CINE A FOST CONSILIERUL SOCIALIST AL PREȘEDINTELUI TIMOFTI?

Prezent la o emisiune de televiziune, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat, printre altele, că potențialul protestatar al societății moldovene apărut pe parcursul anului 2015 a fost unul atât de mare încât putea distruge statul moldovean. Creșterea tensiunii în societate s-a datorat și activității intense a unor servicii secrete pe teritoriul Moldovei. De aici.

Nu comentez aceste declarații. Există instituții calificate care pot confirma, ori infirma, afirmațiile făcute de președintele legislativului moldovean. Presupun că, de la înălțimea funcției deținute, domnul Candu cunoaște greutatea celor afirmate.

La mai bine de un an distanață de evenimentele din ianuarie 2016, îmi permit să nu comentez declarații. Voi comenta principalele acțiuni politice ale acelui timp.

La sfârșitul anului 2015 situația politică și economică a statului moldovean era dramatică: din 29 octombrie 2015, Moldova nu mai avea prim-ministru și se îndrepta spre incapacitate de plată. Președintele Nicolae Timofti, la 21 decembrie 2015, îl desemnează pe Ion Sturza la funcția de prim ministru al Republicii Moldova. Era modul în care președintele Timofti încerca să pună capăt unei crize politice care îl depășea. Prima declarație de presă a premierului proaspăt desemnat, Ion Sturza, a fost aceea că între el și Partidul Democrat din Moldova nu există nici un fel de tensiuni și că „atunci când comandantul suprem te cheamă la datorie, trebuie să răspunzi da”. De aici.

Sturza a mințit. Între el și PDM existau certuri mai vechi. Dovadă e faptul că imediat după desemnare, președintele, de atunci, al PDM, Marian Lupu, a spus, cu subiect și predicat, că Partidul Democrat nu va vota candidatura lui Sturza la funcția de premier.

Socialiștii moldoveni au declarat, la rândul lor, că nu îl vor vota. Igor Dodon scria pe Facebook că Ion Sturza este premierul despre care majoritatea moldovenilor au cea mai tristă amintire. 

Cei 14 deputați care tocmai plecaseră din fracțiunea  Partidului Comuniștilor pentru a crea Platforma Social Democrată au spus și ei că nu au ochi să-l vadă.

Președintele Parlamentului, domnul Candu, a spus în acel moment că președintele Timofti i-ar fi recunoscut că a discutat candidatura lui Sturza cu Valeriu Streleț.  „Asta înseamnă că preşedintele a acţionat partinic, a nesocotit opinia majorităţii parlamentare şi a decis să facă aşa cum a vrut un singur partid,” concluziona domnul Candu.

Liberal democrații au negat acuzațiile și au spus că e prima dată când se întâlnesc cu Ion Sturza. „Respingem cu fermitate speculațiile că președintele Nicolae Timofti, împreună cu PLDM, ar avea înțelegeri referitor la candidatura domnului Ion Sturza”, a declarat imediat după desemnare Valeriu Streleț. 

Al cui candidat a fost, în decembrie 2015, Ion Sturza? A fost omul care, din noblețe princiară, a dorit să scoată Moldova din criza în care se afla? Nu cred. Domnia sa a jucat cu totul altceva.

Recapitulând situația politică a acelor momente,  am adăugat cele aflate, între timp, din presă, și pot afirma că Ion Sturza a fost mereu conștient de faptul că nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului moldovean. El a vrut să forțeze acest vot – nu i-a reușit.Ședința Parlamentului din 4 ianuarie 2016, unde Sturza trebuia să primească vot de încredere, din lipsă de cvorum, nu a avut loc. În sală erau doar 47 de deputați.

După data de 4 ianuarie 2016, o serie de instituții media îi sugerau președintelui Timofti să îl nominalizeze pe Sturza și a doua oară. E un tehnocrat, afirmau unii; e putred de bogat deci n-o să fure, ziceau alții; e pro-european, încearcau să-l convingă pe Nicolae Timofti alți oameni din media. Era însă clar, că o repetare a acestei desemnări ar fi adus cu ea alegerile anticipate. În cazul nevotării unui guvern până la 29 ianuarie 2016, președintele Timofti ar fi fost obligat să dizolve Parlamentul. 

Ion Sturza a jucat la cacealma, a vrut să ajungă prim ministru prin înșelăciune. Domnia sa a crezut că deputații moldoveni îi vor acorda votul de încredere doar din frica declanșării alegerilor anticipate. Liderii Partidului Democrat din Moldova, care au reușit să adune în jurul lor o majoritate parlamentară, și-au păstrat calmul și nu au acceptat să fie păcăliți. De aici se trag criticile lui Sturza la adresa guvernului Filip și a PDM.

La finele mandatului său, președintele Timofti a declarat că a fost supus unor presiuni din exterior și că regretă faptul că nu l-a nominalizat pe Vlad Plahotniuc în calitate de prim-ministru. O declarație care nu a fost analizată de comentatorii politici. Cine au fost cei care l-au presat pe președintele Timofti? Cine a fost cel care l-a convins pe domnul Timofti să îl desemneze pe Ion Sturza premier?

La un an distanță de evenimente pot spune că persoana care l-a convins pe președintele Nicolae Timofti să îl nominalizeze pe Ion Sturza în calitate de prim-ministru a avut un singur scop – să provoace alegeri parlamentare anticipate. Aceste alegeri ar fi fost câștigate, cu o largă majoritate, de către Partidul Socialiștilor.

Cui i-a răspuns la apel Ion Sturza atunci când a declarat că a venit să își facă datoria? Cine a fost cel care și-a dorit ca socialiștii moldoveni să câștige alegerile parlamentare anticipate și să schimbe vectorul de politică externă al Moldovei?

Domnule Candu, poate ne spuneți numele lui? 

FOTO - Vlad Filat, Ion Păduraru, Ion Sturza (cu spatele), 1998

PRINȚUL UMILIT ȘI BĂTĂLIA PENTRU ANTICIPATE

Expert Forum a dezbătut pe 9 februarie 2016 problemele existente în Republica Moldova. Expert Forum este un think tank din Bucureşti înfiinţat de cunoscuţi experți români în politici publice şi reforma administraţiei. Publicația Cotidianul nota în 2012 că domnul Sorin Ioniță, liderul acestui ONG ar fi favoritul lui Băsescu. Presa română are gura rea. Important este faptul că societatea civilă românească acordă în prezent atenție mai mare Moldovei.

La dezbatere au participat Maia Sandu, lider al PAS, Igor Boţan de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă și Platforma DA, Ion Sturza, candidatul președintelui Nicolae Timofti la funcția prim-ministru al Republicii Moldova, Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurce Juridice din Moldova, Sorin Ioniţă  de la Expert Forum, etc. Spre final a luat cuvântul domnul Cristian Ghinea, consilier al primului ministru român, Dacian Cioloș.

Domnul Sorin Ioniță și-a motivat apetența pentru dezbaterea crizei moldave prin faptul că, “la Chișinău există o combinație toxică între buna credință și politicienii care se urcă pe val.” Desigur, domnia sa are dreptate. O înțelegere a situației politice/economice de la Chișinău e necesară atât societății civile românești, cât și factorului decizional din România. Atât domnul Iulian Chifu, cât și domnul Dan Dungaciu au scos în evidență faptul că statul român, în acest moment, nu are instituționalizat un birou/agenție/institut care să se dedice studierii/analizei relațiilor bilaterale moldo-române. 

În cadrul discuțiilor organizate de Expert Forum, doamna Maia Sandu, inițiatorul proiectului politic PAS  (Partidul Acțiune și Solidaritate) a afirmat că „Republica Moldova se confruntă cu o criză generală, în anul 2014 am asistat la acţiuni de fraudare pentru că instituțiile statului au fost lipsite de independență”. Domnul Ion Sturza a declarat că „dezbaterile despre Republica Moldova au prezentat toate caracteristicile unui stat eşuat, statul moldav. Cei care susţin oligarhia au privatizat funcţiile statului”. Domnul Igor Boțan, reprezentant al ADEPT și al Platformei DA, a spus că, „actualul sistem politic din Republica Moldova a ajuns în mâna unui singur centru de putere, PDM, readucerea spiritului democratic în Moldova înseamnă de fapt micșorarea puterii deținute de această formațiune politică”. Nu contest slăbiciunea instituțiilor statale moldovenești. Despre altceva e vorba. Explic.

Domnul Sturza și domnul Boțan au subliniat că, protestele comune ale Platformei DA cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și partidul condus de omul de afaceri Renato Usatâi sunt o metodă de presiune pentru declanșarea alegerilor anticipate, alegeri care sunt văzute ca o metodă de reducere a puterii deținute de către Partidul Democrat din Moldova. Potrivit domniilor lor, acordul de reducere a discursului geopolitic al participanților la protestele comune, (Platforma DA, PSRM și partidul domnului Usatâi), ar deschide perspectiva consolidării noilor partide de dreapta care apar în Republica Moldova, pentru ca mai târziu, în toamna anului 2016, să fie declanșate alegerile anticipate. „Rușii sunt mai puțin periculoși – corupția este dușmanul principal” – pare a fi mesajul comun lansat la București de doamna Maia Sandu, domnul Boțan și domnul Sturza.

Fals. Domnul Sorin Ioniță cunoaște acest lucru. Partidul Socialiștilor, Platforma DA și partidul domnului Usatâi vor doar să preia puterea. Dacă le-ar reuși acest lucru, ar urma denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, federalizarea  Republicii Moldova, iar în cele din urmă alipirea ei la Uniunea Vamală. Într-un interviu recent, liderul socialiștilor moldoveni, a spus că protestele vor avea ca finalitate organizarea alegerilor anticipate pe care, le va câștiga alături de Renato Usatâi iar atunci va renunța la Acordul Republicii Moldova de Asociere la UE.  

A crede că noile partide de dreapta vor avea suficient timp pentru consolidarea lor în vederea câștigării unui număr suficient de mandate pentru a opune rezistență acestei acțiuni este impardonabil. Susținuți de voci politice de la București, noii liderii ai partidelor de dreapta din Republica Moldova, domnul Năstase, domnul Boțan, doamna Sandu consideră că ar câștiga timp pentru organizare și fundraising. De aici refuzul lor de a negocia cu reprezentanții noului guvern de la Chișinău. 

Pe fundalul acestei încăpățânări, la Chișinău se desfășoară un război informațional total. Presa de limbă rusă scrie că Republica Moldova ar fi cedată României. Potrivit ziarului moldovean Panorama, (de expresie rusă) „Administraţia Prezidenţială a SUA aprobă proiectul «Unirea- 2018» - unirea Republicii Moldova cu România cu prilejul aniversării împlinirii a 100 de ani de la «Marea Unire»“. Domnul Igor Dodon a preluat ideea și defilează cu ea prin studiourile televiziunilor moldovene. Deși nimeni nu atentează la statalitatea Republicii Moldova, domnia sa o apără deja. 

În dezbaterea organizată de Expert Forum, domnul Ion Sturza afirmă că statul român ar fi responsabil pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. De când? Agenda oficialilor de la București este plină, partidele politice românești se pregătesc de alegerile locale, de asta, Moldova nu beneficiază de prea mare atenție. Chiar dacă oficialii moldoveni așteaptă împrumutul românesc să ajungă la Chișinău, soluția pentru rezolvarea problemelor statului moldovean nu este la București. Nici responsabilitatea de a le rezolva nu se află acolo. Aceste obligații se află la Chișinău, ele aparțin executivului condus de premierul Pavel Filip și sunt conținute în scrisoarea publică pe care premierul român a trimis-o omologului său moldovean.

Prezent la dezbaterile dedicate Moldovei, consilierul primului ministru al României, domnul Cristian Ghinea, a spus că, a ascultat cu interes vocea societății civile românești și că în scrisoarea trimisă de domnul Cioloș omologului său moldovean i-a recomandat să facă același lucru. „Guvernul Filip a reacționat bine la cerințele înaintate de către premierul Cioloș, vrem să vedem și comportamentul actualei majorități parlamentare”, a spus consilierul premierului român. O abordare plină de tact și corectă. Semn că domnul Ghinea nu s-a lăsat influențat de vocea Noii Drepte moldovenești. 

Sugestia lansată la București, „rușii nu sunt primejdioși – corupția e mai periculoasă”, este toxică. Cât adevăr e în această sugestie, cât e minciună? Cât de inofensivi pot fi rușii în raport cu Republica Moldova? Să își permită societatea civilă românească ori decidenții bucureșteni să creadă în așa ceva?  
Un lucru este clar, că hârtia de turnesol a acestui joc de lumini și umbre la care este supusă Moldova, este în fața noastră. E vorba de evenimentele care au avut loc la început de an - protestele din fața Parlamentului moldovean, investirea guvernului Filip, atacurile la adresa Partidului Liberal, coalizarea domnului Năstase cu domnul Dodon și domnul Usatâi, dezvăluirile domnului Sturza, europenizarea a 14 deputați comuniști, dezmembrarea PLDM-ului – toate acestea sunt semne clare ale unei bătălii pentru alegeri anticipate.

În urma difuzării datelor obținute în cadrul Barometrului Opiniei Publice în luna septembrie 2015, Agerpress nota că în cazul desfășurării în Republica Moldova a unor alegerilor anticipate, partidele pro-ruse, de stânga ar câștiga categoric puterea.
 

PS

Într-o întâlnire privată avută cu domnul Marin Ciobanu - directorul Zonei Economice Libere Bălți și mai noul președinte al Partidului Legii și Dreptății - am aflat că această formațiune politică a fost preluată de domnia sa și că nu a fost vorba de nici un fel de deconservare. Fac pe această cale rectificarea de rigoare. Domnul Ciobanu crede în șansa politică a domniei sale - are dreptul.