MOLDOVA ETNOPOLITICĂ ȘI PESCARII ELECTORALI

Unirea Republicii Moldova cu România a fost printre temele centrale ale dezbaterilor Universității de Vară de la Izvorul Mureșului. Prezent la aceste discuții, Traian Băsescu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România nu poate avea loc atât timp cât regiunea transnistreannă este parte a Republicii Moldova. “Statul român nu poate revendica apartenența la România a regiunii transnistrene, dar este datoria Bucureștiului să poarte negocieri cu Moscova la subiectul unirii. Bucureștiul este cel păgubit, iar Moscova beneficiarul Pactului Molotov Ribbentrop”, a declarat fostul șef al statului român. Mai mult, Băsescu a reiterat gândul potrivit căruia porțile UE s-ar fi închis pentru moldoveni. 

De la Chișinău, replica nu a întârziat să apară – liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon afirmă: gura păcătosului, adevăr grăiește – Băsescu a divulgat ce au unioniștii în minte. “Iată de ce unioniștii de la București și din Chișinău s-au opus întregirii teritoriale a Republicii Moldova. Nu convenea planurilor lor de lichidare a statalității moldovenești”, scrie pe blogul său politicianul moldovean.

Știm cu toții că Băsescu este adeptul unirii Moldovei cu România. Și Igor Dodon cunoaște asta. La sfârșitul mandatului său, Băsescu a declarat că unirea cu Moldova ar trebui să fie cel de al treilea proiect de țară al României. Liderul socialiștilor moldoveni știe că discursul pro-unire al lui Băsescu a fost/este strict electoral. Băsescu a capitalizat acest discurs în anul 2009, la alegerile prezidențiale, atunci voturile alegătorilor cu dublă cetățenie l-au ajutat să obțină victoria. Băsescu vrea să repete această victorie dar de data aceasta la nivel parlamentar - în toamna acestui an, în România vor avea loc alegeri parlamentare.

Contestat la Chișinău, discursul pro-unire al lui Băsescu oferă însă Partidului Mișcarea Populară, un vehicol electoral care îl va aduce în Parlamentul României. Mesajul unionist scutește PMP de o doctrină în termeni de stânga sau dreapta; după alegerile parlamentare din toamna acestui an, ei s-ar putea alia la fel de bine cu PSD sau cu PNL în funcție de avantajele pe care le-ar obține de la fiecare. Cu cât unul sau celălalt ar avea nevoie de mai multe voturi, cu atât valoarea PMP ca partener, va crește. Formațiunea politică care va fi dispusă să-i cedeze mai mult lui Băsescu va fi cea care va forma viitorul guvern al României. Persistența cu care Băsescu vorbește despre unire ține doar de un feroce pragmatism electoral.

Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov declara că „ideile unioniste consolidează curentul pro-rusesc din Republica Moldova.” Are dreptate, ține de teoria vaselor comunicante și a extremelor care se atrag. Dumitru Diacov adăuga că, „Moldova trebuie să aibă relaţii foarte bune, deschise, sincere cu Bucureştiul. Dar interesul Bucureştiului, (…) nu ține de unire, fiindcă așa ceva nu există în Uniunea Europeană. Europa niciodată nu-i va permite României să declanşeze procesele acestea în modul cel mai serios”. Președintele de onoare al Partidului Democrat a sugerat că tematicile care țin de orientarea strategică a statului moldovean vor fi mereu exploatate politic. „Să presupunem că va fi declanșat un referendum (la tema unirii n.r.). Care formațiune politică va lua grosul în problema limbii ori în problema NATO? Ce vom face atunci? Uitaţi-vă la partidele de stânga din Moldova, toate trei – comuniştii, socialiştii, Partidul Nostru – exploatează la maximum lozinca unionistă! Cine are mai mulți aderenți?”, a întrebat Diacov. Președintele de onoare al democraților moldoveni știe ce spune, sondajele făcute în ultimii ani arată că aproape jumătate dintre cetățeni își doresc ca statul moldovean să facă parte din Uniunea vamală euro-asiatică.

Băsescu nu se uită la sondaje. El aduce ca argument în favoarea unirii numărul mare de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova. "În discuția cu Moscova, ar trebui să se pornească exact de la ceea ce face și spune Moscova – apărarea drepturilor prorpriilor cetățeni. (…) Pe o asemenea teorie, România este îndreptățită să discute faptul că în Republica Moldova trăiește o minoritate românească și de pe acest postament pot pleca discuțiile. Cred că ar trebui să începem discuțiile cu Moscova, ele vor dura mult, dar probabil se vor suprapune cu timpul în care în Republica Moldova se va ajunge la o majoritate care să dorească Unirea", a declarat Traian Băsescu. Fostul șef al statului roman a reiterat ideea că Bucureștiul trebuie să aibă certitudinea că dacă începe astfel de discuții nu va avea surpriza că o majoritate din parlamentul Republicii Moldova va vota împotriva acestui demers. "Dar pentru ca acest proces să reușească, trebuie să continuăm ceea ce eu numeam românizarea Republicii Moldova, revenirea la românism și asta se face prin influență culturală, prin mărirea numărului de burse acordat tinerilor moldoveni să studieze în România, prin mărirea numărului de cetățeni români locuitori ai teritoriului Republicii Moldova", a declarat Băsescu. Toate cele enumerate de el sunt teme pe care le regăsim în discursul de campanie electorală al Partidului Socialiștilor!

În condițiile în care Băsescu este liderul celei de a treia mari formațiuni politice românești, după fuziunea cu UNPR-ul, Partidul Mișcarea Populară controlează 36 de deputați și opt senatori în Parlamentul României, și are șanse mari de a accede în viitorul legislativ de la București, discursul pro-unionist va continua. Atât timp cât el va aduce beneficii electorale nu va conta faptul că, între Prut și Nistru, acest discurs dă apă la moara formațiunilor politice pro-ruse. Repet: ca în teoria vaselor comunicante, declarațiile lui Băsescu & Co, vor atrage după ele reacția celor care, între Prut și Nistru, apără interesele Federației Ruse. Probabil, și din acest motiv, în Moldova vor exista mereu organizații social-politice care vor avea sprijin din Federația Rusă.

Liderul socialiștilor moldoveni poate fi liniștit. Băsescu chiar nu are de gând să distrugă statalitatea moldovenească. Fostul șef al statului român apasă butonul etnopolitic moldovenesc doar în scop electoral. La fel cum, în luna septembrie, când va începe campania pentru alegeri prezidențiale, același buton va fi apăsat de Igor Dodon.

Girueta etnopolitică moldovenească oferă un permanent bazin electoral pentru pescari politici de la Moscova ori București. Pentru a evita permanenta tensionare a atmosferei interetnice, poate ar fi timpul, după 25 de ani de independență, ca Moldova să își construiască propria națiune civică, cea în care, toți locuitorii statului moldovean, indiferent de naționalitate sunt mai întâi moldoveni și abia mai apoi, români, ruși, găgăuzi ori ucraineni. Într-o asemenea societate, una a armoniei interetnice, a consensului și coeziunii pentru Moldova, străinii vor prinde mult mai greu peștii electorali - atunci nu vom mai rata șansa  pentru a dezvolta Moldova.