marți, 19 septembrie 2017

DUNGA(CIU) ÎNTRE TOM ȘI JERRY



Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că, disputa dintre Președinția și Guvernul moldovean ar fi un desen animat, ca Tom și Jerry”. Potrivit lui, „războiul acesta este unul perfect regizat și convine tuturor, pentru că s-a acaparat agenda publică din Moldova” iar confruntarea “a avut o singură victimă, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”. De aici.

Nu este prima dată când Dungaciu afirmă că ar exista un acord secret între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Punctul lui de vedere este împărtășit și de Maia Sandu, ori invers. 

Dan Dungaciu este singurul cetățean român care, prin dobândirea cetățeniei moldovenești, a ocupat o funcție înaltă în ierarhia statului moldovean, cea de consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. În iulie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu,  semna decretul privind numirea lui Dungaciu în calitate de consilier prezidențial în problemele integrării europene. De aici.

Este cea mai înaltă funcție în statul moldovean ocupată vreodată de cineva născut în România de după cel de al doilea război mondial. Funcție și situație care implică mai mult decât responsabilitate. Îmi dau seama că, având calitatea de înalt funcționar al statului moldovean, Dan Dungaciu a avut acces la mai multe date. Din calitatea de consultant politic, nu putea  oferi președintelui Republicii Moldova, fie el și interimar, sfaturi de duzină. De asta, nu m-am așteptat să aud din partea lui că, situația politică dintre Prut și Nistru ar fi un „desen animat”, adică ceva de răsul copiilor. Îi amintesc că, ce se întâmplă între Prut și Nistru este și rezultatul sfaturilor date pe timpul când ocupa această înaltă funcție. Pe vremea când îi plăcea și Tom, și Jerry, dar și Woody Woodpecker.

Așa că, la recenta declarație potrivit căreia războiul dintre Președinția și Guvernul moldovean a avut o singură victimă, “Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”, Dan Dungaciu ar trebui să ne explice care a fost motivul pentru care afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, trebuia să se deruleze prin societăți offshore. 

Știu că, pe timpuri, Dungaciu apărea des în compania liderului PPCD, Iurie Roșca, cel cu doi plămâni, unul românesc, altul rusesc. Nu știu dacă, pentru cedarea sediului de odinioară  al Frontului Popular de pe Nicolae Iorga 6, din Chișinău, către Mark Tkaciuk, fostul ideolog al comuniștilor moldoveni, Iurie Roșca a avut nevoie de societăți offshore. Știu însă că apariția Maiei Sandu în rolul de salvator al Republicii Moldova se datorează și anturajului lui Dan Dungaciu. 

În iulie 2015, George Scarlat, actualul coordonator al Departamentului Studii Estice al FUMN ( fundație al cărei președinte este Dungaciu) semna un text în care afirma că Maia Sandu ar fi „ultimul cartuș al basarabenilor” și că numirea ei în funcția de prim ministru ar fi „colacul de salvare al Moldovei”. De aici.

Nu a fost să fie. Doamna Sandu a devenit între timp  politicianul în care și-au pus speranța atât liderii Partidului Popular European, cât și o parte importantă din electoratul moldovean dar, speranța Maia Sandu nu a fost deloc câștigătoare. Dacă în primul tur al alegerilor prezidențiale a reușit să obțină un scor de 38.71%, iar în turul doi a mai cules zece procente, ajungând la 47,89%, în prezent Maia Sandu,  conform sondajelor, nu trece de 22% la capitolul încredere.

În timpul campaniei prezidențiale Dan Dungaciu milita pentru prezența temelor geopolitice în discursul contracandidaților lui Igor Dodon. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, participant la cursa prezidențială, a avut acest tip de discurs. Rezultatul acumulat de el a fost de 1,8 % din voturi. De aici.

Am observat că Maia Sandu s-a ferit să folosească temele geopolitice în discursul ei electoral dar, atunci, ca și acum, nu a avut o strategie clară de campanie. În schimb, concurentul electoral Maia Sandu a procedat corect atunci când s-a ferit să se folosească de sugestiile lui Dungaciu. 

Voi accepta comparația lui Dungaciu că războiul politic din Republica Moldova este „un desen animat cu Tom și Jerry” doar dacă ne va spune care a fost motivul pentru care primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a avut nevoie ca afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, să se deruleze prin societăți offshore. Până atunci, rămân la opinia că figura de stil folosită de el este tendențioasă și profund părtinitoare.