CINE A FOST CONSILIERUL SOCIALIST AL PREȘEDINTELUI TIMOFTI?

Prezent la o emisiune de televiziune, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat, printre altele, că potențialul protestatar al societății moldovene apărut pe parcursul anului 2015 a fost unul atât de mare încât putea distruge statul moldovean. Creșterea tensiunii în societate s-a datorat și activității intense a unor servicii secrete pe teritoriul Moldovei. De aici.

Nu comentez aceste declarații. Există instituții calificate care pot confirma, ori infirma, afirmațiile făcute de președintele legislativului moldovean. Presupun că, de la înălțimea funcției deținute, domnul Candu cunoaște greutatea celor afirmate.

La mai bine de un an distanață de evenimentele din ianuarie 2016, îmi permit să nu comentez declarații. Voi comenta principalele acțiuni politice ale acelui timp.

La sfârșitul anului 2015 situația politică și economică a statului moldovean era dramatică: din 29 octombrie 2015, Moldova nu mai avea prim-ministru și se îndrepta spre incapacitate de plată. Președintele Nicolae Timofti, la 21 decembrie 2015, îl desemnează pe Ion Sturza la funcția de prim ministru al Republicii Moldova. Era modul în care președintele Timofti încerca să pună capăt unei crize politice care îl depășea. Prima declarație de presă a premierului proaspăt desemnat, Ion Sturza, a fost aceea că între el și Partidul Democrat din Moldova nu există nici un fel de tensiuni și că „atunci când comandantul suprem te cheamă la datorie, trebuie să răspunzi da”. De aici.

Sturza a mințit. Între el și PDM existau certuri mai vechi. Dovadă e faptul că imediat după desemnare, președintele, de atunci, al PDM, Marian Lupu, a spus, cu subiect și predicat, că Partidul Democrat nu va vota candidatura lui Sturza la funcția de premier.

Socialiștii moldoveni au declarat, la rândul lor, că nu îl vor vota. Igor Dodon scria pe Facebook că Ion Sturza este premierul despre care majoritatea moldovenilor au cea mai tristă amintire. 

Cei 14 deputați care tocmai plecaseră din fracțiunea  Partidului Comuniștilor pentru a crea Platforma Social Democrată au spus și ei că nu au ochi să-l vadă.

Președintele Parlamentului, domnul Candu, a spus în acel moment că președintele Timofti i-ar fi recunoscut că a discutat candidatura lui Sturza cu Valeriu Streleț.  „Asta înseamnă că preşedintele a acţionat partinic, a nesocotit opinia majorităţii parlamentare şi a decis să facă aşa cum a vrut un singur partid,” concluziona domnul Candu.

Liberal democrații au negat acuzațiile și au spus că e prima dată când se întâlnesc cu Ion Sturza. „Respingem cu fermitate speculațiile că președintele Nicolae Timofti, împreună cu PLDM, ar avea înțelegeri referitor la candidatura domnului Ion Sturza”, a declarat imediat după desemnare Valeriu Streleț. 

Al cui candidat a fost, în decembrie 2015, Ion Sturza? A fost omul care, din noblețe princiară, a dorit să scoată Moldova din criza în care se afla? Nu cred. Domnia sa a jucat cu totul altceva.

Recapitulând situația politică a acelor momente,  am adăugat cele aflate, între timp, din presă, și pot afirma că Ion Sturza a fost mereu conștient de faptul că nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului moldovean. El a vrut să forțeze acest vot – nu i-a reușit.Ședința Parlamentului din 4 ianuarie 2016, unde Sturza trebuia să primească vot de încredere, din lipsă de cvorum, nu a avut loc. În sală erau doar 47 de deputați.

După data de 4 ianuarie 2016, o serie de instituții media îi sugerau președintelui Timofti să îl nominalizeze pe Sturza și a doua oară. E un tehnocrat, afirmau unii; e putred de bogat deci n-o să fure, ziceau alții; e pro-european, încearcau să-l convingă pe Nicolae Timofti alți oameni din media. Era însă clar, că o repetare a acestei desemnări ar fi adus cu ea alegerile anticipate. În cazul nevotării unui guvern până la 29 ianuarie 2016, președintele Timofti ar fi fost obligat să dizolve Parlamentul. 

Ion Sturza a jucat la cacealma, a vrut să ajungă prim ministru prin înșelăciune. Domnia sa a crezut că deputații moldoveni îi vor acorda votul de încredere doar din frica declanșării alegerilor anticipate. Liderii Partidului Democrat din Moldova, care au reușit să adune în jurul lor o majoritate parlamentară, și-au păstrat calmul și nu au acceptat să fie păcăliți. De aici se trag criticile lui Sturza la adresa guvernului Filip și a PDM.

La finele mandatului său, președintele Timofti a declarat că a fost supus unor presiuni din exterior și că regretă faptul că nu l-a nominalizat pe Vlad Plahotniuc în calitate de prim-ministru. O declarație care nu a fost analizată de comentatorii politici. Cine au fost cei care l-au presat pe președintele Timofti? Cine a fost cel care l-a convins pe domnul Timofti să îl desemneze pe Ion Sturza premier?

La un an distanță de evenimente pot spune că persoana care l-a convins pe președintele Nicolae Timofti să îl nominalizeze pe Ion Sturza în calitate de prim-ministru a avut un singur scop – să provoace alegeri parlamentare anticipate. Aceste alegeri ar fi fost câștigate, cu o largă majoritate, de către Partidul Socialiștilor.

Cui i-a răspuns la apel Ion Sturza atunci când a declarat că a venit să își facă datoria? Cine a fost cel care și-a dorit ca socialiștii moldoveni să câștige alegerile parlamentare anticipate și să schimbe vectorul de politică externă al Moldovei?

Domnule Candu, poate ne spuneți numele lui? 

FOTO - Vlad Filat, Ion Păduraru, Ion Sturza (cu spatele), 1998

ȘI DACĂ MARIAN LUPU ARE DREPTATE?

Liderii partidelor pro-europene de la Chișinău au fost invitați, miercuri, 25 noiembrie la sediul Delegației UE din Republica Moldova să participe la o video conferință cu oficiali europeni reprezentanți ai familiilor politice din care fac parte. La conferință, din partea europenilor, au participat preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European, Elmar Brok, președintele Delegației Comisiei Parlamentare de Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, Andi Cristea, și raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius. Cei trei le-au solicitat politicienilor moldoveni să renunțe la orice fel de condiții pentru a forma o coaliție pro-europeană în Parlamentul moldovean.  

Politicienii moldoveni au spus că înțeleg situația, dar acțiunile lor au fost cu totul inverse. Joi, 26 noiembrie, deputații PLDM și-au acuzat din nou foștii colegi de alianță că nu vor să scoată instituțiile de justiție de sub control politic și au părăsit sala de ședințe a legislativului moldovean. Referitor la îndemnurile venite din partea reprezentanților UE, deputații PLDM au afirmat că vor analiza discuțiile purtate cu liderii europeni în cadrul partidului.

 

Între timp, după consultările avute cu șeful statului moldovean, liderul Partidului Democrat, domnul Lupu, a anunțat că până la data de 10 decembrie PDM va propune un candidat la funcția de prim-ministru. Marian Lupu afirmă că PDM este gata să preia “responsabilitatea de a guverna în Moldova”. Anterior, întrebat despre formarea unei posibile coaliții de guvernare, Andrian Candu, președintele Parlamentului moldovean, a declarat că: ”PDM a discutat despre importanța formării unei largi majorități, indiferent de culoarea partidelor, pentru formarea unui guvern de unitate națională”.

Majoritatea declarațiilor recente făcute de liderii politici moldoveni demonstrează că asta va fi formula viitorului guvern. Un guvern de uniune națională - un guvern al consensului pentru salvarea Moldovei. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a arătat convins că, în cinci-zece zile, partidele pro-europene ar putea conveni asupra formării noului guvern. Chiar dacă și-a îndemnat foștii colegi PLDM să se așeze la masa de negocieri, liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a lăsat să se înțeleagă că Moldova are nevoie de un guvern funcțional, că "este o ultimă șansă pentru a se instala un guvern profesionist". De asemenea domnul Voronin a declarat că va participa la formarea unui  guvern de centru stânga.

Un guvern de unitate națională oferă posibilitate PCRM-ului să își justifice în fața alegătorilor săi coabitarea cu partidele pro-europene. La rândul lor, pro-europenii de la Chișinău prin formula găsită, a guvernului uniunii naționale, pot justifica în fața reprezentanților Uniunii Europene alianța cu stânga liberală a domnului Voronin. Formarea unui guvern al Uniunii Naționale poate fi legitimată și prin apariția teroriștilor la Bălți, (fie ei chiar și în șlapi) dar și prin intensificarea atenției politologilor ruși pentru Republica Moldova. 

Domnul Voronin afirmă că una dintre condițiile liberal-democraților înaintate foștilor colegi de coaliție ar ține de revizuirea procesului domnului Filat. PLDM a dezmințit declarația și a catalogat-o drept mincinoasă. Probabil liberal democrații au dreptate. Dar nu înțeleg ce e reprobabil în a recunoaște că soarta întemeietorului PLDM nu le este indiferentă? Cel puțin una dintre condițiile înaintate pentru participarea PLDM-ului la tratativele pentru formarea unei majorități parlamentare vorbesc despre această ne-indiferență a domniilor lor. „Moldova trebuie să aibă un prim-ministru neafiliat politic, iar instituțiile statului, care se află în captivitate, să fie scoase de sub influența politicului. Totodată, liberal-democrații cer ca președintele Parlamentului, Andrian Candu să-și dea demisia” declara recent domnul Streleț.

Nu îmi închipui ca domnul Candu să își dea demisia din funcția pe care o ocupă, tot așa cum nu pot să cred că PDM va renunța la funcțiile care i-au revenit la negocierile trecute. E clar că asumându-și rolul de formațiune politică care va înainta primul ministru, domnul Lupu va împărți către PCRM și PPE felia de tort care a aparținut liber-democraților. Pentru că se ferește de alegeri ca dracul de tămâie, dar și pentru a păstra intactă felia guvernamentală care i-a revenit Partidului Liberal, liberalul Ghimpu va participa la coabitarea parlamentară cu domnul Voronin. Domnul Marian Lupu a adăugat că „există deja opinia că liberal democrații și-a format strategia pentru a duce Moldova către alegeri anticipate"

.

Așa că PLDM-ul nu va participa la formarea guvernului de uniune națională. Nici socialiștii domnului Dodon nu o vor face. Discuțiile dintre Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor nu au dat roade. Socialiștii moldoveni au spus că insistă pentru alegerile anticipate, pentru alegerea președintelui prin vot direct și pentru reconsiderarea modului și a direcției de guvernare a Republicii Moldova. 

Nu pot să nu-i dau dreptate liderului Partidului Democrat din Moldova, liberal democrații și-au format o strategie. Au ales varianta electorală? Probabil. Vom ști cu siguranță dacă este așa sau nu, după ziua de duminică, 29 noiembrie, atunci când Platforma civică „Demnitate și Adevăr", a anunțat mobilizare generală la proteste stradale. Dacă domnul Streleț și echipa, vor fi prezenți în stradă, atunci domnule Lupu, să știți că aveți dreptate! I-ați ciuruit!

LIBERALII SE PREGĂTESC SĂ TREACĂ ÎN OPOZIȚIE?

Echipa de deputați condusă de liberalul Ghimpu nu va vota pentru demiterea guvernului Streleț. Știrea e din sâmbăta lui 24 octombrie când, după trei ore de ciondăneli în cadrul Consiliului Alianței, domnii Ghimpu, Lupu și Streleț au făcut declarații către presă. Domnul Ghimpu a spus că liberalii nu vor vota moţiunea de cenzură, în schimb, domnul Lupu a zis că Partidul Democrat încă nu a luat o decizie în acest sens.

Ce l-a făcut pe șeful democraților moldoveni să spună că nu știe cum va proceda la viitoarea ședință a Parlamentului de la Chișinău? Răspunsul se intuiește – este vorba despre faptul că domnul Streleț a insistat pe reforma instituțiilor de justiție propunând un grup de lucru care să elaboreze un plan de acțiuni în acest sens. "Am propus crearea unui grup de lucru, care să elaboreze un plan de acţiuni care vizează înfăptuirea reformelor inclusiv în sistemul anticorupţie, în sistemul procuraturii generale și a sistemului judecătoresc, dar și un plan de acţiuni cu caracter economic şi social", a spus primul ministrul moldovean.

Președintele Partidului Democrat a replicat zicând că, "Moldova nu are nevoie de grupuri de lucruri, are nevoie de rezultate. Pentru asta trebuie să reclădim majoritatea parlamentară prin discuţiile cu neafiliaţii. Trebuie să vedem cum iernează ţara. Liberal democrații nu trebuie să ne mai şantajeze cu cerințele Platformei pentru Demnitate și Adevăr ori prin crearea unor grupuri de lucru. Suntem într-o situaţie critică".

Că Moldova are nevoie de rezultate concrete, se știe. Că alianța de guvernare are nevoie de o majoritate parlamentară solidă, se cunoaște. După reținerea pentru 30 de zile a domnului Filat, AIE–3 a rămas doar cu 50 de deputați, deci e în off-side.  

Domnul Lupu dorește cooptarea grupului Leancă la guvernare. Doar că reanimarea Alianței cu ajutorul voturilor unor deputați transfugi este una cinică – s-ar părea că domnul Filat a fost reținut tocmai pentru aducerea acestor deputați în această coaliție. Dacă  liberal democrații acceptă această coabitare, ea trebuie să fie condiționată de un preț politic ridicat – reforma instituțiilor de justiție. 

Aici e cuiul lui Pepelea! Dacă liberalii și liberal democrații moldoveni își doresc schimbări în sectorul de justiție, liderii Partidului Democrat nu au nevoie de așa ceva. Acesta este motivul adevărat pentru care domnul Lupu a respins propunerea liberal-democraţilor de a crea un grup de lucru în vederea demiterii şefui CNA şi a celui de la Procuratura Generală.

Să fim sinceri, lunga ședință a Consiliului Alianței nu a rezolvat prea multe: știm doar că Partidul Liberal nu va vota pentru demiterea guvernului Streleț. Asta înseamnă că liberalii se poziționează alături de liberal democrați și că deputații Partidului Democrat rămân de unii singuri.

Să însemne acest lucru că cele două formațiuni de dreapta, liberal democrații și liberalii se pregătesc să ajungă în opoziție? De ce nu? 

Este absolut sigur că după transferarea domnului Filat în Penitenciarul 13, gest pe care avocații domniei sale îl consideră ca o încercare de umilire a fostului premier, liberal democrații vor continua să ceară schimbarea modalității de funcționare a instituțiilor de justiție. Această intransigență a domniilor lor este calificată de către reprezentanții Partidului Democrat ca fiind un șantaj (afirmația îi aparține domnului Lupu) ori declarații războinice (spusa este a domnului Candu).

Nu este vorba nici de declarații războinice, nici de șantaj. Este vorba doar de cedările pe care ar trebui să le facă Partidul Democrat pentru cooptarea la guvernare a grupului de deputați conduși de domnul Leancă.  

Să nu ne mai ascundem după degete, toată lumea știe că de domnul Plahotniuc depinde dacă va cădea ori nu guvernul Streleț.  Afirmația aparține unui expert de la București, domnul Sorin Ioniță. „La Chișinău, ipocrizia a atins cote maxime. Toată lumea știe că, odată depusă moţiunea de cenzură, cursul evenimentelor va fi decis de către Partidul Democrat, sau mai precis domnul Plahotniuc. Domnia sa va decide ce se va întâmpla cu Moldova mai departe - cade sau rămâne guvernul? Mai continuă să existe alianţa pro europeană sau va exista o alta, pro-rusă?”, a spus expertul de la Bucureşti.

Faptul că în Consiliul Alianței, liberalii moldoveni au fost pentru prima dată de acord cu liberal democrații mă face să cred că jocurile au fost făcute și că cele două formațiuni politice se pregătesc  de o lungă conviețuire alături. Adică în opoziție. Acest lucru presupune votul democraților moldoveni alături de socialiști și comuniști pentru demiterea guvernului Streleț. Asta înseamnă stoparea venirii la Chișinău a celor 150 de milioane de euro din partea statului român și eșecul tratativelor cu Fondul Monetar Internațional. Devalorizarea monedei naționale moldovenești și creșterea prețurilor. Adică falimentul statului moldovean.  

Sper să nu am dreptate. Se va vedea în ședința viitoare a Parlamentului moldovean. 

FOTO - Valentina Ursu/Europa Libera