STĂPÂNII BĂNCILOR

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, doamna Maia Sandu a declarat că Partidul Platforma DA și PAS își doresc alegeri parlamentare anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv fostul ministru liberal democrat a spus că cele două formațiuni politice vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. Numele candidatului va fi făcut public în luna august. „Noi nu cedăm, trebuie să mergem până la capăt. Examinăm toate soluţiile care ne-ar putea aduce la anticipate. Prima etapă pentru declanşarea mecanismului de alegeri anticipate este un preşedinte care să nu fie din cadrul acestei coaliţii”, a declarat doamna Sandu.

Dorința exprimată de liderul PAS, de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, pare, la prima vedere, firească. Cele două formațiuni politice, potrivit sondajelor, s-ar afla printre preferatele alegătorilor. La o citire mai atentă a cercetărilor sociologice constatăm însă că tabloul nu este chiar așa cum și-l închipuie cei doi lideri ai opoziției, domnul Năstase și doamna Sandu. În preferințele alegătorilor moldoveni, PAS-ul doamnei Sandu și Platforma domnului Năstase se află pe locurile trei și patru. Toate sondajele de opinie plasează Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de domnul Usatîi pe primele două locuri. Mai mult, sociologii au constatat un număr foarte mare de nehotărâți, cetățeni care, în eventualitatea unui proces electoral, ar prefera să stea acasă. Motivul neprezentării la vot ține de lipsa de reprezentativitate – aproape 50 la sută dintre moldoveni afirmă că nu sunt reprezentați de formațiunile politice existente în cîmpul politic moldovenesc. Acest electorat este dezamăgit de prestația partidelor politice existente. Sociologii au constatat că din rândurile acestor dezamăgiți și-a recrutat domnul Usatîi și domnul Dodon simpatizanții.

Platforma DA și-a pierdut mobilul protestatar, structura de partid este redusă, PAS este în curs de formare, deci sunt întrunite condițiile pentru a presupune că rezultatul electoral al celor două partide va fi unul relativ modest. Concluzia este simplă: socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea  din târg, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu vor fi deloc în favoarea Platformei DA ori PAS.

Cu siguranță, atât domnul Năstase, cît și doamna Sandu, își cunosc adevărata putere. Care să fie atunci mobilul real pentru care cei doi, cer, cu multă cerbicie, declanșarea anticipatelor?

Unicul răspuns logic ar fi faptul că doar alegerile anticipate pot amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Dar, pentru deblocarea ajutorului financiar extern destinat Republicii Moldova, partenerii externi doresc o cercetare severă a cauzelor fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Deci ancheta este inevitabilă. Dacă vrea banii de la FMI, actuala guvernare va fi pusă în situația de a continua cercetările efectuate de compania Kroll și de a recupera, și trage la răspundere pe autori.

Raportul Kroll dezvăluie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Potrivit datelor din acest raport, al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din împrumuturi bancare – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Domnul Petru Lucinschi afirma în 2015 că alegerile anticipate sunt o unică soluție și că de exercițiul electoral moldovenii nu trebuie să se teamă. Din Germania, oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa susțin necesitatea alegerilor anticipate și activitatea Partidului Platforma DA. Nu uităm însă că autoritățile moldovene au cerut extradarea celor doi fiind acuzați de fraude bancare.   

Cercetările sociologice dezvăluie faptul că, dincolo de a fura banii moldovenilor, s-a reușit dezamăgirea populației față de curentul pro-european care acum îl preferă pe domnul Dodon și Usatâi. Acum, un exercițiu electoral nu numai că-i scapă de pedeapsă pe stăpânii bancilor moldovenești dar schimbă și vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova.

Corul care cere alegeri anticipate ferește hoții băncilor de pedeapsă.

ÎNGERII NU SUNT ALBI. NICI LUCINSCHI NU E ÎNGER

La sfârșitul anului 2014, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, domnul Iurie Leancă, care deținea funcția de prim ministru în exercițiu, declara că tărăgănarea negocierilor pentru formarea unei noi coaliții de guvernare este periculoasă. Tot atunci, domnia sa afirma că, în calitate de prim ministru va insista pentru efectuarea unei investigații internaţionale asupra fraudelor comise în sistemul bancar. "Dacă ar trebui să aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia. (…) Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat acești bani să fie pedepsiţi", sublinia domnul Leancă. După doi ani, privind evenimentele în desfășurarea lor, constatăm că e foarte probabil ca aceste declarații să îl fi costat pe domnul Leancă fotoliul de premier. Explic.

Imediat după alegerile parlamentare din 2014, comentatorii politici au constatat că anul 2015 a fost unul în care agenda ascunsă a partidelor a luat-o înaintea celei publice. Dincolo de interesul declarat, de apropierea statului moldovean de standardele europene, în 2015, PLDM (aripa Lucinschi) și PCRM au încercat să își atingă obiective care, se pare, au ținut mai mult de menținerea controlului asupra sistemului financiar bancar din Republica Moldova decât de implementarea Acordului de Asociere la UE. Declarația făcută de domnul Leancă la finalul anului 2014 putea fi una dintre cheile necesare pentru înțelegerea procesului de negocieri care se desfășura în acel moment. Dar domnia sa nu a vrut/putut să aducă mai multă lumină în acest subiect, iar din acest motiv nu a fost înțeles. De asta, dincolo de lucrurile bune realizate în timpul aflării la conducerea guvernului moldovean vor exista voci care vor pune la îndoială capacitatea de management economic a domniei sale. 

O investigație a jurnaliștilor portalului economic Mold-Street demonstra că printre acționarii băncilor din Republica Moldova, inclusiv cele care între timp s-au dovedit a sta la baza fraudei care a dus la dispariția unui miliard de dolari, se numărau persoane care au fost/sunt conectate la partidele politice din Republica Moldova. Ex-preşedintele Petru Lucinschi, ex-președintele Vladimir Voronin, ex-vicepremierul Valeriu Bulgari, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic ori milionari ca Nicolae Ciornâi, Vladimir Jardan, Natalia Vrabie sau Veaceslav Platon se numără printre cei care sunt adevărații stăpâni ai băncilor moldovenești. Insistența cu care domnul Leancă a spus că își dorește efectuarea unei investigații internaționale asupra fraudelor din sistemul bancar a însemnat o amenințare la adresa acestora. Acesta este adevăratul motiv pentru care domnul Voronin a refuzat să își acorde votul pentru menținerea domnului Leancă în fruntea guvernului.

Publicația Adevărul scrie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Jurnaliștii își bazează afirmațiile pe dezvăluirile conținute în Raportul Kroll. Potrivit datelor din acest raport, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din mai multe împrumuturi – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Probabil, domnul Lucinschi a făcut acest uriaș împrumut vazânu-se pe faptul că ar fi putut să întoarcă aceste datorii din credite pe care le-ar fi luat de la banca la care era acționar. Ar fi putut conducerea acestei bănci să refuze acordarea unui credit bancar către propriul acționar? Probabil că nu. Nu știu dacă domnul Lucinschi a contract sau nu un credit de la Unibank cu care să își plătească datoria de 1,5 milioane de euro. Probabil, din Raportul Kroll, vom afla că așa s-a întâmplat.

Știu însă că domnul Lucinschi și-a dorit/dorește alegeri anticipate. În 2015, cel de al doilea președinte al Moldovei afirma că alegerile anticipate sunt unica soluție pentru menținerea cursului european și că ele nu ar trebui să fie o sperietoare pentru societatea moldavă. Desigur, nici un proces electoral nu trebuie să devină o sperietoare. Dar cei care pot stabili data unor eventuale alegeri sunt doar deputații. Iar stabilirea acestei date ar fi putut fi doar rezultatul unei crize politice de proporții. De ce să își fi dorit domnul Petru Lucinschi, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova, o criză de proporții în Moldova? Pentru acoperirea unor fraude bancare de proporții?

Repet, nu știu dacă Unibank i-a acordat credit domnului Petru Lucinschi, este datoria raportorilor financiari internaționali și a celor care anchetează frauda bancară să ne spună asta. Pănă atunci, sceptic, aplic prezumția de nevinovăție. Dar acest lucru nu mă împiedică să îmi pun întrebări. Logica îmi spune că doar alegerile anticipate ar fi putut amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc, o anchetă care ar dovedi dacă prezumțiile potrivit cărora ex-președintele moldovean Petru Lucinschi, ori alți stăpâni ai băncilor moldovene, a fost sau nu implicat în aceste fraude. Sprijinul mediatic acordat de familia Lucinschi mișcărilor protestatare inițiate de Platforma DA și a formațiunii politice condusă de domnul Renato Usatîi, dar și prezența discretă a PLDM-ului la aceste manifestări sunt  o demonstrație a faptului că  familia Lucinschi și-a dorit alegeri anticipate.

Alegeri anticipate nu vor fi. Ancheta asupra fraudelor din sistemul financiar bancar va continua. Și probabil, la finalul acestei anchete vom afla că nici îngerii nu sunt atât de albi. Totul e posibil! 

PARTIDUL DEMNITATE ȘI ADEVĂR ÎȘI CAUTĂ UN LIDER

La șase septembrie mămăliga nu a explodat. Am spus acest lucru într-o notă de blog – „după 6 septembrie, frica va trece iar mămăliga va rămâne ne-explodată”. De ce nu a explodat? Politicienii moldoveni au fost salvați de ofițeri ai MAI care și-au făcut lucrul cât se poate de bine.

Putea manifestația să scape de sub control? Desigur. Capacitatea de violență existentă în societatea moldavă a fost dovedită de simpatizanții domnului Grigore Petrenco care au încercat să ia cu  asalt Procuratura Generală a Republicii Moldova.  În urma altercațiilor opt persoane au fost reținute.

Vor unii sau nu, domnul Petrenco a dat dovadă de înțelegerea corectă a riscurilor de conflict și a decis să evite PMAN acolo unde erau adunați simpatizanții Platformei Demnitate și Adevăr. Dacă își făceau apariția acolo, violențele între cele două grupuri erau garantate.

Platforma DA a reușit să adune în centrul Chișinăului mai multe zeci de mii de participanți la protest. Mai mulți decât ne  sugerează domnul Mihăeș (care vorbește despre șapte mii de oameni) însă nici pe departe o sută de mii, așa cum susțin organizatorii. Datele MAI vorbesc despre 40 de mii de participanți – o cifră care poate fi cea mai aproape de adevăr.

Numărul participanților contează. Cu cât mulțimea este mai numeroasă, cu atât presiunea asupra Cabinetului de Miniștrii este mai mare.  Dar revendicările Platformei DA au fost îndeplinite în avans. Pe un termen de 60 de zile, ANRE a suspendat decizia de a majora tarifele la energie și gaz, iar un audit internaţional va trebui să vadă dacă cererea de creștere a acestor prețuri este argumentată. Cabinetul Streleț  a anunţat că toate datoriile la subvenţiile oferite agricultorilor pentru anul 2014 au fost achitate, iar compensaţiile care nu au fost bugetate anterior sunt examinate separat. Sunt doar câteva din știrile care coincid, deloc întâmplător cu revendicările protestatarilor.

Nu știu cine a fost cel care a întocmit lista de revendicări dată citire la 6 septembrie – domnul Boțan, domnul Andrei Năstase? O serie din aceste cerințe sunt de mult bun simț, altele îmi par cu adevărat utopice. Să nu știe domnul Năstase că demisia președintelui Nicolae Timofti e de domeniul fantasticului? Ori că pentru alegerea șefului statului prin votul direct al cetățenilor trebuie schimbată Constituția, adică un consens larg în Parlamentul moldovean? Să nu știe domnul Boțan, un cunoscător al fenomenului socio-politic moldovenesc că alegerile parlamentare anticipate ar avantaja în acest moment forțele politice cu simpatii către Federația Rusă? 

Toate acestea sunt cunoscute. O știe toată lumea. Așa cum era previzibil că domnul Dodon și domnul Usatâi nu vor pierde momentul pentru a anunța proteste în masă și dorința domniilor lor de declanșare a alegerilor parlamentare. 

Revendicările Platformei DA vin să ne spună că o parte dintre liderii acestei acțiuni vor trece la înregistrarea unei formațiuni politice. Partidul pentru Demnitate și Adevăr.  Domnul Boțan este cel care se împotrivește acestui lucru, de asta ne asigură că așa ceva nu se va întâmpla. Dar  revendicările făcute au un caracter pur politic. Cele economice, anticipate de către consilierii domnului Valeriu Streleț au fost îndeplinite. Ar fi o eroare tactică să nu înregistrezi Partidul pentru Demnitate și Adevăr atunci când ai avut deja suportul celor adunați în PMAN. 

Exact acest lucru îl declară într-un recent interviu domnul Petru Lucinschi. ”Se vehiculează în societate că ar fi cazul ca această platformă civică să se transforme într-una politică. Poate să se ivească un partid nou. Simt că societatea poate să formeze un partid nou. Cea mai mare încercare pentru viitorul Platformei DA constă în faptul ce fel de platformă politică va îmbrățișa și ce fel de oameni vor fi în acest viitor partid.”

Domnul Lucinschi mai afirmă că alegerile ar fi o unică soluție și nu ar trebui să fie o sperietoare pentru societatea moldavă: „Alegerile sunt unica soluție într-un sistem democratic în caz de conflicte, neînțelegeri, situații grave, în care ne aflăm și noi astăzi. Unica soluție. Nu putem să facem din alegeri o sperietoare”, afirmă domnul Lucinschi. 

Desigur, procesul electoral nu trebuie să devină o sperietoare. Dar cel care poate stabili data unor eventuale alegeri este doar corpul de deputați. Stabilirea acestei date poate fi doar rezultatul unei crize politice de proporții. Își dorește domnul Patru Lucinschi o astfel de criză? Nu îmi vine a crede. 

Data de 6 septembrie este data apariției Partidului pentru Demnitate și Adevăr. Este partidul a cărei apariție a fost susținută de către masele protestatare din Piața Marii Adunări Naționale. Un partid cu un program politic minim, vezi revendicările, dar fără un lider clar.

Protestele din PMAN vor dura atât timp cât este suficient pentru a strânge semnăturile necesare pentru înregistrarea la Ministerul Justiție dar și pentru a îl convinge pe domnul Boțan de necesitatea apariției acestei formațiuni politice. 

Alegerile anticipate pe care și le doresc unii lideri politici moldoveni costă mult prea scump. Un preț pe care nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu sunt dispuse să îl plătească. Cu atât mai puțin România. De asta, anticipate nu vor fi. Misiunea FMI va sosi la Chișinău și va acorda împrumutul necesar Moldovei.