RĂSPUNSUL MOLDOVENESC LA PLANUL GERMAN DE REGLEMENTARE AL CONFLICTULUI DE PE NISTRU

Agențiile de presă notează faptul că președintele Erdogan a trimis o scrisoare oficială președintelui Putin în care și-a cerut iertare pentru doborârea avionului SU-24 și este gata să plătească compensațiile necesare. Gestul liderului turc vine după eșecul României de la Sofia, acolo unde premierul bulgar, Boiko Borisov, a anunțat că Sofia nu este de acord cu inițiativa României de a construi o flotă comună la Marea Neagră. Ideea sonorizată de oficialii români venea pe filieră americană.  Liderii Bulgariei și ai Turciei au preferat să ignore recomandarea americană, preferând să își apere propriile interese naționale în regiune.

Scrisoarea Turciei către Federația Rusă a apărut imediat după Brexit. Amintesc că ieșirea Marii Britanii din UE are loc cu câteva săptămâni înaintea summit-ului NATO din Varșovia. Un summit la care trebuiau să fie luate decizii importante pentru apărarea flancului de nord și de sud al UE. Analiștii publicației Foreign Policy afirmă că Brexit gripează funcționarea NATO și pun în dificultate politicile de securitate ale UE.

 

Comentatorii români de politică externă încearcă să micșoreze impactul ieșirii Marii Britanii din UE afirmând că, Uniunea Europeană nu se va desființa – singura putere esențială fără de care UE este de neconceput, rămâne a fi Germania. Desigur, în acest moment, Germania devine țara care, pe continentul european, va avea vocea cea mai dominantă.

O voce care, în cadrul negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean încearcă deja să își impună propriul punct de vedere. 

Prezent la Chișinău pe data de 23 iunie, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, a declarat că obiectivul final urmărit de OSCE sub actuala președinție germană este o soluție care să se integreze în limitele suveranității Republicii Moldova, să respecte integritatea ei teritorială, dar și care să acorde un statut special regiunii transnistrene. După startul negocierilor în formatul 5+2 de la Berlin în „problema transnistreană", mai mulți experți din Republica Moldova au menționat că, Moldova este supusă mai multor presiuni care vin atât din partea Moscovei și Tiraspolului, cât și a OSCE, pentru acceptarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.

Aceste presiuni se văd cu ochiul liber. Moscova condiționează relansarea relațiilor economice cu autoritățile de la Chișinău de o mai mare maleabilitate a Moldovei în cadrul negocierilor. În cadrul ultimii întâlnirii avute de șeful diplomației moldovene, Andrei Galbur cu omologul său rus, Serghei Lavrov a spus că Rusia pledează pentru „rămânerea Transnistriei în componența Republicii Moldova”, dar „consideră necesar un statut special pentru Transnistria în cadrul unei Moldove neutre și indivizibile”. 

Dincolo de corectul răspuns oficial oferit la negocieri de  viceprim–ministrul pentru reintegrare, domnul George Bălan, replica decidenților politici  este una mai subtilă. Probabil acesta a fost motivul că nu a apărut în reflectorul presei ori al comentatorilor politici moldoveni. Într-o postare pe rețelele de socializare din 22 iunie, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, scrie că Dosarul Transnistrean a fost analizat în cadrul unei Platforme de consultare și control parlamentar pe politici de reintegrare.

“Am constatat că există solidaritate și necesitate de oferire a sprijinului politic Guvernului, pentru a fi găsite soluții viabile cu impact național și cu obiectiv final de reintegrare a țării. La masa de discuții a participat conducerea comisiilor parlamentare de profil, actualul Vicepremier pentru Reintegrare George Balan dar și foștii negociatori pe dosar: Vasile Șova, Eugen Carpov și Osipov Victor. Ținând cont de situația economică dificilă ce persistă în regiune și lipsurile cu care se confruntă cetățenii, toți participanții la discuții s-au pronunțat pentru intervenții prompte din partea autorităților de la Chișinău. Ședințele Platformei vor avea un caracter periodic pentru a înțelege, decide și garanta suport politic parlamentar pentru negociatori”, nota domnul Candu.

Cheia în care s-ar traduce postarea domnului Candu este pe atât de simplă, pe atât de complicată – pe dosarul transnistrean formațiunile politice parlamentare, cu excepția PSRM, au reușit să găsească un punct comun. O dovedește prezența în această grup de consultanță, și atenție, „de control parlamentar al politicilor de reglementare”, a foștilor negociatori ai dosarului. E vorba de specialiști care provin din grupări politice diferite și de multe ori, oponente. Postarea președintelui Parlamentului moldovean sugerează că acest grup are un caracter permanent și că își va desfășura ședințele în mod periodic „pentru a înțelege, decide și garanta suport politic parlamentar pentru negociatori”. Punctul comun găsit de formațiunile politice parlamentare, fără PSRM, ține probabil, de identificarea interesului național moldovenesc: reintegrarea statului moldovean. De aici și trimiterea la o largă susținere politică în Parlamentul moldovean. 

Amintesc că liderul socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, a declarat că rezolvarea conflictului înghețat de pe Nistru poate fi realizată doar prin acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, lucru care, spun experții, ar permite Tiraspolului să aibă un cuvânt de spus referitor la vectorii de politică externă ai statului moldovean. 

Statutul special oferit regiunii transnistrene va fi de tipul celui oferit regiunii găgăuze? Se va reuși obținerea unui dialog onest între Chișinău și Tiraspol pentru abordarea acestei teme? Probabil, doar în cazul în care vor fi făcuți pași concreți pentru restabilirea încrederii între cele două maluri. Iată necesitatea prezenței primului ministru moldovean, zilele trecute, la Varnița, unde a fost redeschis complexul  educațional sportiv. Un dialog pragmatic și onest, dacă ar avea loc în aceste momente dramatice pentru regiunea transnistreană, probabil, ar reduce din pretențiile decidenților de la Tiraspol. Actualul climat economic din regiune, când deficiența bugetară a Tiraspolului este una galopantă, face Chișinăul să dispună de suficiente pârghii pentru reducerea acestor mofturi. 

Vor reuși decidenții politici de la Chișinău să evite federalizarea Moldovei? După summit-ul NATO din Varșovia vom putea intui un răspuns mai precis la această întrebare. Evenimentele petrecute în regiune, relansarea relațiilor dintre Turcia și Federația Rusă, eșecul președintelui Iohannis în Bulgaria, Brexit-ul, vorbesc despre faptul că asistăm la o reconfigurare a relațiilor dintre Federația Rusă și principalii actori din spațiul Mării Negre. Această schimbare de paradigmă nu este în favoarea opțiunii moldovenești de reglementare a conflictului transnistrean, și pare a fi mai degrabă în favoarea  impunerea planului german de reglementare. Dar până la o posibilă impunere a acestuia, va mai trece destulă apă pe Nistru -  de asta, inițiativele concrete de consolidare a încrederii sunt necesare. Cu cât mai multe, cu atât mai bine.