CÂT DE COMPROMIS POLITIC ESTE ARCADIE BARBĂROȘIE? DAR DUMITRU ALAIBA ?

Protestele organizate de opoziția extraparlamentară în fața Parlamentului Republicii Moldova au scos în evidență faptul că aceste formațiuni politice nu mai au suficientă forță de mobilizare. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiunea Socială și Partidul Liberal Democrat din Moldova, împreună cu 16 ONG-uri au mobilizat pentru aceste proteste mai puțin de o sută de participanți. De aici.

Puținătatea persoanelor care și-a exprimat dezacordul față de sistemul electoral mixt i-a oferit prilejul președintelui Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc, să afirme că nici organizatorii nu își numesc acțiunile ca fiind proteste – ci flash-mob-uri – și că,”e rușinos să te ascunzi după fusta unor ONG-uri”. Liderul democrat a subliniat însă că Partidul Democrat respectă dreptul oricui de a-şi expune opinia, inclusiv celor puțini care protestează.

Manifestanții, prin vocea domnului Dumitru Alaiba, au spus că nu se lasă intimidați de sarcasmul liderului democrat și au declarat că determinant nu este numărul de persoane care protestează ci faptul că aceste persoane au o altă părere. Dumitru Alaiba, care este președinte al Centrului de Politici și Reforme, a accentuat că societatea civilă trebuie să iasă la protest.De aici.

Enunțul făcut de domnul Alaiba, că numărul celor care protestează nu ar fi important, face trimitere la principiul potrivit căruia voinţa majorităţii, elementul fundamental al democrației, este acceptată ca voinţă generală doar atunci când decizia adoptată nu lezează în mod considerabil drepturile minorității. Domnul Alaiba cunoaște desigur că, într-o democrație majoritatea hotărăşte, iar minoritatea se supune. Legitimitatea deciziei majorităţii derivă din tratamentul politic egal al tuturor cetăţenilor statului.

Mediile moldovene au constatat însă că ONG-urile care s-au declarat împotriva modificării sistemului electoral existent, au diferite afiliați cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiunea Socială și Partidul Liberal Democrat din Moldova, formațiuni politice care, la rândul lor, se declară împotriva reformei Codului Electoral. Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, a fost unul din fondatorii Platformei Demnitate și Adevăr, organizație care s-a transformat în partid politic. Soția domnului Barbăroșie este vicepreședinte al Partidului Acțiunea Socială condus de doamna Maia Sandu. Domnul Victor Chirilă, președintele Asociației pentru Politică Externă, a deținut funcția de consilier al fostului premier Vlad Filat. Domnul Alaiba, actualul președinte al Centrului de Politici și Reforme, a deținut funcția de șef al Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului Filat. Sunt, sau nu, compromiși politic acești lideri ai societății civile?

Domnul Alaiba este unul dintre activiștii civici care poartă amprenta politicului. Din 2009 până în 2015 domnia sa s-a aflat alături de guvernarea PLDM. Domnia sa este cel care ne asigura, în anul 2013, de la înălțimea funcției economice deținute în structurile guvernamentale,  că decizia de a ceda pachetul majoritar de acțiuni al Băncii de Economii este una corectă și că banca nu va fi furată – la „Banca de Economii va fi bine”. „Indiferent de ce spun oportuniştii din politica noastră, Banca de Economii va fi bine. Eu sunt sigur. Statul niciodată nu a permis şi nu va permite probleme la BEM”, nota atunci domnul Alaiba.

Nu sunt mare specialist în domeniul economiei, motiv suficient pentru a nu aborda aceste problematici. Amintesc că domnul  Alaiba, din 2009 până în 2012 a ocupat funcţia de şef adjunct al Direcţiei politici, planificare strategică şi asistenţă externă din cadrul Cancelariei de Stat. Ulterior a fost consilier economic al ex-premierului Vlad Filat până în 2013, iar mai apoi a obţinut funcţia de şef al Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului. În toţi aceşti ani, 2009-2015, domnia sa a oferit consultanță economică guvernărilor liberal democrate. De aici.

 

BERD a acordat 300 mii de euro Consiliului Economic de pe lângă primul ministru în perioada în care domnul Alaiba a deținut funcția de șef al Secretariatului Consiliului Economic. Raportul activității Secretariatului Consiliului Economic dezvăluie cum a cheltuită această impresionantă sumă. De aici.

 

Aflăm că domnul Alaiba își asumă faptul că Republica Moldova a urcat, în 2014, 19 poziţii în clasamentul Băncii Mondiale, dar la câteva luni, Banca Mondială a stopat orice colaborare cu statul moldovean. Să se fi întâmplat asta pentru că oficialii de la Banca Mondială au aflat despre sumele de bani pe care Federația Rusă le-a spălat prin intermediul sistemului bancar moldovenesc? 

Dacă domnul Alaiba a avut un cuvânt de spus în îndrumarea asistenței financiare externe acordate statului moldovean și a cunoscut tot ceea ce a făcut guvernarea liberal democrată pe dimensiunea economică, înseamnă că, probabil, a avut cunoștiință și despre modul în care banii acordați de către Uniunea Europeană s-au sifonat la nivel central ori local. Probabil, din funcția deținută, domnia sa a cunoscut și despre faptul că, din sistemul bancar al Republicii Moldova dispăreau  impresionante sume de bani.

Repet, probabil. Repet, nu sunt specialist în probleme economice ori financiar bancare. Logica spune că, atunci când oferi consultanță economică, așa cum a făcut-o domnul Alaiba, deții o calificare în acest domeniu. Dacă rezultatul final al acestei consultanțe este unul prost, cel care a oferit această consultanță poartă o responsabilitate pentru cele întâmplate. Cât de tare i-au afectat pe cetățenii moldoveni indicațiile economice pe care le-a oferit domnul Alaiba conducerii statului moldovean? Devalizarea sistemului bancar s-a petrecut în timpul în care domnul Alaiba oferea consultanță economică guvernării PLDM. Pentru cele întâmplate, domnul Alaiba poartă, ori nu, răspundere? 

FOTO - Radio Chișinău

Protestele partidelor extraparlamentare în fața Parlamentului Republicii Moldova. Observați numărul participanților.  

CUI SE SUBORDONEAZĂ GENERALUL GORGAN ?

Pe 23 februarie președintele Republicii Moldova, domnul Igor Dodon și fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova, generalul Igor Gorgan, au participat la o recepției oferită de către Ambasada Federației Ruse la Chișinău cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei Ruse, care inițial s-a numit Ziua Armatei Roșii. De aici.

Potrivit presei, la eveniment au participat și reprezentanţi ai admistraţiei separatiste de la Tiraspol: ministrul Apărării, Oleg Obrucikov, ministrul de Interne, Ruslan Mova, ministrul de Externe Vitali Ignatiev, șeful statului major al regiunii separatiste Serghei Gherasiutenko, copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Tiraspolului, Oleg Beleakov şi o seamă de ofițeri din cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Toți aceștia au fost prezenți alături de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon și fostul șef al Marelui Stat Major al armatei moldovene, domnul Gorgan.

Domnul Dodon a declarat de mai multe ori că ar fi de acord să ofere regiunii transnistrene un statut special, poate chiar unul federal. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016, domnul Dodon a beneficiat de votul a aproximativ 16 000 de cetățeni domiciliați în regiunea transnistreană. Probabil, domniei sale i se pare firesc să fie în contact cu liderii separatiști. Este dreptul domniei sale.

Nefirească este participarea domnului Gorgan la această manifestare. 

Domnul Igor Gorgan a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova în baza decretului nr.773 din 19 august 2013 semnat de președintele Nicolae Timofti. Peste un an, domnul Timofti a semnat decretul prin care îi acorda gradul de general de brigadă. Până în anul 2013 domnul Igor Gorgan a fost expert asociat la Fundaţia pentru Promovarea Reformelor în domeniul Justiţiei, Securităţii şi Apărării și președintele Uniunii Ofiţerilor în Rezervă „Stejarul”, structură a PLDM constituită în anul 2010. De aici.

 

Domnul Igor Gorgan a fost demis din funcția de șef al Marelui Stat Major în martie 2016, la solicitarea domnului Anatol Șalaru, ministrul Apărării din acel moment. Constat că numirea domnului Igor Gorgan în funcția de șef al Statului Major a fost una politică. Politică a fost și avansarea domniei sale în grad. Ascensiunea domnului Igor Gorgan s-a datorat pârgiilor de putere deținute de PLDM. Înțeleg că pierderea acestor pârghii politice au dus și la demiterea domnului Gorgan din structurile Ministerului Apărării.

Nu înțeleg necesitatea prezenței domniei sale la manifestarea organizată de către Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova cu ocazia zilei de 23 februarie. Atenție, 23 februarie este Ziua Apărătorului Patriei Ruse. Prezența domnului general Gorgan alături de lideri militari din regiunea separatistă transnistreană poate fi interpretată ca o subrodonare inconștientă în fața unei  simbolice sărbători oficiale a unui alt stat. Un stat care în 1992 a fost un agresor al Republicii Moldova.

Recent, jurnaliștii portalului informațional today.md au intrat în posesia unor înregistrări audio în care foști combatanți în conflictul din regiunea transnistreană, apropiați liderului PPDA, Andrei Năstase, și ai liderului PLDM, Vlad Filat, discută despre planul de destabilizare a comemorării eroilor Războiului de pe Nistru, eveniment care va avea loc la data de 2 martie 2017. De aici.

Întâlnirea, care a avut loc tot pe 23 februarie, a fost organizată de responsabilul activității Caravita SRL în zona de Nord a Republicii Moldova, întreprindere care a aparținut lui Vlad Filat. Din discuțiile celor prezenți, reiese că la data de 2 martie,  combatanții moldoveni, apropiați PPDA și PLDM, ar urma să  provoace violențe. Începutul acestor violențe ar fi marcat de fluierarea oficialilor care vor încerca să țină discursuri. Combatanții ar intenționa să zădărnicească mișcarea coloanelor oficiale și să-i alunge din coloană pe oficiali. Un protest al cărei simbolistică este periculoasă.  

Cu certitudine apariția unor violențe create de combatanții moldoveni la mitingul de comemeorare a celor căzuți în Războiul de pe Nistru ar fi placul oficialilor ruși. Apariția unor disensiuni între participanții la conflict și conducerea instituțiilor de forță ale statului moldovean și a conducerii statului Republica Moldova ar veni doar în sprijinul separatiștilor transnistreni și ar oferi argumente în plus la masa de tratative. Prezența domnului Gorgan, pe 23 februarie, la recepția oferită de Ambasada Rusă  a fost un gest de subordonare în fața unui simbol. Un simbol care a fost cu siguranță interpretat. Simbolistica apariției unor violențe de stradă în ziua de 2 martie ar avea un ecou și mai mare.   

Crearea și obținerea de argumente în sprijinul separatiștilor a fost ocupația preferată a serviciilor inteligente rusești. Un astfel de simbol s-a dorit să fie și deschiderea unui consulat al Federației Ruse în Bălți și Tiraspol.  În noiembrie 2012, premierul Vlad Filat, a fost de acord cu doleanța lui Rogozin, aflat în vizită oficială în Moldova, de a deschide consulate în Bălți și Tiraspol. Domnul Filat declara atunci că "nu vede ce ar încurca inaugurarea unui consulat general rus la Tiraspol." De aici. Preşedintele Nicolae Timofti, s-a declarat împotriva acestei subordonări simbolice. Nu știu dacă gestul lui Filat era o larghețe diplomatică ori o obligație pe care o avea față de Rogozin. 

Subordonările, fie ele și simbolice, dau de gândit. Insubordonările, la fel. Mai ales pe 2 martie, ziua începerii Războiului de pe Nistru.

Post Scriptum 
Republica Moldova se află în plin război hibrid. Simbolismul unor acțiuni ori inacțiuni face parte din arsenalul acestui război. De asta, persoanele publice, trebuie să își calculeze foarte atent acțiunile ori inacțiunile domniilor lor. 

MINCIUNA LUI USATÎI VERSUS PARTENERIATUL PENTRU EUROPA

În cadrul unei emisiuni de televiziune, liderul partidului politic, Partidul Nostru, Renato Usatîi,  a declarat că s-a întâlnit recent cu vicepreședintele PDM, Vladimir Plahotniuc, care i-ar fi propus bani pentru a părăsi scena politică moldovenească. „Am avut două întâlniri cu Plahotniuc, pe 6 și 16 iunie. (…)El o încercat să îmi facă două propuneri. N-o să mai fiu atacat, dar trebuie să părăsesc Republica Moldova pentru septembrie, octombrie și noiembrie pentru că el pregătește o tentativă. Mi-a propus 1.500.000 de dolari”, a declarat Usatâi.  În cadrul emisiunii, politicianul i s-a adresat lui Vlad Plahotniuc cerându-i să plece și să lase în pace Republica Moldova. 

Renato Usatîi minte – nu s-a întâlnit cu vicepreședintele PDM. Sunt cel puțin TREI motive care mă fac să nu cred în spusele primarului de Bălți: nu există nici o dovadă audio/video care să confirme aceste declarații - dacă întâlnirea ar fi avut loc, Usatîi ar fi făcut această înregistrare, ori cel puțin o fotografie; Usatîi, îl consideră pe Plahotniuc ca fiind principalul său dușman politic – nu cred că vicepreședintele PDM ar fi acceptat o întîlnire cu cel care face asemenea declarații publice; suma pronunțată bate la ochi – de ce nu două milioane, de ce nu patru?

Deputatul Sergiu Sârbu are dreptate: „Renato Usatîi a intrat în campania electorală. Sunt declarații populiste”, a declarat deputatul moldovean. Că este vorba de campania electorală o demonstrează afirmația lui Usatîi referitoare la faptul că formațiunea politică pe care o conduce, îl va susține pe Igor Dodon dacă acesta va ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Am vorbit deja cu Dodon despre turul doi de la alegerile prezidențiale. I-am spus că dacă în turul doi ies Maia Sandu și Igor Dodon, (...) noi, desigur, că îl vom susține pe Dodon. Vă asigur că nu doar eu îl voi susține, ci toți, fiindcă doar Dodon îl va împiedica pe Plahotniuc să captureze statul”, a spus Usatîi. 

E clar! Primarul de Bălți le-a reamintit telespectatorilor moldoveni că Dodon este politicianul cel bun, iar vicepreședintele PDM este  întruchiparea răului. De ce a fost nevoie de acest spectacol mediatic? Pentru că miercuri, 27 iulie, Parlamentul Republicii Moldova va dezbate moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip. Acuzațiile aduse la adresa lui Plahotniuc înseamnă de fapt un atac la adresa Partidului Democrat din Moldova, înseamnă a arunca o umbră de îndoială asupra guvernului condus de Pavel Filip.

De fapt, bătăliile politice care se desfășoară între Prut și Nistru au un singur destinatar – cucerirea încrederii. Atât a cetățenilor moldoveni, dar și a decidenților externi. Coaliția majoritară și Guvernul Filip își dorește să convingă decidenții externi că Moldova s-a pornit pe calea schimbărilor în bine, opoziția, la rândul ei,  dorește să convingă aceiași decidenți că, în Moldova nimic nu s-a schimbat și că actualul guvern bate pasul pe loc – aduc exemplu scrisoarea liderului PAS, Maia Sandu, către FMI.

Concluzia? Opoziția, fie ea parlamentară ori extraparlamentară, își dorește ca în societate să apară cât mai multă senzație de neîncredere în capacitatea guvernanților de a crea stabilitate în Moldova. Această suspiciune va măcina încrederea tuturor – de la ambasadorii din Republica Moldova, la reprezentanții organizațiilor internaționale, de la jurnaliștii acreditați la Chișinău, la simplul cetățean - cu toții vor sta sub semnul îndoielilor. Simpla bănuială că în Moldova lucrurile nu se schimbă îi vor face pe decidenții externi să nu acorde credit de încredere guvernului Filip, în lipsa acestuia, șansa opoziției, de a declanșa tulburările necesare pentru cucerirea puterii, va crește. 

Usatîi a mințit pentru a semăna neîncredere!

Liberal democrații moldoveni au refuzat să participe la construirea apropierii Moldovei de Europa. Au preferat să se înroleze, orbiți, probabil, de dorința răzbunării, alături de socialiști și echipa lui Usatîi, cel care a turnat o vidanjă de fecale în fața sediului PLDM. În schimb, acceptul Partidului Popular European din Moldova de a fi alături de Coaliția majoritară în acest Parteneriat pentru Europa vine să ofere speranță în ireversibilitatea drumului Moldovei către UE.