DE CE AR TREBUI SĂ ÎL CREDEM PE BĂSESCU

Zilele trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu. 

11 decembrie este data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament. Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune - până în septembrie 2013, domnia sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date. 

Anterior, Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din 2012. De aici.

Potrivit unor surse, la fiecare secție de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie 2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de  multe buletine electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Da, o prezență mai mare la vot ar avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova dintre Prut și Nistru. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu ar muri de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa speră că va reuși să capteze aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român a declarat că orice înțelegere post-electorală, pentru stabilirea unei majorități în Parlamentul viitor al României, va porni de la discuția pentru funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al PMP îl va aduce la masa negocierilor. De aici.

Rezultatele unui sondaj de opinie desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul loc al simpatiilor electorale, cu 40%. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de  +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.

Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.

Restul e doar teatru.

Liberalii români mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De aici.

PMP-ul nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%. Unele afirmă că PMP nici nu trece pragul parlamentar de 5%.

Scorurile prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea nici o problemă pentru a impune viitorul cabinet de miniștri în noul Parlament de la București. Așa că, vrea sau nu, președintele Iohannis, va fi obligat să propună candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.

Oricare ar fi viitorul premier al României, el va proveni din rândul  PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău, alianță condusă de PDM. Este știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de colaborare cu PSD-ul, a nu se uita că președintele formațiunii moldovene este și vicepreședinte al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România. Iar asta, contează. 

Iar dacă vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație cât mai credibilă la faptul că domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.

BĂSESCU ADEVĂRATUL PĂPUȘAR AL POLITICIENILOR MOLDOVENI?

Președintele Nicolae Timofti a invitat liderii fracțiunilor parlamentare la consultări. E semn că sărbătorile de iarnă au luat sfârșit. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a reacționat primul: socialiștii nu vor veni la consultări pentru că ele nu au nici un rost. Domnul Dodon consideră că “unica soluție pentru a scoate țara din captivitate este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Iar alegerea unui Guvern, oricare ar fi el, va menține captivitatea asupra Republicii Moldova”.  Anunțat de multă vreme, obiectivul principal al socialiștilor este cel de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, liderul socialist subliniază : „acum, ca niciodată, suntem aproape de realizarea acestui obiectiv”.

Pe ce se bazează domnul Dodon când afirmă asta? Pe realitatea anunțată de către domnul Iurie Țap: PLDM este gata să participe la crearea unei noi majorități parlamentare doar dacă va beneficia de dreptul de a desemna candidatul la funcția de premier ?

Cuvintele domnului Iurie Țap, „suntem gata să continuăm tratativele (…) doar în baza deciziei Consiliului Politic Național care a fost în data de 13 decembrie 2015”, spun că vom asista la o discuție a surdului cu mutul – nici una dintre părțile implicate în negocieri nu vor sta să asculte punctul de vedere al celuilalt. 

Să aibă oare liberal democrații dreptul de a desemna primul ministru? La o privire superficială ar părea că da: ar fi vorba de faptul că guvernul condus de Valeriu Streleț a fost demis la trei luni de funcționare a acestuia și ar trebui să existe o continuitate politică a guvernării, iar aritmetica parlamentară, rezultată în urma alegerilor din 30 noiembrie 2014, a plasat atunci PLDM-ul ca fiind fruntașul partidelor pro-europene din Republica Moldova. 

Doar că realitățile politice moldovenești s-au schimbat: povestea de succes despre Moldova pe care doamna Macovei a vândut-o popularilor europeni era un mit, iar liberal democrații nu erau atât de imaculați pe cât se credea. În momentul în care deputații moldoveni au ridicat imunitatea liderului PLDM și au admis reținerea lui, supoziția de inocență a domnului Filat (și a întregii echipe) a fost redusă la zero.

Demisia guvernului Streleț a pornit de la dorința PLDM de a-l scoate pe domnul Filat de sub acuzațiile care-i erau aduse și reîntoarcerea creditului de încredere deținut. De asta, după reținerea liderului lor, noua conducere a liberal democraților a anunțat că, principala condiție pentru funcționarea viitoare a alianței de guvernare o reprezintă resetarea principală a Procuraturii și a altor instituții ale justiției. Domnul Streleț a cerut  demiterea șefului CNA, acțiunea a fost considerată a fi un amestec al politicului în procesul de justiție, iar dacă la Chișinău acest lucru s-a văzut, la București, nu s-a dorit să se constate. 

Această mod selectiv al Bucureștiului de a își oferi simpatiile/nesimpatiile pentru partidele politice moldovenești a făcut/face posibilă o evaluare greșită a fenomenului politic moldovenesc. Că e așa a recunoscut-o public ex-consilierul pentru securitate al președintelui Băsescu, Iulian Fota : ”…am vândut tuturor (occidentalilor n.a.) Moldova ca o poveste de succes iar politicienii de la Chișinău, ne-au arătat, într-un an, că povestea s-a fâsâit. Dacă acum mai dăm greș cu Moldova, cine ne mai crede?”  Cine „noi”, a întrebat moderatorul de la B1TV? Domnul Fota a răspuns – „noi, România”. Domnul Fota a spus indirect că administrația Băsescu a închis ochii la diferite acțiuni ale unor politicieni moldoveni influențând în acest mod evoluția proceselor politice din Republica Moldova. 

Președintele Nicolae Timofti a calculat greșit atunci când l-a desemnat pe omul de afaceri Ion Sturza la poziția de prim ministru. Era clar că Sturza nu are acoperirea politică necesară pentru a ocupa această funcție. Cine l-a îndemnat pe domnul Timofti să facă acest pas? Bucureștii ori Chișinăul? Și Ion Sturza a calculat strâmb atunci când a crezut că ar putea primi un vot de încredere din partea Parlamentului moldovean. Cine a fost cel care l-a îndemnat pe Sturza să se implice în jocul politic de la Chișinău, domnul Băsescu? Probabil. Susținerea pe care fostul președinte al statului român i-a arătat-o domnului Sturza arată că, între Prut și Nistru, Băsescu este adevăratul păpușar.

Concurența dintre domnul Băsescu și domnul Ponta, două personaje care au ocupat funcții foarte înalte în ierarhia statului român, a avut consecințe nefaste pentru evoluția Republicii Moldova. Domnul Băsescu trebuie să își asume partea domniei sale de responsabilitate pentru evoluția nefericită a unor evenimente de la Chișinău. Administrația Băsescu a acordat domnului Filat un sprijin impresionant, cu siguranță, liderul PLDM a întors aceste servicii. Dar asta nu ar trebuie să îl împiedice pe Traian Băsescu să vadă cu ochiul liber că o parte a PLDM-ului își dorește alegerile anticipate. 

Dar anticipatele ar avantaja, potrivit sondajelor, partidul lui Renato Usatâi, Partidul Socialiștilor și Partidul Platforma DA. Care ar fi în caz de anticipate profitul PLDM-ului? Categoric, nici unul. Exact acesta este motivul pentru care participanții la ședința Consiliului Politic Național al PLDM s-au împărțit în două tabere, unii care au insistat pe dreptul liberal democraților de a înainta candidatul la funcția de premier, iar alții au propus ca aritmetica parlamentară actuală să fie acceptată iar dreptul de a desemna premierul să fie cedat PDM, dar să solicite funcția de președinte al Parlamentului, precum și dreptul de a alege cel puțin patru ministere în cadrul următorului Guvern. Ar fi o bună soluție pentru ieșirea Moldovei din situația de criză în care se află. Participarea liberal democraților la o formulă de guvernare într-o mare coaliție alături de Platforma Social Democrată, Partidul Liberal și deputații neafiliați, ar da aritmeticii parlamentare un total de 71 deputați. Suficienți pentru a salva Moldova de criză la sfârșitul lunii martie, atunci când se încheie mandatul președintelui Timofti. Ar fi o garanție că reformele pot începe iar ajutoarele externe pot fi deblocate. 

Domnul Băsescu consideră că stabilizarea Republicii Moldova ar putea fi făcută doar de către Ion Sturza. Dar Sturza, dintr-un total de 101 deputați a avut susținerea doar a liberal democraților, 19 la număr. Puțini, foarte puțini. Să nu fi știut fostul președinte al României că mizează din start pe o carte necâștigătoare și că această miză ar putea arunca spațiul dintre Prut și Nistru în haos? Ori, cel mai probabil, domnia sa are alte planuri în minte?

Planurile domnului Băsescu, de declanșare a anticipatelor, au fost aruncate în aer. După ședința Consiliului Republican al Partidului Liberal, domnul Mihai Ghimpu a anunțat că liberalii sunt gata să participe la formarea unei coaliții parlamentare alături de Platforma Social Democrată (PDM plus 14 deputați ex-PCRM). Conform deciziei luate, liberalii vor participa fără condiții la negocieri cu toți deputații care doresc implementarea Acordului de Asociere. Domnul Ghimpu a înțeles că miza domnului Băsescu, nu aduce folos Moldovei ori formațiunii liberale. Anunțul liderului liberal a deschis o poartă de conciliere și pentru alți deputați ai PLDM. Sunt sigur că în scurt timp o bună parte dintre ei vor proceda la fel. Nu cred că își dorește cineva să stea în opoziție alături de Partidul Socialiștilor.

PS

De ce și-a dorit Băsescu anticipatele în Moldova? Răspunsul într-o notă viitoare.

BĂTRÂNCEA ȘI PROIECTUL UNIRII

Zilele trecute, la ședința Parlamentului Republicii Moldova, un deputat socialist a rupt harta României Mari. A fost forma de protest a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de ordinul ministrului educației de la Chișinău, Corina Fusu, de distribuire gratuită a unei donații de material didactic pentru obiectul istorie – harta  tematică „Organizarea administrativă a Regatului României în anul 1930”. Inițiativa doamnei Fusu a indignat deputații socialiști și comuniști din legislativul moldovean care au calificat ordinul ministrului drept o tentativă de destabilizare a situației între Prut și Nistru. ''Ministrul educației a emis un ordin ca în toate școlile din Moldova să fie repartizată harta României Mari și drapelul României. Suntem indignați că elevii sunt supuși pericolului românizării forțate. Nu trebuie să permitem promovarea ideilor unioniste'', a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea. Apoi, în mod demonstrativ, a rupt harta. Replica liderului liberal Mihai Ghimpu nu s-a lăsat așteptată - ''Să tot rupeți Harta, oricum Unirea se va produce. Vreți voi sau nu, asta este Istoria''. 

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a ripostat și a spus că, formațiunea politică pe care o conduce, imediat după sărbătorile de iarnă, va demara o campanie “împotriva unioniștilor”. ”România și Republica Moldova sunt două state distincte și independente – așa vor rămâne”, a spus Dodon. Domnia sa a subliniat că orice campanie de promovare a unionismului este echivalentă cu tentativa de distrugere a statului moldovean. „Copiii moldovenilor sunt impuși să învețe limba română, istoria românilor, sunt aduși în Parlament să voteze simbolic Unirea, sunt impuși să stea la lecții lângă harta României Mari. Li se spune că „Basarabia e pământ românesc”, și că Republica Moldova e stat artificial și falimentat. Această crimă împotriva identității și statalității moldovenești trebuie oprită”, a adăugat președintele PSRM.

Da, istoria nu poate fi negată – pe vremuri, Basarabia a fost pământ românesc. De aici și prezența în Barometrul de Opinie Publică a procentului de 21 la sută dintre participanții la acest sondaj care ar vota, la un referendum, pentru unirea cu România. Cele declarate de liderul socialiștilor se întâmplă. În școlile dintre Prut și Nistru se învață limba română, se predă istoria românilor și, uneori, copiii votează simbolic unirea. Toate acestea, din punctul de vedere al socialiștilor, partid care militează pentru întărirea statalității moldovenești, reprezintă atentate la identitatea Republicii Moldova. Gestul deputatului Bătrâncea a fost îndreptat și împotriva acestor realități.

Pentru unioniștii basarabeni, simbolica rupere a hărții României Mari a avut impact. Presa de la București însă, nu a atras mare atenție acestui gest. Nici nu ar fi avut de ce. Este mai mult o problemă internă a statului moldovean. A spus-o, la o emisiune de televiziune, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Lazurcă -  cele întâmplate în Parlamentul moldovean vizează politica internă a Republicii Moldova. „Un politician a ţinut să distrugă un obiect cu uz didactic. Asemenea obiecte de uz didactic care pot sau nu avea o conotaţie politică există foarte multe. De pildă când se predă istoria URSS se face uz de harta URSS. Nu te poţi supăra pe creioane”, a spus domnia sa. 

Reacția domnului Bătrâncea a fost una politică. Presupun că la fel ar fi procedat și deputații din Parlamentul României dacă în școlile cu predare în limba maghiară din județul Covasna s-ar fi distribuit hărțile Ungariei mari. E vorba de patriotism. Gestul domnului Bătrâncea a demonstrat că ține la statul Republica Moldova. Nu la România. Domnia sa nu s-a născut în România. Deputatul român care probabil ar fi rupt harta Ungariei mari ar fi demonstrat că ține la România. Că s-a născut acolo.

Datele prezente în Barometrul de Opinie Publică atestă o creștere a  aderenței cetățenilor moldoveni la ideea unirii. Procentul de 21 la sută în favoarea unirii este ridicat. Reacția liderului socialiștilor moldoveni, domnul Dodon, care a spus că imediat după sărbătorile de iarnă va începe o campanie împotriva unionismului este, probabil, una corectă din punct de vedere strict politic. Opțiunea pro-unire înseamnă totuși dispariția statului moldovean, iar cifra, atenție, depășește orice opțiune electorală acordată formațiunilor politice moldovene.  

 Să privim opțiunea unirii și din cealaltă perspectivă. Potrivit sondajului BOP, 53 la sută din cei chestionați s-ar pronunța împotriva unirii dintre România și Republica Moldova. Mai mult decât atât – marea majoritate a participanților la sondaj au declarat că au încredere mare în ceea ce văd la posturile rusești de televiziune. Iar Vladimir Putin este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere, liderul de la Kremlin depășind detașat politicienii din alte state - 64% dintre moldoveni cred în Putin. Probabil de asta în cadrul unui referendum pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 42 la sută dintre participanții la sondaj ar vota pro. Pro-europeni rămân doar 39 % dintre moldoveni.

Au oare de ce se teme stataliștii moldoveni?

Simbolicul gest al domnului Bătrâncea vine în contextul în care la Chișinău organizațiile neguvernamentale unioniste au invocat de mai multe ori unirea cu România ca o soluție la situația dificilă cu care se confruntă în prezent statul moldovean. Este pregătit Bucureștiul oficial pentru dezvoltarea unui asemenea scenariu ori poate, campania pro-unire este doar o strategie electorală lansată înaintea alegerilor parlamentare românești, în 2016,  de domnul Băsescu și Partidul Mișcarea Populară?  

Dacă ideea de Unire chiar interesează Palatul Victoria ori Cotroceni, ar fi bine să existe un proiect solid. Doar cu vorbe și cu poduri de flori nu se realizează nimic. E nevoie de investiții uriașe, de campanii de comunicare, de export inteligent de valori și de bune practici europene. Plus la toate, e nevoie de convingerea minorităților rusofone existente între Prut și Nistru că, în calitate de cetățeni români (deci cetățeni UE), ar avea un viitor mai bun. Dar mai întâi de toate, noi românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem din România o țară de succes, cu o economie competitivă, cu instituții funcționale, cu infrastructură modernă, și cu o democrație solidă. Dacă este cu adevărat serios, Bucureștiul oficial trebuie să înțeleagă că Proiectul Unirii este, de fapt, Proiectul România.

Altfel, ca de fiecare dată, unirea e doar un proiect electoral frumos ambalat.  

                                  

.