DUNGA(CIU) ÎNTRE TOM ȘI JERRY

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că, disputa dintre Președinția și Guvernul moldovean ar fi “un desen animat, ca Tom și Jerry”. Potrivit lui, „războiul acesta este unul perfect regizat și convine tuturor, pentru că s-a acaparat agenda publică din Moldova” iar confruntarea “a avut o singură victimă, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”. De aici.

Nu este prima dată când Dungaciu afirmă că ar exista un acord secret între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Punctul lui de vedere este împărtășit și de Maia Sandu, ori invers. 

Dan Dungaciu este singurul cetățean român care, prin dobândirea cetățeniei moldovenești, a ocupat o funcție înaltă în ierarhia statului moldovean, cea de consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. În iulie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu,  semna decretul privind numirea lui Dungaciu în calitate de consilier prezidențial în problemele integrării europene. De aici.

Este cea mai înaltă funcție în statul moldovean ocupată vreodată de cineva născut în România de după cel de al doilea război mondial. Funcție și situație care implică mai mult decât responsabilitate. Îmi dau seama că, având calitatea de înalt funcționar al statului moldovean, Dan Dungaciu a avut acces la mai multe date. Din calitatea de consultant politic, nu putea  oferi președintelui Republicii Moldova, fie el și interimar, sfaturi de duzină. De asta, nu m-am așteptat să aud din partea lui că, situația politică dintre Prut și Nistru ar fi un „desen animat”, adică ceva de răsul copiilor. Îi amintesc că, ce se întâmplă între Prut și Nistru este și rezultatul sfaturilor date pe timpul când ocupa această înaltă funcție. Pe vremea când îi plăcea și Tom, și Jerry, dar și Woody Woodpecker.

Așa că, la recenta declarație potrivit căreia războiul dintre Președinția și Guvernul moldovean a avut o singură victimă, “Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”, Dan Dungaciu ar trebui să ne explice care a fost motivul pentru care afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, trebuia să se deruleze prin societăți offshore. 

Știu că, pe timpuri, Dungaciu apărea des în compania liderului PPCD, Iurie Roșca, cel cu doi plămâni, unul românesc, altul rusesc. Nu știu dacă, pentru cedarea sediului de odinioară  al Frontului Popular de pe Nicolae Iorga 6, din Chișinău, către Mark Tkaciuk, fostul ideolog al comuniștilor moldoveni, Iurie Roșca a avut nevoie de societăți offshore. Știu însă că apariția Maiei Sandu în rolul de salvator al Republicii Moldova se datorează și anturajului lui Dan Dungaciu. 

În iulie 2015, George Scarlat, actualul coordonator al Departamentului Studii Estice al FUMN ( fundație al cărei președinte este Dungaciu) semna un text în care afirma că Maia Sandu ar fi „ultimul cartuș al basarabenilor” și că numirea ei în funcția de prim ministru ar fi „colacul de salvare al Moldovei”. De aici.

Nu a fost să fie. Doamna Sandu a devenit între timp  politicianul în care și-au pus speranța atât liderii Partidului Popular European, cât și o parte importantă din electoratul moldovean dar, speranța Maia Sandu nu a fost deloc câștigătoare. Dacă în primul tur al alegerilor prezidențiale a reușit să obțină un scor de 38.71%, iar în turul doi a mai cules zece procente, ajungând la 47,89%, în prezent Maia Sandu,  conform sondajelor, nu trece de 22% la capitolul încredere.

În timpul campaniei prezidențiale Dan Dungaciu milita pentru prezența temelor geopolitice în discursul contracandidaților lui Igor Dodon. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, participant la cursa prezidențială, a avut acest tip de discurs. Rezultatul acumulat de el a fost de 1,8 % din voturi. De aici.

Am observat că Maia Sandu s-a ferit să folosească temele geopolitice în discursul ei electoral dar, atunci, ca și acum, nu a avut o strategie clară de campanie. În schimb, concurentul electoral Maia Sandu a procedat corect atunci când s-a ferit să se folosească de sugestiile lui Dungaciu. 

Voi accepta comparația lui Dungaciu că războiul politic din Republica Moldova este „un desen animat cu Tom și Jerry” doar dacă ne va spune care a fost motivul pentru care primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a avut nevoie ca afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, să se deruleze prin societăți offshore. Până atunci, rămân la opinia că figura de stil folosită de el este tendențioasă și profund părtinitoare.

LIBERALII VOR SUSȚINE MODIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL ACTUAL

Anunțul făcut de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că va propune legislativului moldovean modificarea sistemului electoral actual, a fost declanșatorul unor schimbări importante în configurația numerică a fracțiunilor din Parlamentul Republicii Moldova.  Pe 10 martie 2017, cei 14 deputaţi care făceau parte din Platforma Social-Democrată au decis să adere la fracţiunea Partidului Democrat din Moldova. În acest mod, fracţiunea Partidului Democrat din Moldova dispune de 34 de deputaţi și a devenit cel mai numeros grup politic din Parlamentul moldovean. De aici.

Comentatorii politici moldoveni au condamnat traseismul politic al celor 14 deputați. Însă, din punctul de vedere al realismului politic, acest gest era predictibil. S-a presupus încă din ianuarie 2016, când acest grup de politicieni au decis să sprijine guvernul PDM, că acești 14 deputați vor adera la PDM. În ianuarie 2016 acțiunea domniilor lor a pus capăt  instabilității politice din Moldova. Fără votul celor 14 deputați, guvernul Filip nu ar fi putut fi instalat. Repet, sprijinul pe care deputații din Platforma Social Democrată l-au acordat în ultimul an Guvernului Filip a făcut ca gestul politic din 10 martie, când au decis să facă parte din fracțiunea PDM, să fie unul așteptat. 

Creșterea numerică a fracțiunii PDM face ca acest grup politic să poată iniția de unul singur proceduri de modificare a Constituției Republicii Moldova dar și cele care ar permite suspendarea președintelui Igor Dodon. Unii comentatori politici consideră că înmulțirea numărului de deputați ai PDM ar duce la o posibilă excludere a Partidului Liberal din coaliția parlamentară formată în jurul Partidului Democrat. Nu cred în profețiile lor. 

Se știe că președintele Partidului Liberal, domnul Ghimpu, nu este un partener de coaliție foarte comod, ultimele declarații politice făcute de domnia sa, că Partidul Liberal nu agreează ideea schimbării sistemului electoral actual, demonstrează acest lucru. Cu siguranță, comportamentul politic al domnului Ghimpu face parte dintr-o strategie de negociere politică pe care liberalii moldoveni au practicat-o în cadrul tuturor coalițiilor politice din care au făcut parte. Uneori această strategie a dat rezultate, alte ori nu. Sunt sigur că, până la urmă, liberalii moldoveni vor fi convinși să susțină schimbarea actualului sistem electoral. Probabil, în aprilie, în funcție de evoluțiile reformei administraţiei publice centrale, domnul Ghimpu își va schimba opinia . 

Vor unii sau nu, devine sigur că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în baza circumscripțiilor uninominale. Proiectul de lege pentru schimbarea sistemului electoral va fi înregistrat în Parlamentul moldovean în săptămâna 13 – 18 martie 2017. Acest anunţ a fost făcut de către preşedintele Parlamentului, domnul Candu, în cadrul emisiunii “În PROfunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău. "Când am mers în campania electorală şi am scris despre votul uninominal, nu am explicat clar cum va fi acest concept. Proiectul de lege va fi înregistrat la Parlament săptămâna viitoare”, a precizat spicherul moldovean. 

Asta înseamnă că vocile critice la adresa votului uninominal nu au citit proiectul de lege al democraților și că toate opiniile negative  s-au făcut după ureche și cu exces de pasiune. O analiză la rece nu a fost scrisă din simplul motiv că pe site-ul oficial al Parlamentului moldovean acest proiect de lege nu este prezent încă. Abia la apariția publică a acestui proiect de lege, specialiștii autorizați se vor expune asupra acestui proiect.

Nu sunt un specialist în domeniul sistemelor electorale. Știu însă că problema centrală cu care se confruntă elitele politice ține de modul în care ele sunt alese și de modul în care, tot ele, sunt responsabile pentru acțiunile lor. Știm cu toții că, partidele politice moldovene nu funcționează în baza unor convingeri politice ferme ci mai degrabă în baza unor conjuncturi de interese ori de rudenie. Oponenții votului uninominal se tem că schimbarea sistemului politic actual va duce la moartea partidelor. Am ferma convingere că votul uninominal nu înseamnă moartea partidelor, ci reducerea puterilor dictatoriale ale președinților de partide. Asta e bine. 

Unul din motivele pentru care domnul Dodon a câștigat alegerile prezidențiale ține și de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în clasa politică actuală. Observ că, pericolul existențial pentru viitorul statului moldovean este mai degrabă unul intern și ține de sinceritatea și responsabilitatea elitelor politice față de cetățean. Schimbarea sistemului electoral actual va da naștere unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Finalul ar trebui să fie refacerea legăturilor politicienilor cu cetățeanul și obținerea acelui consens național atât de necesar Republicii Moldova. 

LIBERALII SE PREGĂTESC SĂ TREACĂ ÎN OPOZIȚIE?

Echipa de deputați condusă de liberalul Ghimpu nu va vota pentru demiterea guvernului Streleț. Știrea e din sâmbăta lui 24 octombrie când, după trei ore de ciondăneli în cadrul Consiliului Alianței, domnii Ghimpu, Lupu și Streleț au făcut declarații către presă. Domnul Ghimpu a spus că liberalii nu vor vota moţiunea de cenzură, în schimb, domnul Lupu a zis că Partidul Democrat încă nu a luat o decizie în acest sens.

Ce l-a făcut pe șeful democraților moldoveni să spună că nu știe cum va proceda la viitoarea ședință a Parlamentului de la Chișinău? Răspunsul se intuiește – este vorba despre faptul că domnul Streleț a insistat pe reforma instituțiilor de justiție propunând un grup de lucru care să elaboreze un plan de acțiuni în acest sens. "Am propus crearea unui grup de lucru, care să elaboreze un plan de acţiuni care vizează înfăptuirea reformelor inclusiv în sistemul anticorupţie, în sistemul procuraturii generale și a sistemului judecătoresc, dar și un plan de acţiuni cu caracter economic şi social", a spus primul ministrul moldovean.

Președintele Partidului Democrat a replicat zicând că, "Moldova nu are nevoie de grupuri de lucruri, are nevoie de rezultate. Pentru asta trebuie să reclădim majoritatea parlamentară prin discuţiile cu neafiliaţii. Trebuie să vedem cum iernează ţara. Liberal democrații nu trebuie să ne mai şantajeze cu cerințele Platformei pentru Demnitate și Adevăr ori prin crearea unor grupuri de lucru. Suntem într-o situaţie critică".

Că Moldova are nevoie de rezultate concrete, se știe. Că alianța de guvernare are nevoie de o majoritate parlamentară solidă, se cunoaște. După reținerea pentru 30 de zile a domnului Filat, AIE–3 a rămas doar cu 50 de deputați, deci e în off-side.  

Domnul Lupu dorește cooptarea grupului Leancă la guvernare. Doar că reanimarea Alianței cu ajutorul voturilor unor deputați transfugi este una cinică – s-ar părea că domnul Filat a fost reținut tocmai pentru aducerea acestor deputați în această coaliție. Dacă  liberal democrații acceptă această coabitare, ea trebuie să fie condiționată de un preț politic ridicat – reforma instituțiilor de justiție. 

Aici e cuiul lui Pepelea! Dacă liberalii și liberal democrații moldoveni își doresc schimbări în sectorul de justiție, liderii Partidului Democrat nu au nevoie de așa ceva. Acesta este motivul adevărat pentru care domnul Lupu a respins propunerea liberal-democraţilor de a crea un grup de lucru în vederea demiterii şefui CNA şi a celui de la Procuratura Generală.

Să fim sinceri, lunga ședință a Consiliului Alianței nu a rezolvat prea multe: știm doar că Partidul Liberal nu va vota pentru demiterea guvernului Streleț. Asta înseamnă că liberalii se poziționează alături de liberal democrați și că deputații Partidului Democrat rămân de unii singuri.

Să însemne acest lucru că cele două formațiuni de dreapta, liberal democrații și liberalii se pregătesc să ajungă în opoziție? De ce nu? 

Este absolut sigur că după transferarea domnului Filat în Penitenciarul 13, gest pe care avocații domniei sale îl consideră ca o încercare de umilire a fostului premier, liberal democrații vor continua să ceară schimbarea modalității de funcționare a instituțiilor de justiție. Această intransigență a domniilor lor este calificată de către reprezentanții Partidului Democrat ca fiind un șantaj (afirmația îi aparține domnului Lupu) ori declarații războinice (spusa este a domnului Candu).

Nu este vorba nici de declarații războinice, nici de șantaj. Este vorba doar de cedările pe care ar trebui să le facă Partidul Democrat pentru cooptarea la guvernare a grupului de deputați conduși de domnul Leancă.  

Să nu ne mai ascundem după degete, toată lumea știe că de domnul Plahotniuc depinde dacă va cădea ori nu guvernul Streleț.  Afirmația aparține unui expert de la București, domnul Sorin Ioniță. „La Chișinău, ipocrizia a atins cote maxime. Toată lumea știe că, odată depusă moţiunea de cenzură, cursul evenimentelor va fi decis de către Partidul Democrat, sau mai precis domnul Plahotniuc. Domnia sa va decide ce se va întâmpla cu Moldova mai departe - cade sau rămâne guvernul? Mai continuă să existe alianţa pro europeană sau va exista o alta, pro-rusă?”, a spus expertul de la Bucureşti.

Faptul că în Consiliul Alianței, liberalii moldoveni au fost pentru prima dată de acord cu liberal democrații mă face să cred că jocurile au fost făcute și că cele două formațiuni politice se pregătesc  de o lungă conviețuire alături. Adică în opoziție. Acest lucru presupune votul democraților moldoveni alături de socialiști și comuniști pentru demiterea guvernului Streleț. Asta înseamnă stoparea venirii la Chișinău a celor 150 de milioane de euro din partea statului român și eșecul tratativelor cu Fondul Monetar Internațional. Devalorizarea monedei naționale moldovenești și creșterea prețurilor. Adică falimentul statului moldovean.  

Sper să nu am dreptate. Se va vedea în ședința viitoare a Parlamentului moldovean. 

FOTO - Valentina Ursu/Europa Libera