miercuri, 10 ianuarie 2018

DE CE MOLDOVENII STAU LA COADĂ ÎNAINTE DE A INTRA ÎN EUROPA?



Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Vitalie Vrabie,  a declarat că, în anul 2018 va fi lansat controlul comun moldo-român la punctele de frontieră: Cahul-Oancea, Costești-Stânca și Lipcani-Rădăuți. Potrivit lui Chișinăul a elaborat proiectul unui Acord interstatal dintre România și Republica Moldova privind procedura controlului comun la frontieră, documentul aflându-se la avizare de către partea română. De aici.

Vitalie Vrabie este optimist. Eu sunt mai rezervat. Răspunsul Ministerului de Externe de la București va trena.

Într-adevăr, în aprilie 2017, cu ocazia ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova, desfășurată la Piatra Neamț, autoritățile vamale din România și Republica Moldova au avut o întâlnire unde au discutat despre fluidizarea traficului la frontiera dintre cele două state. De aici.
 
După întâlnire, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 254/27.04.2017 cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului de Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în cinci mai 2017. A fost creată și o echipă de negocieri din partea Republicii Moldova și a fost luată o poziție comună interguvernamentală la această temă. De aici.

Într-un comunicat de presă al Guvernului moldovean se explica necesitatea acestui Acord care “asigură dezvoltarea, îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor de cooperare între autorităţile cu atribuţii la frontieră ale celor două state, în domeniul gestionării integrate a frontierei comune. De asemenea, documentul prevede noi forme de interacţiune prin efectuarea controlului persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele de trecere comune la frontiera de stat moldo-română în baza principiului „oprire unică", în scopul accelerării şi facilitării traversării frontierei comune”.

După întâlnirea care a avut loc în iulie 2017, între șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, Fredolin Lecari, și inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al României, Ioan Buda, entuziasmul moldovenesc a scăzut din intensitate. Am observat că declarația de presă a Poliției de Frontieră din România nu făcea nici o trimitere la posibilitatea deschiderii unor puncte comune de trecere a frontierei ori a faptului că s-ar fi discutat despre asta. 

Discuțiile cu privire la organizarea unor puncte comune la frontiera moldo-română sunt mai vechi, partea română a fost mereu reticentă, afirmând că un stat non-UE nu poate fi parte la gestionarea comună a frontierei externe a Uniunii Europene. Perfect adevărat, România este statul care asigură protecția și securitatea frontierei răsăritene a Uniunii Europene și este direct răspunzătoare de aceasta. Doar că, din momentul semnării Acordului de Asociere la UE, statul moldovean are un alt statut, cel de asociat al UE. Acest nou statut îi oferă Chișinăului posibilitatea de a participa la acțiuni comune cu România pentru gestionarea acestei frontiere. Mai mult, regulamentul 399/2016 al Parlamentului European cu privire la Codul UE privind regimul de trecere al frontierelor, Anexa 6, prevede posibilitatea organizării unor puncte comune de trecere a frontierei între statele UE și cele non-UE.

Probabil, optimismul lui Vitalie Vrabie se bazează pe statutul de țară asociată la Uniunea Europeană pe care îl deține Republica Moldova. Amintesc însă că, acest exercițiu comun, româno-moldovenesc, de control al frontierei de răsărit a UE depinde și de avizul pozitiv al oficialilor de la Burxelles. 

Vitalie Vrabie ne-a anunțat că Acordul propus de partea moldoveană se află la avizare de către partea română. Răspunsul oficialilor români se va lăsa așteptat. După aproape un an distanță de la întâlnirea de la ședința comună de guvern de la Piatra Neamț, unde s-au abordat aceste tematici, Executivul român nu a adoptat nici o hotârâre guvernamentală cu privire la alcătuirea unei echipe de negociatori care să poarte discuții cu Chișinăul pe marginea acestui Acord. Nici la Ministerul de Externe al României nu există un răspuns la această temă. Observ că oficialii români nu sunt entuziasmați la perspectiva de a controla, în comun cu moldovenii, frontiera externă a Uniunii Europene. O exaltare românească la propunerea Chișinăului ar fi atras după ea o reacție mult mai rapidă. Deocamdată, autoritățile române nu au definit un punct comun, interinstituțional, cu privire la acest Acord.  

Oficialii de la Ministerul de Externe al României, care sunt la curent cu inițiativa părții moldovene, ar fi trebuit să ofere un răspuns fulgerător. Nu a fost așa, mingea se află de prea mult timp în terenul domnul Meleșcanu. Ar fi nefiresc ca, în Anul Centenarului, Guvernul României să nu ofere un răspuns pozitiv Acordului propus de Cabinetul Filip. Ar însemna că, undeva, se acceptă ca moldovenii să stea la coadă înainte de a intra în Europa.