ANUL CENTENARULUI ȘI SCHIMBAREA GUVERNELOR DE LA BUCUREȘTI

La un an de la alegerile parlamentare din România, doi șefi ai Cabinetului de Miniștrii de la București și-au depus demisia. Premierul Mihai Tudose a rezistat șase luni și jumătate în această funcție. Predecesorul lui Tudose, Sorin Grindeanu, a deținut funcția mai puțin de 6 luni. 

În comparație cu tensiunile din culoarele politicii românești, Guvernul de la Chișinău dă dovadă de stabilitate, schimbarea la față a garniturii guvernamentale a dezarmat opoziția – din cei șapte noi miniștri ai Cabinetului Filip doar doi, Iurie Leancă și Alexandru Tănase, au avut conexiuni cu politica moldavă. 

Dacă la Chișinău, schimbarea miniștrilor Partidului Democrat din Moldova a fost o mișcare gândită pentru a aduce un plus valoare, la București, retragerea sprijinului politic pentru guvernul Tudose a trezit nemulțumirea președintelui Iohannis. Șeful statului român are de ce fi nemulțumit – într-un an, au eșuat două guverne social democrate. El a spus că, această stare de nesiguranță politică poate genera urmări economice negative. 

Klaus Iohannis are dreptate - nesiguranță politică poate degenera în instabilitate. Deja, pe relația cu Republica Moldova, criza de neîncredere din interiorul PSD, conjugată cu protestele străzii, a dus la amânarea unei ședințe comune a guvernelor României și Republicii Moldova. În cadrul acestei ședințe trebuia să se discute despre  fluidizarea traficului de călători la frontiera moldo-română prin  organizarea unor puncte comune de trecere a frontierei.  Tot în această ședință ar fi trebuit să se discute despre prezența investițională românească între Prut și Nistru. Incertitudinile apărute în urma  acestei amânări, au făcut ca Transgaz să depună oferta de cumpărare a Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, abia în ultimul moment. 

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, social democrații români au atins cel mai bun scor electoral obținut vreodată - 46,09% la Senat și 45,9%, la Camera Deputaților. Dreapta politică din România a rămas mult în urmă, Partidul Național Liberal a obținut doar 20,26 % la Senat - 20,26%, iar la Camera Deputaților - 19,88%. Partidul lui Băsescu, care a participat în alegeri cu un mesaj pro-unionist, a fost ultima formațiune politică care a intrat în Parlamentul României, semn că cetățenii români ori nu îl cred pe fostul șef al statului român ori, nu cred în unirea Basarabiei cu România. Echipa lui Băsescu a obținut, cu mare greutate, 5,34% la Senat și 5,06% la Camera Deputaților, votul cetățenilor români din Republica Moldova a fost decisiv. De aici.

Victoria social democraților români a dus la o schimbare de filozofie politică în sânul Partidului Democrat din Moldova – pe 24 decembrie 2016, Congresul PDM l-a ales în funcția de președinte pe Vladimir Plahotniuc. Subliniez: victoria PSD-ului în România a impus  modernizarea Partidului Democrat din Moldova.

În alegerile parlamentare din 2016, președintele social democraților români, Liviu Dragnea, a condus cu o mână de fier partidul său către victorie, iar după asta, a reușit formarea unei majorități parlamentare cu ALDE. De asta, rateurile social democraților români sunt greu de înțeles. Repet - într-un an, două guverne social democrate au dat chix.

 

România are nevoie de stabilitate politică. Și de concentrarea necesară pentru dezvoltarea proiectelor din Anul Centenarului.  

Dacă, în 2018, oficialii români vor avea atenția concentrată doar pe luptele politice intestinale și nu vor acorda suficientă atenție  Guvernului de la Chișinău, Anul Centenarului se poate transforma într-un an devastator pentru Basarabia. Dacă anul 2018 va fi anul în care Basarabia va pierde trenul european, acest lucru se va datora și egoismului politicienilor români.