STĂPÂNII BĂNCILOR

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, doamna Maia Sandu a declarat că Partidul Platforma DA și PAS își doresc alegeri parlamentare anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv fostul ministru liberal democrat a spus că cele două formațiuni politice vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. Numele candidatului va fi făcut public în luna august. „Noi nu cedăm, trebuie să mergem până la capăt. Examinăm toate soluţiile care ne-ar putea aduce la anticipate. Prima etapă pentru declanşarea mecanismului de alegeri anticipate este un preşedinte care să nu fie din cadrul acestei coaliţii”, a declarat doamna Sandu.

Dorința exprimată de liderul PAS, de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, pare, la prima vedere, firească. Cele două formațiuni politice, potrivit sondajelor, s-ar afla printre preferatele alegătorilor. La o citire mai atentă a cercetărilor sociologice constatăm însă că tabloul nu este chiar așa cum și-l închipuie cei doi lideri ai opoziției, domnul Năstase și doamna Sandu. În preferințele alegătorilor moldoveni, PAS-ul doamnei Sandu și Platforma domnului Năstase se află pe locurile trei și patru. Toate sondajele de opinie plasează Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de domnul Usatîi pe primele două locuri. Mai mult, sociologii au constatat un număr foarte mare de nehotărâți, cetățeni care, în eventualitatea unui proces electoral, ar prefera să stea acasă. Motivul neprezentării la vot ține de lipsa de reprezentativitate – aproape 50 la sută dintre moldoveni afirmă că nu sunt reprezentați de formațiunile politice existente în cîmpul politic moldovenesc. Acest electorat este dezamăgit de prestația partidelor politice existente. Sociologii au constatat că din rândurile acestor dezamăgiți și-a recrutat domnul Usatîi și domnul Dodon simpatizanții.

Platforma DA și-a pierdut mobilul protestatar, structura de partid este redusă, PAS este în curs de formare, deci sunt întrunite condițiile pentru a presupune că rezultatul electoral al celor două partide va fi unul relativ modest. Concluzia este simplă: socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea  din târg, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu vor fi deloc în favoarea Platformei DA ori PAS.

Cu siguranță, atât domnul Năstase, cît și doamna Sandu, își cunosc adevărata putere. Care să fie atunci mobilul real pentru care cei doi, cer, cu multă cerbicie, declanșarea anticipatelor?

Unicul răspuns logic ar fi faptul că doar alegerile anticipate pot amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Dar, pentru deblocarea ajutorului financiar extern destinat Republicii Moldova, partenerii externi doresc o cercetare severă a cauzelor fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Deci ancheta este inevitabilă. Dacă vrea banii de la FMI, actuala guvernare va fi pusă în situația de a continua cercetările efectuate de compania Kroll și de a recupera, și trage la răspundere pe autori.

Raportul Kroll dezvăluie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Potrivit datelor din acest raport, al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din împrumuturi bancare – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Domnul Petru Lucinschi afirma în 2015 că alegerile anticipate sunt o unică soluție și că de exercițiul electoral moldovenii nu trebuie să se teamă. Din Germania, oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa susțin necesitatea alegerilor anticipate și activitatea Partidului Platforma DA. Nu uităm însă că autoritățile moldovene au cerut extradarea celor doi fiind acuzați de fraude bancare.   

Cercetările sociologice dezvăluie faptul că, dincolo de a fura banii moldovenilor, s-a reușit dezamăgirea populației față de curentul pro-european care acum îl preferă pe domnul Dodon și Usatâi. Acum, un exercițiu electoral nu numai că-i scapă de pedeapsă pe stăpânii bancilor moldovenești dar schimbă și vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova.

Corul care cere alegeri anticipate ferește hoții băncilor de pedeapsă.

ȘI AMERICANII CITESC SONDAJELE

Republica Moldova se află la intersecția a două lumi – cea slavă și cea europeană, românească. Că e anume așa se vede cu ochiul liber. O spun sondajele dar cel mai bine o arată manifestările prilejuite de ziua de 9 mai. 

Anul trecut, pe 9 și 10 mai 2015, unii au sărbătorit Ziua Victoriei, alții Ziua Europei. Ca de obicei, mulțimea care s-a adunat la Memorialul Eternitate a purtat în piept, ca semn de susținere a politicilor promovate de Federația Rusă, panglica Sfântul Gheorghe – o reminiscență a medaliei țariste cu același nume. Celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului s-a transformat într-un bun prilej pentru pro-ruși de a se aduna împreună. Simbolul militar rus a fost purtat de la mic la mare, de la copiii de grădiniță până la cei de vârste matusalemice. În 2015 replica ambasadelor Uniunii Europene acreditate în Moldova a fost una culinară. De Ziua Europei, Pirkka Tapiola a transformat Piața Marii Adunări Naționale într-o mare bucătărie. În corturile instalate în centrul capitalei moldovenești, reprezentanţii celor 19 ţări ale Uniunii Europene au pus în vânzare mâncarea lor tradițională. Așa a crezut ambasadorul Tapiola că poate atrage pe moldoveni de partea Europei - cu înghețată italiană, cu paella spaniolă, ori cu mici și kebab. Cert este că nici micii, care nu erau pe gratis - nu au ajuns la destinatari.

Anul acesta, de 9 mai, în PMAN va fi expusă tehnica militară americană. Pe americani îi despart mai puțin de o sută de km de locul dislocației Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Distanța dintre capitala Republicii Moldova și capitala nerecunoscutei republici nistrene, Tiraspol, este de doar 70 de kilometri. Prezența militarilor americani în Moldova este mai degrabă una simbolică. La acest exercițiu militar comun participă mai puțin de 200 de militari ai Regimentului 2 Cavalerie al SUA şi 165 de militari din Batalionul Geniu, Batalionul 22 de menţinere a păcii, precum şi din brigăzile 1, 2 şi 3 ale Armatei Naţionale, aplicația militară are ca scop instruirea comună a subunităţilor de geniu şi creşterea nivelului de interoperabilitate dintre cele două armate. Nimic amenințător! Ucrainenii, dar și georgienii au avut un număr mai mare de aplicații militare cu Statele Unite.   

Comentatorii politici afirmă că destabilizarea politico-economică a statului moldovean s-a făcut la indicația unor cercuri din Federația Rusă. Corect. Dar prăbușirea monedei naționale moldovenești – prin retragerea de pe piață a unui miliard de doalri – nu putea fi realizată fără știința unor instituții financiare din Uniunea Europeană. Publicația Adevărul nota că retragerea unor bani mari dintr-o bancă în care statul are calitatea de acţionar e de-a dreptul imposibilă. Mai ales acolo unde sunt impuse interdicţii pentru tranzacţiile care depășesc suma de 150 mii de dolari. În calitate de prim ministru al Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, a semnat  un document de control valutar iar domnia sa știa foarte bine ce girează prin această semnătură.

Deprecierea leului a făcut să scadă încrederea oamenilor în partidele pro-europene. Probabil, undeva la Moscova, niște oameni deștepți au pus la cale toată trebușoara asta. Alții, la Chișinău, au pregătit condiţiile. E foarte posibil ca un șef de guvern, mai degrabă diplomat decît manager, un domn care, probabil, habar nu avea de inginerii financiare, s-a uitat ca mâța în calendar pe documente și a semnat tot ceea ce i s-a pus în față. Printr-o semnătură aiurea, leul s-a depreciat, buzunarele cetățenilor s-au golit iar ideea europeană s-a dus naibii la vale, pe apa sâmbetei. 

Barometrul Opiniei Publice dat publicității de IPP la 4 mai 2016 spune că doar cinci partide ar intrea în Parlament și că PSRM împreună cu formațiunea politică condusă de domnul Usatîi ar adeține majoritatea. În cazul unor alegeri parlamentare, în viitorul Legislativ ar accede doar cinci formațiuni politice. Este vorba de PSRM, Partidul Politic „Partidul Nostru”, PAS, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și PCRM. Pentru PSRM ar vota 28% dintre moldoveni, pentru Partidul Politic Partidul Nostru - 18,7% iar pentru Partidul Comuniștilor 8,2%. Asta înseamnă că, dacă ar fi avut loc alegeri parlamentare anticipate pe Parlamentul de la Chișinău ar fi fluturat steagul roșu iar Kremlinul și-ar fi căpătat satisfacția de a opri Moldova din drumul ei firesc către Europa.

Dar anticipate nu vor fi. Disperatele încercări de destabilizare a situației politice prin declanșarea unor proteste în masă care să culmineze cu alegeri anticipate, au eșuat. 

Opoziția de dreapta ar trebui să se concentreze pe nominalizarea unui candidat comun la prezidențiale. Va fi domnul Leancă ori domnul Năstase? A mai rămas în cărți doamna Maia Sandu? Unii zic că da și o văd deja a fi contracandidatul domnului Dodon. Sunt mai degrabă sceptic, de aia zic - să vedem.

Pe stânga tot e amețeală - socialiștii l-au desemnat deja pe domnul Dodon drept candidatul lor, de asta, domnia sa, în fiecare  week-end este prezent prin satele Moldovei – știe că acolo sunt voturile! Marea enigmă ține de comportamentul domnului Usatâi - va avea sau nu un candidat la prezidențiale? Își va îndemna susținătorii să voteze pe unul dintre candidații anunțați? Cine va fi preferat, doamna Maia Sandu ori domnul Năstase? Va fi o licitație de unde va ieși câștigător domnul Boțan? Ori nu va fi nevoie de așa ceva căci domnia sa are deține funcția de președinte la o emisiune de televiziune care chiar așa se numește - Domn Președinte?

Obosită de ciocnirile civilizaționale care-i trec prin grădină, sătulă de lupta Estului cu Vestul, Moldova și-a dorit stabilizarea. După o sută de zile de guvernare, cabinetul Filip a anunțat că, în linii mari, lucrul acesta i-a reușit. Desigur, mai sunt de făcut o mulțime de lucruri. În mare, un colaps economic, așteptat și dorit de opoziție, a fost evitat. De asta, prezența simbolică a trupelor americane la Chișinău de Ziua Victoriei, vine să le amintească tuturor nostalgicilor că vremea derapajelor de pe autostrada care duce spre Albița și de acolo în Europa, a trecut. 

Și experții americani citeasc sondajele din Moldova. 

FOTO - Ministerul Apărării Republicii Moldova

CINE E DANIEL IONIȚĂ ȘI DE CE VINE LA CHIȘINĂU ?

Un sondaj realizat în perioada  01-10 aprilie 2016, de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova arată că doar șase partide vor accede în viitorul Legislativ  :  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova care ar fi votat de 17,9%, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr cu 13,44%, Partidul Nostru condus de Renato Usatîi ar obține 12,3%, Maia Sandu și grupul domniei sale, care ar fi votat de 7,5, Partidul Democrat din Moldova care ar acumula 6,4 și  Partidul Comuniștilor cu 6,3% din sufragii. PPEM condus de fostul prim-ministru Iurie Leancă și Partidul Liberal sunt sub pragul electoral cu câte 5,7 și respectiv 4,9%. PLDM ar acumula 2,8% din sufragii.

Domnul Vitalie Ciobanu, comentator politic la Europa Liberă, nota la sfârșitul anului 2015 că suntem martorii unei confruntări între PLDM, Platforma DA și gruparea politică condusă de Partidul Democrat.  O confruntare care, afirm că are drept miză declanșarea alegerilor anticipate. Reprezentanții dreptei moldave consideră că în urma competiției electorale vor avea un rezultat bun și își doresc anticipatele. Cercetările sociologice demonstrează însă că moldovenii vor vota masiv pentru socialiști și pentru formațiunea domnului Usatâi – ambele partide de orientare pro-rusă. Partidele plasate pe dreapta nu vor avea majoritatea în noul Parlament. 

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, domnul Dungaciu, afirmă că Rusia pregătește federalizarea Republicii Moldova. În actuala stare de fapt nu există condiții pentru federalizarea statului moldovean, dar, în cazul în care s-ar desfășura alegeri parlamentare și formațiunea politică a domnului Dodon, PSRM, împreună cu partidul condus de domnul Usatîi ar deține majoritatea parlamentară federalizarea ar fi posibilă. Domnul Dodon, a declarat de mai multe ori acest lucru în public. În opinia domniei sale federalizarea este singura soluţie pentru reintegrarea statului moldovean. Potrivit unor experți federalizarea statului moldovean ar reprezenta o garanție a faptului că acesta se va menține în siajul Federației Ruse.

La aceste provocări politice cu care se confruntă majoritatea parlamentară condusă de Partidul Democrat, se adaugă și provocările de ordin economico-financiar cărora, deocamdată, le face față cabinetul Filip. În ajutorul acestui guvern a venit decizia Camerei Deputaților din parlamentul României din 30 martie care a aprobat împrumutul de 150 de milioane de euro acordat Republicii Moldova. Acest împrumut este însă condiționat, Guvernul României are dreptul de continua monitorizarea acțiunilor Chișinăului pentru a se convinge de îndeplinirea angajamentelor asumate de acesta în schimbul de scrisori, însă cel mai probabil o decizie vizavi de transferul efectiv a primei tranșe a împrumutului va veni până la sfârșitul lunii aprilie. 

De ce în aprilie? Pentru că o delegație a Republicii Moldova va participa la ședința anuală de primăvară a FMI, programată să aibă loc între 15 și 16 aprilie 2016, iar acolo se va analiza și progresul Republicii Moldova ca urmare a recomandărilor vizitei misiunii FMI la Chișinău din februarie 2016. Probabil va urma o estimare favorabilă și se va stabili un program clar pentru începerea negocierilor pentru un nou acord. Că anume așa va fi stă mărturie declarația ambasadorului american la Chișinău, domnul James Pettit, care, la data de 4 aprilie, a apreciat că Moldova a îndeplinit condițiile FMI pentru începerea discuțiilor vizavi de un nou acord de finanțare, și că se așteaptă ca aceste discuții să aibă loc în luna mai. Acest fapt poate servi drept garanție suficientă pentru ca ceilalți parteneri de dezvoltare să reînceapă finanțările destinate Moldovei.

Îngrijorările politico-economice ale Moldovei sunt resimțite și la București. De asta transferul primei tranșe a împrumutului acordat de statul român va veni până la sfârșitul lunii aprilie. Desemnarea domnului Daniel Ioniță în calitate de ambasador al României la Chișinău este și ea un indicator al acestor neliniști.

Domnul Iulian Chifu, afirmă că în vremuri tulburi, cu presiuni multiple pe Moldova și schimbări majore în arena internațională, numirea domnului Ioniță este de bun augur: “Sunt vremuri care ar putea duce chiar la reorientarea strategică a Republicii Moldova spre Est, ba chiar ar putea aduce o federalizare şi o debalansare a votului în alegerile generale viitoare, (…) capcane întinse unui Chişinău încă nestabilizat politic şi presiunea preşedinţiei germane în exerciţiu a OSCE. De aceea era nevoie de un diplomat de prim rang, cu experienţă şi expertiză, de un diplomat cu care nu poţi să te cerţi, pentru că este de o amabilitate extremă, un diplomat de carieră cu experienţă inedită, pe care România l-a propus la Chişinău.”

Cine este noul ambasador al României la Chișinău? O spune chiar domnia sa, în replică la un material semnat de doamna Sabina Fati pentru Europa Liberă: „Pe parcursul carierei diplomatice de circa 20 de ani, am fost, printre altele, Şeful Delegaţiei României în procesul de negociere a Acordului de constituire a BLACKSEAFOR (1999-2001), care a presupus un exerciţiu complex de negociere cu reprezentanţi ai tuturor ţărilor riverane Mării Negre (Federaţia Rusă, Ucraina, Georgia, Turcia, Bulgaria). De asemenea, am fost (în perioada octombrie 2010 – august 2011), negociatorul şef al României pentru un nou acord cadru al Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), precum şi adjunct responsabil de aspectele politico-diplomatice al Negociatorului Şef pentru „Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” şi a acordurilor tehnice subsecvente (în perioada mai 2010 - septembrie 2011). Desigur, toate aceste „eventuale succese” au fost, cum bine spuneţi, „ascunse de ochiul public”, dar au produs şi produc încă efecte pozitive, de durată, în ceea ce priveşte securitatea naţională, politica sa externă şi prestigiul României.”

Scurt clar și cuprinzător. Un tehnocrat - diplomat de carieră. Că, în sfârșit, după două decenii, statul român a desemnat în Republica Moldova un ambasador atent și responsabil la toate provocările este o dovadă a faptului că misiunea diplomatică de la Chișinău nu este una ușoară ci are o mare încărcătură, una a confruntărilor geopolitice dar duce și povara unor firești, dar și delicate, apropieri de suflet românesc. 

Și pentru ca evoluția relațiilor dintre cele două state să fie pozitivă, zilele trecute, domnul Ioniță s-a întâlnit la București cu viceministrul externelor moldovene, domnul viceministru Lilian Darii, unde au inventariat activitățile politico-diplomatice aflate în pregătire pentru anul 2016  şi au convenit asupra oportunităţii de intensificare a contactelor dintre România și Republica Moldova. Un semn în plus că Bucureștiul monitorizează atent situația din Moldova și că nu va admite agravarea situației politice, dar nici derapajele de la democrație. E semnul care ne spune că domnul Ioniță vine la Chișinău bine pregătit. Dar mai ales este o dovadă a faptului că statul român va oferi suficientă asistență oficialilor moldoveni pentru ca aceștia să poată respinge provocările și presiunile la care este supusă Moldova. De asta, zic eu, anticipatele se amână.  

FOTO - Agerpres