MOLDOVA ETNOPOLITICĂ ȘI PESCARII ELECTORALI

Unirea Republicii Moldova cu România a fost printre temele centrale ale dezbaterilor Universității de Vară de la Izvorul Mureșului. Prezent la aceste discuții, Traian Băsescu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România nu poate avea loc atât timp cât regiunea transnistreannă este parte a Republicii Moldova. “Statul român nu poate revendica apartenența la România a regiunii transnistrene, dar este datoria Bucureștiului să poarte negocieri cu Moscova la subiectul unirii. Bucureștiul este cel păgubit, iar Moscova beneficiarul Pactului Molotov Ribbentrop”, a declarat fostul șef al statului român. Mai mult, Băsescu a reiterat gândul potrivit căruia porțile UE s-ar fi închis pentru moldoveni. 

De la Chișinău, replica nu a întârziat să apară – liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon afirmă: gura păcătosului, adevăr grăiește – Băsescu a divulgat ce au unioniștii în minte. “Iată de ce unioniștii de la București și din Chișinău s-au opus întregirii teritoriale a Republicii Moldova. Nu convenea planurilor lor de lichidare a statalității moldovenești”, scrie pe blogul său politicianul moldovean.

Știm cu toții că Băsescu este adeptul unirii Moldovei cu România. Și Igor Dodon cunoaște asta. La sfârșitul mandatului său, Băsescu a declarat că unirea cu Moldova ar trebui să fie cel de al treilea proiect de țară al României. Liderul socialiștilor moldoveni știe că discursul pro-unire al lui Băsescu a fost/este strict electoral. Băsescu a capitalizat acest discurs în anul 2009, la alegerile prezidențiale, atunci voturile alegătorilor cu dublă cetățenie l-au ajutat să obțină victoria. Băsescu vrea să repete această victorie dar de data aceasta la nivel parlamentar - în toamna acestui an, în România vor avea loc alegeri parlamentare.

Contestat la Chișinău, discursul pro-unire al lui Băsescu oferă însă Partidului Mișcarea Populară, un vehicol electoral care îl va aduce în Parlamentul României. Mesajul unionist scutește PMP de o doctrină în termeni de stânga sau dreapta; după alegerile parlamentare din toamna acestui an, ei s-ar putea alia la fel de bine cu PSD sau cu PNL în funcție de avantajele pe care le-ar obține de la fiecare. Cu cât unul sau celălalt ar avea nevoie de mai multe voturi, cu atât valoarea PMP ca partener, va crește. Formațiunea politică care va fi dispusă să-i cedeze mai mult lui Băsescu va fi cea care va forma viitorul guvern al României. Persistența cu care Băsescu vorbește despre unire ține doar de un feroce pragmatism electoral.

Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov declara că „ideile unioniste consolidează curentul pro-rusesc din Republica Moldova.” Are dreptate, ține de teoria vaselor comunicante și a extremelor care se atrag. Dumitru Diacov adăuga că, „Moldova trebuie să aibă relaţii foarte bune, deschise, sincere cu Bucureştiul. Dar interesul Bucureştiului, (…) nu ține de unire, fiindcă așa ceva nu există în Uniunea Europeană. Europa niciodată nu-i va permite României să declanşeze procesele acestea în modul cel mai serios”. Președintele de onoare al Partidului Democrat a sugerat că tematicile care țin de orientarea strategică a statului moldovean vor fi mereu exploatate politic. „Să presupunem că va fi declanșat un referendum (la tema unirii n.r.). Care formațiune politică va lua grosul în problema limbii ori în problema NATO? Ce vom face atunci? Uitaţi-vă la partidele de stânga din Moldova, toate trei – comuniştii, socialiştii, Partidul Nostru – exploatează la maximum lozinca unionistă! Cine are mai mulți aderenți?”, a întrebat Diacov. Președintele de onoare al democraților moldoveni știe ce spune, sondajele făcute în ultimii ani arată că aproape jumătate dintre cetățeni își doresc ca statul moldovean să facă parte din Uniunea vamală euro-asiatică.

Băsescu nu se uită la sondaje. El aduce ca argument în favoarea unirii numărul mare de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova. "În discuția cu Moscova, ar trebui să se pornească exact de la ceea ce face și spune Moscova – apărarea drepturilor prorpriilor cetățeni. (…) Pe o asemenea teorie, România este îndreptățită să discute faptul că în Republica Moldova trăiește o minoritate românească și de pe acest postament pot pleca discuțiile. Cred că ar trebui să începem discuțiile cu Moscova, ele vor dura mult, dar probabil se vor suprapune cu timpul în care în Republica Moldova se va ajunge la o majoritate care să dorească Unirea", a declarat Traian Băsescu. Fostul șef al statului roman a reiterat ideea că Bucureștiul trebuie să aibă certitudinea că dacă începe astfel de discuții nu va avea surpriza că o majoritate din parlamentul Republicii Moldova va vota împotriva acestui demers. "Dar pentru ca acest proces să reușească, trebuie să continuăm ceea ce eu numeam românizarea Republicii Moldova, revenirea la românism și asta se face prin influență culturală, prin mărirea numărului de burse acordat tinerilor moldoveni să studieze în România, prin mărirea numărului de cetățeni români locuitori ai teritoriului Republicii Moldova", a declarat Băsescu. Toate cele enumerate de el sunt teme pe care le regăsim în discursul de campanie electorală al Partidului Socialiștilor!

În condițiile în care Băsescu este liderul celei de a treia mari formațiuni politice românești, după fuziunea cu UNPR-ul, Partidul Mișcarea Populară controlează 36 de deputați și opt senatori în Parlamentul României, și are șanse mari de a accede în viitorul legislativ de la București, discursul pro-unionist va continua. Atât timp cât el va aduce beneficii electorale nu va conta faptul că, între Prut și Nistru, acest discurs dă apă la moara formațiunilor politice pro-ruse. Repet: ca în teoria vaselor comunicante, declarațiile lui Băsescu & Co, vor atrage după ele reacția celor care, între Prut și Nistru, apără interesele Federației Ruse. Probabil, și din acest motiv, în Moldova vor exista mereu organizații social-politice care vor avea sprijin din Federația Rusă.

Liderul socialiștilor moldoveni poate fi liniștit. Băsescu chiar nu are de gând să distrugă statalitatea moldovenească. Fostul șef al statului român apasă butonul etnopolitic moldovenesc doar în scop electoral. La fel cum, în luna septembrie, când va începe campania pentru alegeri prezidențiale, același buton va fi apăsat de Igor Dodon.

Girueta etnopolitică moldovenească oferă un permanent bazin electoral pentru pescari politici de la Moscova ori București. Pentru a evita permanenta tensionare a atmosferei interetnice, poate ar fi timpul, după 25 de ani de independență, ca Moldova să își construiască propria națiune civică, cea în care, toți locuitorii statului moldovean, indiferent de naționalitate sunt mai întâi moldoveni și abia mai apoi, români, ruși, găgăuzi ori ucraineni. Într-o asemenea societate, una a armoniei interetnice, a consensului și coeziunii pentru Moldova, străinii vor prinde mult mai greu peștii electorali - atunci nu vom mai rata șansa  pentru a dezvolta Moldova.  

BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.