joi, 26 ianuarie 2017

STOP FALS! CINE ȘI DE CE ÎNCURCĂ DEPUTAȚII APCE CU DEPUTAȚII DIN PARLAMENTUL EUROPEAN?



Câteva publicații on-line din Republica Moldova, (jurnal.md, zdg.md, unimedia, independent.md) publică un material în care se afirmă că, deputații europeni au semnat o declarație în care Republica Moldova este criticată pentru așa numite persecuții politice.
În declarație se cere ca autoritățile moldovene să înceteze „persecuțiile politice din Republica Moldova asupra cetățenilor și martorilor-cheie din diverse cauze penale”. Semnatarii acestui document au reiterat faptul că drepturile omului și situația democrației în Moldova sunt monitorizate îndeaproape de Consiliul Europei. 

Amintesc mai tinerilor colegi că deputații europeni (eurodeputații) sunt acei deputați care fac parte din Parlamentul European, aceștia nu au nici o treabă cu ceea ce se numește Consiliul Europei. 

Deputații care au semnat declarația din Consiliul Europei, puțini la număr, sunt membrii ai APCE – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - din care fac parte aproximativ 600 de deputați. Deputatul Valeriu Ghilețchi este membru al APCE. Domnia sa este deputat european ? Desigur că nu!

Declarația despre care informează colegii de la jurnal, a fost semnată de aproximativ 20 de deputați ai APCE. Această declarație nu reprezintă o Rezoluție la adresa statului moldovean. Mai degrabă ar fi o notă informativă la adresa guvernului.  

Probabil, tinerii noștri colegi au comis o confuzie între Parlamentul European și APCE – ceea ce este grav. Ori, dacă acest lucru s-a făcut în mod intenționat, avem de a face cu o manipulare mediatică cu bătaie lungă – acest lucru este și mai grav.

Cât despre așa numitele persecuții politice la care ar fi supuse persoane ca Ana Ursachi ori Veaceslav Platon, îmi permit să amintesc deputaților din APCE semnatari ai declarației că, cei doi au intrat de mai multe ori în vizorul presei moldovene și române, pentru fapte care au trecut limita legalității. Veaceslav Platon a recunoscut la o emisiune de televiziune că, în timpul unei campanii electorale a finanțat cu 1 milion de dolari o formațiune politică, suma respectivă nu a fost declarată la CEC. Procesul penal intentat împotriva lui Veaceslav Platon nu este unul politic Ana Ursachi este cunoscută pentru ingerințele pe care în mod sistematic le-a făcut la adresa justiției.

Deputații APCE ar trebui să fi fost mai bine informați înainte de a semna declarația respectivă. Mai mulți experți financiar bancari au afirmat că Veaceslav Platon s-a ocupat cu mașinații financiar bancare și că ar fi fost implicat în spălare de bani în proporții deosebit de mari. Procesul intentat la adresa lui nu este unul politic.

Întrebarea referitoare la motivațiile apariției acestei grave erori de presă mă face să cred că este vorba de lansarea unei percepții false – că procesul intentat împotriva lui Platon ar fi unul politic. Nu este adevărat.

Platon a fost unul dintre arhitecții spălătoriei de bani din Moldova și nu a avut nimic de a face cu apărarea valorilor democratice între Prut și Nistru. Formatorii de opinie consideră că el a finanțat o serie de instituții aflate în siajul opoziției parlamentare și extraparlamentare doar pentru a își apăra interesele financiar-bancare deținute în Republica Moldova. Probabil ziariștii de investigație ar trebui să publice mai multe dovezi în acest sens.

Repet, declarația semnată la Consiliul Europei nu reprezintă o rezoluție îndreptată împotriva statului moldovean. Ea a fost semnată de doar aproximativ 20 de deputați din cei aproximativ 600 pe care îi are Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. 

Probabil puținii deputați care au semnat nota informațivă la adresa Guvernului Filip cunosc Moldova doar din auzite. Este regretabil că există o atât de mare necunoaștere despre realitățile din Republica Moldova  - parlamentarii din legislativele naționale, delegați să facă parte din APCE, au un salariu de peste 7000 de euro. Pentru aceste salarii, plătite din contribuțiile statelor care fac parte din Consiliul Europei, ei ar trebui să se documenteze mai bine. Poate, Republica Moldova, ca țară care își plătește cotizația către Consiliul Europei, ar avea dreptul, dacă este criticată, să aibă parte de dezvăluiri obiective și cât mai aproape de adevăr. 

miercuri, 25 ianuarie 2017

PREȘEDINTELE SOCIALIST TREBUIE OPRIT



Prima conferință de presă a președintelui Igor Dodon a fost transmisă în direct de mai multe instituții media, inclusiv la televiziunea publică moldovenească. Domnul Dodon a declarat că vrea dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv domnia sa a spus că va organiza un referendum pentru modificarea Constituției în care să fie incluse aceste puteri. Pentru a provoca criza guvernamentală, președintele moldovean a spus că va intra în grevă prezidențială, adică nu va respecta decizia Curții Constituționale care îl obligă să accepte candidaturile guvernamentale propuse de primul ministru. Domnul Dodon a spus că va cere cetățenilor moldoveni să iasă în stradă, iar la aceste proteste va participa.

Atenție, președintele Republicii Moldova amenință că este gata să participe la manifestații stradale. Ciudată schimbare de atitudine! Dacă înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, domnia sa afirma că își dorește să fie președintele tuturor moldovenilor, observ, cu tristețe, că afirmațiile pe care le face în ultima vreme, nu vin să-i unească pe moldoveni, ci dimpotrivă, provoacă disensiuni în societate. Domnul Dodon demonstrează că nu este președintele tuturor cetățenilor moldoveni, domnia sa se transformă în președintele socialiștilor. 

Într-un editorial pentru deschide.md, domnul Iulian Chifu îi atrăgea atenția președintelui moldovean că, modificarea Constituției Republicii Moldova nu se aplică președintelui în exercițiu. Este vorba de principiul ne-retroactivității legii. De aici.
 
Cu siguranță, experții în drept  constituțional îi vor spune domnului Dodon același lucru. Dacă modificările Constituției nu se aplică președintelui actual al Moldovei, care este motivul pentru care domnul Dodon face acest spectacol politic? De ce președintele, în loc să-i unească pe moldoveni, toarnă gaz pe focul disensiunilor? De dragul lui Putin? De dragul lui Usatâi? De dragul simpatizanților socialiști?  

De ce domnul Dodon toarnă gaz pe foc? Președintele moldovean a spus cu subiect și predicat: „Mai curând voi accepta să merg la referendum, să supun acțiunile mele și ale guvernării judecății poporului, decât să mă supun presiunei actualei majorități parlamentare și acoliților lor. Sunt sigur că cetățenii vor fi de partea mea. Și, în general, le recomand guvernanților să nu se joace cu voința poporului”.

Domnia sa a aruncat mănușa confruntării politice spre Parlament. Comentatorul politic moldovean, Roman Mihăeș, afirmă că președintele moldovean nu se teme de aceste confruntări deoarece ar avea garanții din Kremlin și că partidele conduse de Cibotaru, Năstase, Usatâi, și Maia Sandu îl vor susține. De aici.

Cu siguranță, la Kremlin, domnul Dodon a discutat și chestiuni care nu au fost prezentate public. Declarația făcută în prezența președintelui rus, că va cere anularea Acordului de asociere a R.Moldova cu UE, dacă va obține majoritatea în Parlament, în mod logic, presupune declanșarea alegerilor parlamentare. Liderii opoziției parlamentare și extraparlamentare, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi și Maia Sandu au declarat de mai multe ori că își doresc alegeri anticipate. Domniile lor speră să ajungă deputați.  

Locatarul președinției moldave toarnă gaz pe foc doar pentru a declanșa  alegeri anticipate? Ori poate vrea, ca pe fundalul manifestărilor de stradă, să dea foc întregii Moldove? Președintele Dodon are dreptul să facă declarații politice, amintesc însă că, potrivit articolului 77, aliniatul 2, din Constituția Republicii Moldova, președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a statului moldovean. Atenție, al Unității Moldovei. Deci, președintele este obligat să fie și președintele celor care nu l-au votat.

După declarațiile făcute de domnul Dodon la Moscova, reprezentanții coaliției majoritare au declarat deja că promisiunile referitoare la anularea Acordului de Asociere cu UE sunt doar declarative și nu pot fi realizate.

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc a afirmat că demersurile pe care le face Dodon nu au șanse de reușită și că modalitățile de declanșare a alegerilor anticipate sunt clar prevăzute în Constituție. Potrivit domniei sale, încercările lui Dodon de a modifica legea fundamentală în interes propriu sau în interesul socialiștilor se vor solda cu un eșec categoric.

De la declarații, urmează faptele.Mănușa aruncată de președintele statului moldovean va fi ridicată. Vom fi martorii unui răspuns al Parlamentului moldovean adresat Președinției. Sunt sigur că în prima ședință în plen a legislativului toate aceste declarații vor fi supuse unei lungi și amănunțite dezbateri. Nu cred că deputații coaliției majoritare se vor mulțumi doar la adoptarea unei declarații în care să se pronunțe pentru continuarea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană și de reafirmare a direcției de politică externă a statului moldovean. 

Partidul Democrat din Moldova, garantul Acordului de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană trebuie să îl oprească pe președinte în încercarea lui de a da foc Moldovei. Inițiativa de inițiere a procedurii de suspendare a președintelui prinde mai mult contur.

Și dacă parlamentarii moldoveni vor ajunge la acest consens? 

luni, 23 ianuarie 2017

IOHANNIS PREȘEDINTE CETĂȚEAN SAU PREȘEDINTE JUCĂTOR ?




Președintele României s-a aflat în fruntea protestelor care au avut loc la București împotriva guvernului PSD. Mai bine de 20.000 de oameni s-au strâns, duminică 22 ianuarie, în Piaţa Universităţii din București pentru a protesta faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală al României. Manifestanții au mers în marş din Piaţa Universităţii până la sediul Guvernului. Ulterior, au pichetat sediul Partidului Social Democrat, câștigătorul alegerilor parlamentare din 2016. În timpul desfășurării protestului, circulaţia rutieră pe Bulevardul Kiseleff a fost blocată. Jandarmeria municipiului București a precizat, pentru MEDIAFAX, că protestul nu a fost declarat conform prevederilor legale, el fiind organizat pe reţelele de socializare. Potrivit legislației române, astfel de acţiuni se anunţă autorităților locale  cu trei zile înainte de a avea loc.
Prezent în Piaţa Universităţii, președintele Klaus Iohannis a spus că Guvernul României este un grup de penali. ''O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia, să slăbească statul de drept, ori aşa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislaţia ca zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile'', a spus Iohannis.

Întors din SUA, unde a participat la instalarea președintelui american Donald Trump, preşedintele social democraților români, Liviu Dragnea, a afirmat că la sosirea lui în România l-a găsit pe preşedintele Klaus Iohannis ''în fruntea unei noi mineriade, o manifestaţie neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituţionale şi împotriva votului popular din 11 decembrie''. 
Protestele au început după ce Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică două ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea, cealaltă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Ordonanţa privind graţierea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere.

Gânduri de la Chișinău

Prezența unei înalte autorități a statului român la o manifestație publică unde se exprimă un dezacord față de intențiile de acțiune ale unei alte înalte autorități a statului - Guvernul - arată că președintele susține această nemulțumire. Dar acest dezacord este doar al unei părți a populației. Celalată parte, care a votat cu social democrații, susține ordonanța de urgență. Desigur, șefului statului român este în drept să își exprime nemulțumirea față de acțiunile Cabinetului Grindeanu. A făcut asta în ședința de guvern la care a participat, putea să o facă, așa cum se practică de obice, și în Parlamentul României. Apariția domniei sale în stradă, alături de cei care contestă puterea din România este un semnal prost. Un semnal care are darul de a întări percepția că statul român se confruntă cu o dualitate de putere.

Cine are dreptate, Palatul Cotroceni ori Palatul Victoria?  

Președintele Iohannis s-a alăturat manifestanților pe care i-a încurajat să lupte împotriva „găștii de penali”. Domnia sa a uitat ce scrie în Constituția României și a ieșit la bătaie în drumul mare. Le-a arătat protestatarilor direcția și i-a chemat după el: către guvern, către sediul PSD. 
Se știe, președintele român nu moare de dorul liderilor PSD. S-a văzut asta atunci când a interzis accesul adversarilor lui politici la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, când a respins o primă candidatură a coaliției PSD/ALDE la funcția de prim ministru sau atunci când a dat lumină verde celui de-al doilea premier printr-un SMS format din trei cuvinte. E stilul domniei sale de a conduce România. Doar că șeful statului român, dacă e președintele tuturor românilor, trebuie să respecte voința populară, deci și a celor care au făcut ca PSD-ul să câștige alegerile parlamentare din 2016. Regulile jocului politic românesc ne spun că actuala majoritate parlamentară are pâinea și cuțitul în mână. 

Iohannis a încălcat regulile de joc

Jandarmeria afirmă că protestul a fost ilegal. Ce s-ar fi întâmplat dacă jandarmii s-ar fi apucat să îl oprească ori să-l fugărească pe preşedinte? Serviciul de Pază și Protecție, care asigură protecția înalților demnitari ai statului român, s-ar fi luat la bătaie cu reprezentații celor care apără păstrarea ordinii publice? Probabil, Jandarmeria Română nu a dispersat mitingul ilegal din simplul motiv că a știut despre venirea lui Iohannis acolo. Sunt sigur că a existat o comunicare între SPP și cei de la Ministerul de Interne al României. O întrebare se impune - ce a căutat șeful statului român la această manifestare neautorizată, încurajând încălcarea legi? Încearcă domnia sa, ca și președintele moldovean Igor Dodon în Moldova, să intre în coleziune cu Parlamentul României? Nu exclud această posibilitate, o asemenea confruntare, pentru alegerile prezidențiale din 2018, i-ar aduce probabil ceva simpatii.

Semnale proaste către exterior

Executivul român are tot dreptul să emită ordonanțe de urgență. În același timp, în Constituția României e scris, negru pe alb, că amnistia și grațierile colective se fac prin lege organică - PSD/ALDE dețin o lejeră majoritate pentru a face acest lucru. Cât despre modificarea Codului Penal, înclin să dau dreptate vocilor care spun că modificarea codurilor penale e necesară dar se mai putea nițel aștepta. 

Coborârea în stradă a președintelui Iohannis este o provocare la adresa majorității PSD/ALDE. Președintele nu a ales calea medierilor instituționale, ci pe cea a confruntărilor. Gestul nu va trece fără a atrage după sine o sancționare politică din partea majorității. Observ că între timp președintele a preluat inițiativa și a anunțat că va iniția procedurile pentru un referendum pe tema celor două ordonanțe de urgență. 
Devine limpede că energia politicienilor români va fi îndreptată spre o bătălie politică care, dusă la extrem, ar putea ruina statul. Nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru acum, în momentul în care prioritățile României țin de repoziţionarea în interiorul UE, ca urmare a Brexit-ului, şi adaptarea statului român la noile realităţi ale NATO. Momentul ales de Cotroceni pentru încordarea mușchilor politici în fața celor de la Palatul Victoria, pică rău. În loc ca instituțiile statului român să se concentreze la prioritățile care țin de interesul național al României, energiile se irosesc în dăunătoare lupte intestinale. Mesajul recepționat în plan extern este în defavoarea statului român : percepția este că la București puterea nu se transmite în mod civilizat. Arată ca naiba: o Românie încă balcanică.