PLAHOTNIUC NU ESTE CEL MAI TARE DIN PARCARE

Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, a declarat recent că, anul trecut, premierul Chiril Gaburici și-a dat demisia pentru că era impus să semneze o nouă garanție de stat în valoare de 7,5 miliarde de lei.  Domnul Gaburici și-a anunțat demisia pe data de 12 iunie 2015, după ce cu o zi înainte fusese audiat la Procuratură referitor la presupusele falsuri din diploma sa de studii superioare. Presa a considerat că acesta ar fi fost motivul demisiei sale din funcție.

Nimeni nu a atras atenția la scrisoarea oficială semnată de domnul Gaburici prin care a cerut demisia șefilor de la Procuratură, BNM și a CNPF. Scrisoarea venea în urma ședinței Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, care a realizat că „întreg sistemul financiar al Republicii Moldova este sub asediu și mai multe instituții financiare sunt în pericol”.

Domnul Voronin nu a spus din partea cui ar fi venit presiunile pentru ca domnul Gaburici să semneze scrisoarea de garanție. O scrisoare de acest gen a fost semnată, la rândul său, de domnul Leancă și echipa guvernamentală pe care a condus-o. Amintesc că, în februarie 2015, liberalii, socialiștii și comuniștii moldoveni nu au votat pentru investirea celui de al doilea cabinet de miniștri condus de domnul Leancă. Domnul Voronin afirma atunci că ‘’Leancă nu are potențial pentru a guverna’’ și că „Moldova are nevoie de un premier cu experiență în domeniul afacerilor”. Să înțeleg că domnul Gaburici a fost candidatul pe care domnul Voronin l-a impus liderilor PLDM? Foarte posibil! 

Din detenție, prin intermediul avocatului său, domnul Filat a declarat că BNM, CNA, Procuratura Generală și șeful cabinetului de miniștrii poartă responsabilitatea directă față de cele întâmplate în scetorul bancar. Potrivit domniei sale, aceste instituții au știut situația dificilă financiară în care se aflau Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, dar nu au întreprins nimic. 

Logica domnului Filat șchiopătează, probabil domnia sa încearcă să arunce pisica neagră în ograda altora. Funcția de prim-ministru a fost deținută, mai mulți ani în șir, de către PLDM, deci și președintele acestei formațiuni politice, domnul Vlad Filat, a avut cunoștință de cele ce se întâmplă în sistemul financiar bancar. Din înregistrările convorbirilor purtate între domnia sa și domnul Șor, putem constata că liderul PLDM știa ce se întâmplă în cele trei bănci. Ar fi putut pleca presiunile la adresa domnului Gaburici din partea deținătorului politic al funcției de prim ministru, președintele PLDM, domnul Filat? Nu știm.

La sfârșitul anului 2014, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, domnul Iurie Leancă, care deținea funcția de prim ministru în exercițiu, declara că tărăgănarea negocierilor pentru formarea unei noi coaliții de guvernare este periculoasă. Tot atunci, domnia sa afirma că, în calitate de prim ministru va insista pentru efectuarea unei investigații internaţionale asupra fraudelor comise în sistemul bancar. "Dacă ar trebui să aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia. (…) Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat acești bani să fie pedepsiţi", sublinia domnul Leancă. Aceste amenințătoare declarații l-au costat pe domnul Leancă fotoliul de premier. Făcută la cald, investigația externă ar fi scos la iveală faptul că mai mulți oameni politici erau beneficiari ai fraudelor bancare.

O investigație a jurnaliștilor portalului economic Mold-Street demonstra că printre acționarii băncilor cu probleme se aflau persoane care au fost/sunt conectate la partidele politice din Republica Moldova. Ex-preşedintele Petru Lucinschi, ex-președintele Vladimir Voronin, ex-vicepremierul Valeriu Bulgari, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic ori milionari ca Nicolae Ciornâi, Vladimir Jardan, Natalia Vrabie sau Veaceslav Platon se numără printre cei care sunt adevărații stăpâni ai băncilor moldovenești. Insistența cu care domnul Leancă a spus că își dorește efectuarea unei investigații internaționale asupra fraudelor din sistemul bancar a însemnat o amenințare la adresa acestora.

Publicația Adevărul scrie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Jurnaliștii își bazează afirmațiile pe dezvăluirile conținute în Raportul Kroll. Potrivit datelor din acest raport, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din mai multe împrumuturi – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro.

Ce ar fi putut amâna desfășurarea unei anchete internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc? Doar o criză de guvern ori alegerile parlamentare anticipate. În momentul în care, din funcția deținută, domnul Gaburici a constatat mărimea acestor fraude și că este impus să scoată bani din rezerva de stat, a preferat să își dea demisia. O anchetă internațională ar fi dovedit, la cald, cine au fost cei care au făcut presiuni la adresa domnului Gaburici pentru a acoperi frauda bancară. Tot ea ar valida, ori invalida, prezumțiile potrivit cărora ex-președintele moldovean Petru Lucinschi, ori alți stăpâni ai băncilor moldovene, au fost sau nu implicați în aceste fraude.

Până la publicarea raportului Kroll 2, observ, din presă, că doar firmele care au fost apropiate domnului Filat, domnului Țopa, ori domnului Lucinschi au fost beneficiarele unor uriașe credite nerambursabile. Firme apropiate domnului Plahotniuc nu au fost prezente. Dacă existau, cu siguranță, televiziunile nu scăpau ocazia de a ne arăta acest lucru.

Așa că, afirmația domnului Lazurcă, fostul ambasador al României la Chișinău, este veridică: să nu facem din domnul Plahotniuc mai mult decât este.

FOTO - Liliana Barbarosie/Europa Libera

ÎNGERII NU SUNT ALBI. NICI LUCINSCHI NU E ÎNGER

La sfârșitul anului 2014, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, domnul Iurie Leancă, care deținea funcția de prim ministru în exercițiu, declara că tărăgănarea negocierilor pentru formarea unei noi coaliții de guvernare este periculoasă. Tot atunci, domnia sa afirma că, în calitate de prim ministru va insista pentru efectuarea unei investigații internaţionale asupra fraudelor comise în sistemul bancar. "Dacă ar trebui să aleg între o investigaţie efectuată de o companie internaţională şi funcţia de premier, aş alege investigaţia. (…) Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat acești bani să fie pedepsiţi", sublinia domnul Leancă. După doi ani, privind evenimentele în desfășurarea lor, constatăm că e foarte probabil ca aceste declarații să îl fi costat pe domnul Leancă fotoliul de premier. Explic.

Imediat după alegerile parlamentare din 2014, comentatorii politici au constatat că anul 2015 a fost unul în care agenda ascunsă a partidelor a luat-o înaintea celei publice. Dincolo de interesul declarat, de apropierea statului moldovean de standardele europene, în 2015, PLDM (aripa Lucinschi) și PCRM au încercat să își atingă obiective care, se pare, au ținut mai mult de menținerea controlului asupra sistemului financiar bancar din Republica Moldova decât de implementarea Acordului de Asociere la UE. Declarația făcută de domnul Leancă la finalul anului 2014 putea fi una dintre cheile necesare pentru înțelegerea procesului de negocieri care se desfășura în acel moment. Dar domnia sa nu a vrut/putut să aducă mai multă lumină în acest subiect, iar din acest motiv nu a fost înțeles. De asta, dincolo de lucrurile bune realizate în timpul aflării la conducerea guvernului moldovean vor exista voci care vor pune la îndoială capacitatea de management economic a domniei sale. 

O investigație a jurnaliștilor portalului economic Mold-Street demonstra că printre acționarii băncilor din Republica Moldova, inclusiv cele care între timp s-au dovedit a sta la baza fraudei care a dus la dispariția unui miliard de dolari, se numărau persoane care au fost/sunt conectate la partidele politice din Republica Moldova. Ex-preşedintele Petru Lucinschi, ex-președintele Vladimir Voronin, ex-vicepremierul Valeriu Bulgari, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic ori milionari ca Nicolae Ciornâi, Vladimir Jardan, Natalia Vrabie sau Veaceslav Platon se numără printre cei care sunt adevărații stăpâni ai băncilor moldovenești. Insistența cu care domnul Leancă a spus că își dorește efectuarea unei investigații internaționale asupra fraudelor din sistemul bancar a însemnat o amenințare la adresa acestora. Acesta este adevăratul motiv pentru care domnul Voronin a refuzat să își acorde votul pentru menținerea domnului Leancă în fruntea guvernului.

Publicația Adevărul scrie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Jurnaliștii își bazează afirmațiile pe dezvăluirile conținute în Raportul Kroll. Potrivit datelor din acest raport, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din mai multe împrumuturi – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Probabil, domnul Lucinschi a făcut acest uriaș împrumut vazânu-se pe faptul că ar fi putut să întoarcă aceste datorii din credite pe care le-ar fi luat de la banca la care era acționar. Ar fi putut conducerea acestei bănci să refuze acordarea unui credit bancar către propriul acționar? Probabil că nu. Nu știu dacă domnul Lucinschi a contract sau nu un credit de la Unibank cu care să își plătească datoria de 1,5 milioane de euro. Probabil, din Raportul Kroll, vom afla că așa s-a întâmplat.

Știu însă că domnul Lucinschi și-a dorit/dorește alegeri anticipate. În 2015, cel de al doilea președinte al Moldovei afirma că alegerile anticipate sunt unica soluție pentru menținerea cursului european și că ele nu ar trebui să fie o sperietoare pentru societatea moldavă. Desigur, nici un proces electoral nu trebuie să devină o sperietoare. Dar cei care pot stabili data unor eventuale alegeri sunt doar deputații. Iar stabilirea acestei date ar fi putut fi doar rezultatul unei crize politice de proporții. De ce să își fi dorit domnul Petru Lucinschi, cel de al doilea președinte al Republicii Moldova, o criză de proporții în Moldova? Pentru acoperirea unor fraude bancare de proporții?

Repet, nu știu dacă Unibank i-a acordat credit domnului Petru Lucinschi, este datoria raportorilor financiari internaționali și a celor care anchetează frauda bancară să ne spună asta. Pănă atunci, sceptic, aplic prezumția de nevinovăție. Dar acest lucru nu mă împiedică să îmi pun întrebări. Logica îmi spune că doar alegerile anticipate ar fi putut amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc, o anchetă care ar dovedi dacă prezumțiile potrivit cărora ex-președintele moldovean Petru Lucinschi, ori alți stăpâni ai băncilor moldovene, a fost sau nu implicat în aceste fraude. Sprijinul mediatic acordat de familia Lucinschi mișcărilor protestatare inițiate de Platforma DA și a formațiunii politice condusă de domnul Renato Usatîi, dar și prezența discretă a PLDM-ului la aceste manifestări sunt  o demonstrație a faptului că  familia Lucinschi și-a dorit alegeri anticipate.

Alegeri anticipate nu vor fi. Ancheta asupra fraudelor din sistemul financiar bancar va continua. Și probabil, la finalul acestei anchete vom afla că nici îngerii nu sunt atât de albi. Totul e posibil!