DODON, BĂSESCU ȘI CENTENARUL UNIRII

În perioada 13-18 august, la Izvorul Mureșului, România, s-a desfășurat cea de a XV-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Organizatorii au propus ca temă de dezbatere  subiectul „De la Prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni: încotro?”. Concluzia participanților la discuții a fost că statul român ar trebuie să-și asume perspectiva reunirii Republicii Moldova cu România, ca obiectiv național al statului român pentru anul 2018. De aici.

Aflu de asemenea că, pe 20 august, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. O manifestare care își propune să stabilească un plan de acțiuni concrete pentru organizațiile neguvernamentale unioniste și care a lansat Alianța pentru Centenar.  În spațiul public a apărut informația potrivit căreia la această reuniune, într-un format mai restrâns, se va discuta și obiectivul organizării, la Chișinău, unui bloc electoral unionist care să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în anul 2018. De aici.

Ar părea că, după o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  încep să se făcă pași pentru Re-Unire. Nu e chiar așa! Președintele Iohannis, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna "Proiectul de Țară", doar că, după un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

Social democrații români, aflați la guvernare în România, au simțit și ei importanța momentului 2018, înființând un Departament al Centenarului, dar au renunțat la el și au trecut totul în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale. probabil, de asta, TVR, televiziunea publică a statului român, a lansat pe 6 august 2017, prima campanie din proiectul național ”România Mare, primul centenar”.  Caravana Știrilor TVR #eusuntromania a început cu marcarea a o sută de ani de la luptele de la Mărășești. De aici.

Nu cred că guvernarea PSD a preluat ideea lui Traian Băsescu, din 2013, potrivit căreia proiectul de țară al României ar fi Re-Unirea cu Republica Moldova. Cea mai mare realizare a oficialilor români, din 2016, de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD, și până în prezent, este transformarea României într-unul din cei mai de încredere aliaţi ai Statelor Unite de pe continentul european. Această calitate a fost consacrată și prin primirea președintelui Iohannis la Casa Albă. De aici.

Cu siguranță oficialii români țin cont de vocea Statelor Unite referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Anul trecut, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova nu e România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure. De aici. 

Diplomatul american are dreptate. Statul moldovean are propriile provocări, multe din ele înțelese prea puțin la București. Ce mai mare ține de faptul că, spre deosebire de România, Republica Moldova este un stat multietnic, cu oameni care vorbesc limbi diferite, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și română, unde limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Prioritățile României, în anul Centenarului Unirii, sunt cu totul altele: consolidarea statutului de actor important la frontiera de est a Uniunii Europene, aprofundarea relațiilor cu Statele  Unite, menținerea unui nivel ridicat de creștere economică și dezvoltarea infrastructurii interne. 

Socialiștii moldoveni afirmă că oficialii români sunt gata să se amestece în politica internă a  Republicii Moldova și aduc ca argument posibilitatea participării domnului Băsescu în lupta politică de la Chișinău prin plasarea lui în fruntea unui bloc electoral unionist. Despre necesitatea existenței unui bloc politic unionist s-a vorbit de mai mult timp. Dacă vor avea suficientă voință politică, unioniștii moldoveni pot să realizeze acest obiectiv. 

Deocamdată socialiștii moldoveni nu au de ce să se teamă: cârcotelile existente între diferitele grupuri unioniste moldovenești vorbesc despre faptul că realizarea unui bloc electoral va fi foarte grea!  Este vorba despre orgolii care nu pot fi depășite, de caractere mai mult sau mai puțin șlefuite în trecute bătălii electorale și de compromisuri făcute sau nu. Încâlcit ghem.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Logica interesului politic moldovenesc mă face să cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată nu va fi luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Abordările Bucureștiului oficial față de Chișinău sunt pragmatice, ele țin de concentrarea asupra unor acțiuni practice care privesc interconexiunile energetice – un cordon ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lui 2018 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. 

Socialiștii moldoveni pot fi liniștiți - pâna la vremea în care cetățeanul Băsescu va deveni actor politic între Prut și Nistru și va face, sau nu, Re-Unirea, va mai curge multă cerneală electorală. Altele sunt pârghiile de putere pe care le deține Bucureștiul la Chișinău.