IOHANNIS PREȘEDINTE CETĂȚEAN SAU PREȘEDINTE JUCĂTOR ?

Președintele României s-a aflat în fruntea protestelor care au avut loc la București împotriva guvernului PSD. Mai bine de 20.000 de oameni s-au strâns, duminică 22 ianuarie, în Piaţa Universităţii din București pentru a protesta faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală al României. Manifestanții au mers în marş din Piaţa Universităţii până la sediul Guvernului. Ulterior, au pichetat sediul Partidului Social Democrat, câștigătorul alegerilor parlamentare din 2016. În timpul desfășurării protestului, circulaţia rutieră pe Bulevardul Kiseleff a fost blocată. Jandarmeria municipiului București a precizat, pentru MEDIAFAX, că protestul nu a fost declarat conform prevederilor legale, el fiind organizat pe reţelele de socializare. Potrivit legislației române, astfel de acţiuni se anunţă autorităților locale  cu trei zile înainte de a avea loc.

Prezent în Piaţa Universităţii, președintele Klaus Iohannis a spus că Guvernul României este un grup de penali. ''O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia, să slăbească statul de drept, ori aşa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislaţia ca zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile'', a spus Iohannis.

Întors din SUA, unde a participat la instalarea președintelui american Donald Trump, preşedintele social democraților români, Liviu Dragnea, a afirmat că la sosirea lui în România l-a găsit pe preşedintele Klaus Iohannis ''în fruntea unei noi mineriade, o manifestaţie neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituţionale şi împotriva votului popular din 11 decembrie''. 

Protestele au început după ce Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică două ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea, cealaltă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Ordonanţa privind graţierea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere.

Gânduri de la Chișinău

Prezența unei înalte autorități a statului român la o manifestație publică unde se exprimă un dezacord față de intențiile de acțiune ale unei alte înalte autorități a statului - Guvernul - arată că președintele susține această nemulțumire. Dar acest dezacord este doar al unei părți a populației. Celalată parte, care a votat cu social democrații, susține ordonanța de urgență. Desigur, șefului statului român este în drept să își exprime nemulțumirea față de acțiunile Cabinetului Grindeanu. A făcut asta în ședința de guvern la care a participat, putea să o facă, așa cum se practică de obice, și în Parlamentul României. Apariția domniei sale în stradă, alături de cei care contestă puterea din România este un semnal prost. Un semnal care are darul de a întări percepția că statul român se confruntă cu o dualitate de putere.

Cine are dreptate, Palatul Cotroceni ori Palatul Victoria?  

Președintele Iohannis s-a alăturat manifestanților pe care i-a încurajat să lupte împotriva „găștii de penali”. Domnia sa a uitat ce scrie în Constituția României și a ieșit la bătaie în drumul mare. Le-a arătat protestatarilor direcția și i-a chemat după el: către guvern, către sediul PSD. 
Se știe, președintele român nu moare de dorul liderilor PSD. S-a văzut asta atunci când a interzis accesul adversarilor lui politici la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, când a respins o primă candidatură a coaliției PSD/ALDE la funcția de prim ministru sau atunci când a dat lumină verde celui de-al doilea premier printr-un SMS format din trei cuvinte. E stilul domniei sale de a conduce România. Doar că șeful statului român, dacă e președintele tuturor românilor, trebuie să respecte voința populară, deci și a celor care au făcut ca PSD-ul să câștige alegerile parlamentare din 2016. Regulile jocului politic românesc ne spun că actuala majoritate parlamentară are pâinea și cuțitul în mână. 

Iohannis a încălcat regulile de joc

Jandarmeria afirmă că protestul a fost ilegal. Ce s-ar fi întâmplat dacă jandarmii s-ar fi apucat să îl oprească ori să-l fugărească pe preşedinte? Serviciul de Pază și Protecție, care asigură protecția înalților demnitari ai statului român, s-ar fi luat la bătaie cu reprezentații celor care apără păstrarea ordinii publice? Probabil, Jandarmeria Română nu a dispersat mitingul ilegal din simplul motiv că a știut despre venirea lui Iohannis acolo. Sunt sigur că a existat o comunicare între SPP și cei de la Ministerul de Interne al României. O întrebare se impune - ce a căutat șeful statului român la această manifestare neautorizată, încurajând încălcarea legi? Încearcă domnia sa, ca și președintele moldovean Igor Dodon în Moldova, să intre în coleziune cu Parlamentul României? Nu exclud această posibilitate, o asemenea confruntare, pentru alegerile prezidențiale din 2018, i-ar aduce probabil ceva simpatii.

Semnale proaste către exterior

Executivul român are tot dreptul să emită ordonanțe de urgență. În același timp, în Constituția României e scris, negru pe alb, că amnistia și grațierile colective se fac prin lege organică - PSD/ALDE dețin o lejeră majoritate pentru a face acest lucru. Cât despre modificarea Codului Penal, înclin să dau dreptate vocilor care spun că modificarea codurilor penale e necesară dar se mai putea nițel aștepta. 

Coborârea în stradă a președintelui Iohannis este o provocare la adresa majorității PSD/ALDE. Președintele nu a ales calea medierilor instituționale, ci pe cea a confruntărilor. Gestul nu va trece fără a atrage după sine o sancționare politică din partea majorității. Observ că între timp președintele a preluat inițiativa și a anunțat că va iniția procedurile pentru un referendum pe tema celor două ordonanțe de urgență. 
Devine limpede că energia politicienilor români va fi îndreptată spre o bătălie politică care, dusă la extrem, ar putea ruina statul. Nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru acum, în momentul în care prioritățile României țin de repoziţionarea în interiorul UE, ca urmare a Brexit-ului, şi adaptarea statului român la noile realităţi ale NATO. Momentul ales de Cotroceni pentru încordarea mușchilor politici în fața celor de la Palatul Victoria, pică rău. În loc ca instituțiile statului român să se concentreze la prioritățile care țin de interesul național al României, energiile se irosesc în dăunătoare lupte intestinale. Mesajul recepționat în plan extern este în defavoarea statului român : percepția este că la București puterea nu se transmite în mod civilizat. Arată ca naiba: o Românie încă balcanică.