut special pentru Transnistria în cadrul unei Moldove neutre și indivizibile”. 


Dincolo de corectul răspuns oficial oferit la negocieri de  viceprim–ministrul pentru reintegrare, domnul George Bălan, replica decidenților politici  este una mai subtilă. Probabil acesta a fost motivul că nu a apărut în reflectorul presei ori al comentatorilor politici moldoveni. Într-o postare pe rețelele de socializare din 22 iunie, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, scrie că Dosarul Transnistrean a fost analizat în cadrul unei Platforme de consultare și control parlamentar pe politici de reintegrare.

Am constatat că există solidaritate și necesitate de oferire a sprijinului politic Guvernului, pentru a fi găsite soluții viabile cu impact național și cu obiectiv final de reintegrare a țării. La masa de discuții a participat conducerea comisiilor parlamentare de profil, actualul Vicepremier pentru Reintegrare George Balan dar și foștii negociatori pe dosar: Vasile Șova, Eugen Carpov și Osipov Victor. Ținând cont de situația economică dificilă ce persistă în regiune și lipsurile cu care se confruntă cetățenii, toți participanții la discuții s-au pronunțat pentru intervenții prompte din partea autorităților de la Chișinău. Ședințele Platformei vor avea un caracter periodic pentru a înțelege, decide și garanta suport politic parlamentar pentru negociatori”, nota domnul Candu.



Cheia în care s-ar traduce postarea domnului Candu este pe atât de simplă, pe atât de complicată – pe dosarul transnistrean formațiunile politice parlamentare, cu excepția PSRM, au reușit să găsească un punct comun. O dovedește prezența în această grup de consultanță, și atenție, „de control parlamentar al politicilor de reglementare”, a foștilor negociatori ai dosarului. E vorba de specialiști care provin din grupări politice diferite și de multe ori, oponente. Postarea președintelui Parlamentului moldovean sugerează că acest grup are un caracter permanent și că își va desfășura ședințele în mod periodic „pentru a înțelege, decide și garanta suport politic parlamentar pentru negociatori”. Punctul comun găsit de formațiunile politice parlamentare, fără PSRM, ține probabil, de identificarea interesului național moldovenesc: reintegrarea statului moldovean. De aici și trimiterea la o largă susținere politică în Parlamentul moldovean. 


Amintesc că liderul socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, a declarat că rezolvarea conflictului înghețat de pe Nistru poate fi realizată doar prin acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, lucru care, spun experții, ar permite Tiraspolului să aibă un cuvânt de spus referitor la vectorii de politică externă ai statului moldovean. 


Statutul special oferit regiunii transnistrene va fi de tipul celui oferit regiunii găgăuze? Se va reuși obținerea unui dialog onest între Chișinău și Tiraspol pentru abordarea acestei teme? Probabil, doar în cazul în care vor fi făcuți pași concreți pentru restabilirea încrederii între cele două maluri. Iată necesitatea prezenței primului ministru moldovean, zilele trecute, la Varnița, unde a fost redeschis complexul  educațional sportiv. Un dialog pragmatic și onest, dacă ar avea loc în aceste momente dramatice pentru regiunea transnistreană, probabil, ar reduce din pretențiile decidenților de la Tiraspol. Actualul climat economic din regiune, când deficiența bugetară a Tiraspolului este una galopantă, face Chișinăul să dispună de suficiente pârghii pentru reducerea acestor mofturi. 

Vor reuși decidenții politici de la Chișinău să evite federalizarea Moldovei? După summit-ul NATO din Varșovia vom putea intui un răspuns mai precis la această întrebare. Evenimentele petrecute în regiune, relansarea relațiilor dintre Turcia și Federația Rusă, eșecul președintelui Iohannis în Bulgaria, Brexit-ul, vorbesc despre faptul că asistăm la o reconfigurare a relațiilor dintre Federația Rusă și principalii actori din spațiul Mării Negre. Această schimbare de paradigmă nu este în favoarea opțiunii moldovenești de reglementare a conflictului transnistrean, și pare a fi mai degrabă în favoarea  impunerea planului german de reglementare. Dar până la o posibilă impunere a acestuia, va mai trece destulă apă pe Nistru -  de asta, inițiativele concrete de consolidare a încrederii sunt necesare. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. 


    

luni, 27 iunie 2016

MOȚIUNIILE DE CENZURĂ ALE SOCIALIȘTILOR SUNT DOAR PENTRU IMAGINE, MINISTERELE MUNCESC



Stela Grigoraş: dacă există discernămînt și principii morale, toate problemele își găsesc rezolvarea


- Doamna ministru, ce le răspundeţi socialiştilor la moţiunea simplă înaintată împotriva Dumneavoastră?

- Sper să fiu auzită, dar mai ales înţeleasă. Ei încearcă să-şi creeze o oarecare imagine politică, noi încercăm să muncim. Ei vorbesc, noi muncim. Ei sînt în situaţia în care trebuie doar să critice, strategic îi înţeleg, numai că eu şi echipa mea de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nu avem nici timp, nici putere şi nici plăcerea să facem campanie electorală înainte de vreme. Domeniul social este unul complex şi deosebit de responsabil. Eu am acceptat această provocare în ideia că, toţi îmreună, vom pune umărul la identificarea soluţiilor pentru a uşura viaţa oamenilor şi nu pentru a ne privi la nesfîrşit în oglindă şi a declara seară de seară la «TV-uri» cît sîntem de frumoşi.  

- Oricîte rezultate am afişa, una dintre problemele stringente ale societăţii rămîne. Vorbim de îmbătrînirea populaţiei, chiar mai repede decît ne aşteptam. Cît de mult trebuie să ne îngrijoreze această problemă care, din cîte vedem este una globală? 

- Bineînţeles,  la capitolul „îmbătrînire” avem temei de îngrijorare şi asta ne confirmă prin studii specialiștii în sociologie şi demografie. Nu e vreme de panică, dar e vreme de chibzuit ce va fi peste cîteva decenii, cel puţin. Cu aşa ritmuri, vom ajunge ca în 2050 bunăoară, o treime dintre cetățenii țării să fie peste 60 de ani. Alte calcule demografice arată că doar peste circa 10 ani, pensionarii vor constitui un sfert din populația țării şi va munci unul pentru trei, dar nu invers, aşa cum ar fi normal să fie. Vrem sau nu, dar şi noi facem parte din acest circuit al globalizării. În Moldova s-au înregistrat oficial 576,6 mii de cetățeni care au depășit vîrsta de 60 de ani, ceea ce constituie 16% din numărul total al populației permanente.  În 2014 procentul îmbătrînirii crescuse cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent, alcătuind 16,2 la sută. Avem deja rezultatele raportului național privind evaluarea celui de al treilea ciclu (2012-2017) de implementare a Planului de Acțiuni de la Madrid privind îmbătrînirea(MIPAA) a Foii de parcurs în domeniul îmbătrînirii pînă în anul 2020. Urmează să elaborăm politici mai îndrăzneţe în această ordine de idei, prin îmbunătățirea calității capitalului uman, promovarea ocupării forței de muncă în rîndul tinerilor, îmbătrânirea activă a populației şi solidaritatea între generaţii.

- Mulţi care pleacă la muncă în străinătate, pînă la urmă, sînt înşelaţi şi chiar nu au cui să se adreseze, nici în ţară, nici în afară.

- Din păcate acest fenomen este larg răspîndit şi asta pentru că oamenii, deseori, impuşi de circumstanţe, nu ţin cont de procedurile legale la angajare.  Iată de ce Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat modificări la Legea nr. 180 cu privire la migrația de muncă, lege care urmează să asigure protecţia juridică/legală persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, de ofertele înşelătoare sau de eventualele încălcări ale drepturilor lor. Ideia este următoarea - agențiile private vor încheia acorduri de colaborare doar cu angajatorii din străinătate autorizați de către organele competente ale statului de destinație să angajeze lucrători străini. Şi actuala legislaţie permite semnarea acordurilor cu agenții/intermediarii străini, numai că, în realitate persoana care este în căutarea unui loc de muncă, pleacă din țară mai mult în baza unei promisiuni precum că la faţa locului va obține un contract individual de muncă. Promisiunea verbală însă, nu totdeauna este şi garanţie legală. Vrem să responsabilizăm actorii contractului de muncă. De curînd am avut o întîlnire destul de productivă cu reprezentanţii Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare (OFII). Partea franceză este deschisă pentru inițierea consultărilor în vederea semnării proiectului de Acord cadru de Parteneriat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare. Acest Acord va include şi cooperarea între instituții în vederea reîntegrării sociale a cetățenilor Republicii Moldova reveniți din Franța. Astfel, aceștea vor beneficia de ajutoare materiale și financiare, cît și sprijin pentru înființarea unei întreprinderi în Republica Moldova. Să fim înţeleşi corect, nu vrem să lansăm populisme şi poveşti lacrimogene cu revenirea cetăţenilor noştri acasă, vrem să asigurăm un mecanism eficient de reintegrare a tinerilor pe piața internă a muncii

- Care sînt modificările și completările la Legea ajutorului social?  

- Legea ajutorului social rămîne în vigoare, cu cele două componente de bază – ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului. Doar că, în scopul susținerii familiilor defavorizate, dar și a eficientizării mecanismului de implementare a Programului de ajutor social, am iniţiat o serie de modificări și completări care presupun, de exemplu indexarea anuală, de la 1 aprilie, a Venitului lunar minim garantat (ceea ce constituie un fapt logic și iminent, condiționat de consecințele indexării anuale a pensiilor și indemnizațiilor), reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent.  Totodată, vrem să introducem răspunderea disciplinară, civilă sau chiar contravențională, pentru încălcarea termenelor de luare a deciziei la acordarea ajutorului social. În această ordine de idei, a fost elaborat cadrul normativ privind consolidarea mecanismului de inspecție și control de stat în domeniul asistenței sociale. În realitate, sîntem prinşi între două situaţii problematice. Pe de o parte vrem să debirocratizăm, adica să facilităm procesul de accesare a ajutorului social, ca să nu fie nevoie de kilograme de hîrtii, iar pe de altă parte, şi asta o cere legea, să respectăm cu stricteţe principiul echităţii sociale.  

- Majoritatea bugetarilor, în special bugetarii, vor să ştie cînd ar putea avea loc măriri de salariu.

- Este un interes absolut firesc şi vreau să acecentuez că pachetul de politici salariale este unul prioritar pentru instutuţia pe care o conduc. Între timp am aprobat noul cuantum minim garantat majorat al salariului din sectorul real, care, începînd cu 1 mai, constitue 2100 lei (Hotărîrea Guvernului nr.488 din 20 aprilie 2016 n.r.). De asemenea, a fost elaborat cadrul juridic de indexare a salariilor angajaţilor din unităţile bugetare, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent. Sîntem în proces de discuţii ca din acestă vară să fie achitat sporul pentru vechime în muncă pentru profesiile de muncitori.
În vederea sporirii protecţiei sociale a salariaţilor cu retribuţie mică a fost elaborat un nou mod de stabilire a salariului minim pe ţară, proiectul respectiv fiind restituit, cu regret, din lipsa mijloacelor financiare pentru implementare. Zilele acestea Guvernul a aprobat  proiectul de lege privind modificarea legislaţiei în vigoare cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prin care salariul cadrelor didactice se va majora, începînd cu 1 septembrie a.c., cu 8,6%,


- Cît de mult am înaintat în vederea implementării pachetului social al Acordului RM-UE?

- Recent, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a organizat ședința ordinară a Comitetului de monitorizare a Declarației comune privind Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova - Uniunea Europeană. Discuţiile s-au axat pe pregătirea reuniunii în format extins a Platformei locale de cooperare a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE care se va desfășura la Chișinău în data de 8 iulie 2016. Cu alte cuvinte continuăm pas cu pas să implementăm toate prevederile incluse în Acordul RM-UE, pe dimensiunea socială bineînţeles. Asta ar însemna că avem în faţă cele 125 de acțiuni din proiectul Planului, structurate pe 3 compartimente şi axate pe asigurarea condițiilor necesare pentru creșterea și educația copiilor în mediul familial, prevenirea și combaterea violenței, neglijării și exploatării copiilor, promovarea practicilor nonviolente în creșterea și educarea copiilor, concilierea vieții de familie cu activitatea profesională pentru asigurarea creșterii și dezvoltării armonioase a copilului. Am spus şi voi repeta ori de cîte ori va fi nevoie, prin aceste acțiuni, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei își propune să stopeze gradual instituționalizarea copiilor cu vîrsta de 0-3 ani și reducerea continuă a numărului copiilor aflați în îngrijire rezidențială. Totodată, în vederea prevenirii și combaterii violenței și exploatării copiilor va fi dezvoltat și implementat Programul Național de formare a deprinderilor parentale și dezvoltarea capacităților actorilor comunitari privind indentificarea și asistența cazurilor de violență a copiilor și oferirea serviciilor adecvate.

vineri, 24 iunie 2016

BREXIT – VISUL EUROPEAN SE RISIPEȘTE



Marea Britanie a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. 51,9% dintre participanții la referendum au fost favorabili Brexit, doar 48,1% au văzut un avantaj în faptul de a rămâne în componența UE. Efectele publicării rezultatelor acestui referendum nu au întârziat să apară: vineri, 24 iunie, lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel în raport cu dolarul american din ultimii peste 30 de ani iar indicii bursieri erau în scădere puternică la nivel global.
Concluziile președintei Băncii Central Americane sunt confirmate - „după ieșirea Marii Britanii din UE, ar urma o perioadă prelungită de incertitudine care ar putea greva asupra a ceea ce înseamnă nivel de încredere şi investiţii, și ar duce la creşterea volatilităţii pieţelor financiare, negocierile privind noile condiţii putând să dureze ani de zile“. La rândul său, Fondul Monetar International avertizează asupra "unui risc important pentru economia mondială". Marii bancheri din G7 se tem de un "șoc financiar".

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a exprimat temerea de repercusiunile filosofice ale unui Brexit pentru întregul Occident. "În calitate de istoric, mă tem că un Brexit ar putea marca nu numai începutul distrugerii UE, ci și al întregii civilizații occidentale", a declarat el.
Domnul Tusk are dreptate, șocurile financiare pe care le va resimți comunitatea europeană ar putea duce la apariția unei Uniunii Europene cu mai multe viteze, și în final, la comprimarea ei prin revenirea în matca inițială, cea a Pieții Comune. În acest caz, ceea ce ar mai rămâne din Uniunea Europeană, ar fi dominată de Germania. 

Agențiile de presă titrează că președinții Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, Parlamentului European, Martin Schulz și Consiliului European, Donald Tusk se întâlnesc vineri, 24 iunie, la ora locala 10.30, la Bruxelles, pentru a încerca să analizeze situația creată și pentru a oferi o nouă perspective proiectului european. În cazul în care Brexit este confirmat de către premierul David Cameron, a nu se uita că referendumul este unul consultativ,  se prevede o întâlnire a miniștrilor de externe a celor șase state din fosta Piață Comună, fondatoare ale UE – Franța, Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia și Italia – reuniunea va avea loc, sâmbătă, 25 iunie, în Germania. Președintele francez, Francois Hollande, a anunțat deja că va efectua în săptămâna 27 iunie – 3 iulie, o vizită în Germania, fără însă a mai oferi alte precizări.

Într-un comentariu de presă recent, domnul profesor Naumescu nota că, Uniunea Europeană nu se va desființa – singura putere esențială fără de care UE este de neconceput, rămâne a fi Germania. Uniunea Europeană nu se va desfiinţa. Cel puţin nu acum, şi nu din cauza britanicilor, oricât de mare ar fi şocul pe moment. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, singura putere esenţială, fără de care Uniunea este de neconceput, rămâne Germania. (…) Cât timp îşi păstrează opţiunea majoritar pro-europeană (ce-i drept, nu ştim cât), Germania va putea oricând coagula în jurul acestei idei, sub o formă sau alta, un număr suficient de ţări dispuse să-şi integreze economiile şi politicile sub steagul Bruxelles-ului. Simplu spus, Europa unită a mai funcţionat şi ar putea funcţiona din nou fără Albion.

Desigur domnul profesor Naumescu are dreptate, Europa unită va funcționa în jurul Germaniei. O Germanie care este foarte tolerantă cu Federația Rusă. 
Brexit-ul va afecta grav funcționarea UE și a NATO. Ieșirea Marii Britanii din UE are loc cu câteva săptămâni înaintea summit-ului NATO din Varșovia. Un summit la care trebuiau să fie luate decizii importante pentru apărarea flancului de nord și de sud al UE. În acest moment, Germania devine țara care va avea cea mai dominantă voce pe continentul european – Franța nu mai contează, are propriile probleme interne. Nu exclud că de acest Brexit, care a gripat funcționarea NATO și a continentului european, a fost interesată și Moscova: Brexit transformă UE într-o gubernie ruso-germană. Rezultatul referendumului din 23 iunie îl face fericit pe președintele rus Vladimir Putin.

De aici rezultă reconfigurarea alianțelor, dar și dramatice efecte pentru statele din Noua Europă. România și Republica Moldova ar avea cel mai mult de suferit – dincolo de efectele economice ale Brexit, în care statul român pierde un input în economia națională de peste 500 de milioane de euro pe an – de la cei aproape 200 de mii de expați care trimit remitențe în România – un gripaj al NATO și o improbabilă, dacă Trump câștigă alegerile prezidențiale, suplimentare a forțelor militare a SUA în România, va duce la pierderea capacității de apărare a statului român.

Cât despre Moldova, e sigur că o Europă ruso-germană face posibilă revenirea Moldovei în siajul Federației Ruse prin impunerea planului german de reglementare a conflictului transnistrean prin federalizare. Exact ceea ce își dorește Moscova.

Dacă premierul Cameron (înțeleg deja că a demisionat) confirmă rezultatele acestui scrutin, aduc aminte că referendumul a fost doar consultativ, lumea politică europeană, așa cum o știm, se va schimba în totalitate. 

În cazul unei Europe dominate de Germania și Rusia, politiciile externe ale statului moldovean ar trebui regândite - visul european pare a fi risipit, există oare  soluţii de rezervă? 

PS

Domnul profesor Sorin Bocancea scrie pe Facebook  nu crede că ar trebui să vorbim despre spulberarea visului european. "Europenii au mai trecut prin „criza scaunului gol”, prin criza petrolului, prin criza dolarului, prin recenta criză economică și proiectul a mers mai departe. Va fi UE fără Marea Britanie. Asta e. CEE a crescut din 1958 până în 1973 fără Marea Britanie. În spațiul comunitar european a existat viață și înainte de venirea Marii Britanii și va exista și după plecarea ei", notează domnul Bocancea. 

Domnia sa ne îndeamnă să sperăm la mai bine. Cu siguranță Parlamentul britanic va trebui să modifice o sumedenie de legi, probabil, după valul de isterie pro-brexit, decidenții englezi vor constata că referendumul a generat o sumedenie de probleme legate de ruperea de continent. Oare se vor răzgândi? Nu îmi vine a crede, britanicii sunt încăpățânați. .