DE CE AR TREBUI SĂ ÎL CREDEM PE BĂSESCU

Zilele trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu. 

11 decembrie este data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament. Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune - până în septembrie 2013, domnia sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date. 

Anterior, Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din 2012. De aici.

Potrivit unor surse, la fiecare secție de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie 2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de  multe buletine electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Da, o prezență mai mare la vot ar avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova dintre Prut și Nistru. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu ar muri de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa speră că va reuși să capteze aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român a declarat că orice înțelegere post-electorală, pentru stabilirea unei majorități în Parlamentul viitor al României, va porni de la discuția pentru funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al PMP îl va aduce la masa negocierilor. De aici.

Rezultatele unui sondaj de opinie desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul loc al simpatiilor electorale, cu 40%. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de  +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.

Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.

Restul e doar teatru.

Liberalii români mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De aici.

PMP-ul nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%. Unele afirmă că PMP nici nu trece pragul parlamentar de 5%.

Scorurile prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea nici o problemă pentru a impune viitorul cabinet de miniștri în noul Parlament de la București. Așa că, vrea sau nu, președintele Iohannis, va fi obligat să propună candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.

Oricare ar fi viitorul premier al României, el va proveni din rândul  PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău, alianță condusă de PDM. Este știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de colaborare cu PSD-ul, a nu se uita că președintele formațiunii moldovene este și vicepreședinte al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România. Iar asta, contează. 

Iar dacă vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație cât mai credibilă la faptul că domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.

MOLDOVA DISPARE. PE BUNE, DOMNULE ȘALARU?

Zilele trecute, ministrul Apărării din Guvernul de la Chișinău a declarat că Republica Moldova se află în pragul dispariției sale ca stat. Instituțiile media, pe ambele maluri ale Prutului, au preluat știrea și au titrat cu litere mari –   Șoc: Moldova pe cale de dispariție! Prea puțini au încercat să asculte ori să descifreze informația. E posibil să dispară statul moldovean? Prin ce modalitate? Vor trece tancurile rusești Nistrul? Vor veni rușii? Dar ei, din 1812 nu au plecat niciodată! E vorba de o realitate ori avem de-a face cu o premoniție de viitor ori o figură de stil? Venite din gura ministrului Apărării, cuvintele au capătat greutate și s-au transformat într-un semnal serios.

Mesajul domnului Șalaru semnala posibilitatea dispariţiei Republicii Moldova ca stat suveran. Adică o problemă politică care afectează echilibrul geopolitic existent în regiune. Să mai fie posibil, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, încă o schimbare a paradigmei de securitate existente? Nu exclud, dar cu siguranță nu în formula anunțată de domnul ministru. 

De ce? Răspunsul a fost dat de domnul Cristian Unteanu în publicația Adevărul. “Dispariţia Republicii Moldova ca stat, în termenii anunţaţi de actualul ministru al apărării de la Chişinău, ar avea ca efect direct ridicarea nivelului de tensiuni de securitate la graniţa României de est, care ar putea deveni punct direct de contact între cele două zone care redeschid toate temerile, ameninţările şi provocările specifice Războiului Rece”, nota domnul Unteanu. Foarte corect.

Cu siguranță, Rusia profită de criza politică din Republica Moldova, dar și din alte țări, pentru ca prin destabilizare să își promoveze interesele. Nimic nou sub soare. Tot așa procedează Statele Unite ale Americii ori Uniunea Europeană. Interesul Federației Ruse în Republica Moldova nu ține de dispariția statului moldovean. Este vorba de susținerea ascensiunii politice a partidelor care militează pentru revenirea Moldovei în grupul statelor fidele Rusiei și stoparea apropierii statului moldovean de Uniunea Europeană și de NATO.  

Declarația făcută, că Moldova va dispărea ca stat, nu vine deloc să trezească încrederea moldovenilor în instituțiile statului. Ba dimpotrivă, în corpul militarilor moldoveni, spusele domnului ministru pot trezi dubii – pentru ce să îți mai satisfaci datoria în Armata Republicii Moldova, dacă ministrul nu are încredere în surpaviețuirea statului? 

Mesajul subliminal pe care l-a transmis ministrul apărării moldovean, este următorul – Moldova dispare, deci e timpul să ne unim cu România. Domnia sa nu a vorbit de pe poziția șefului Armatei moldovenești ci din poziția de  politician unionist. Declarația nu-i îmbărbătează deloc pe moldoveni. Afirmația, unirea posibilitate de supraviețuire a moldovenilor este desigur pe placul unioniștilor moldoveni, dar, cu siguranță, vine în contradicție cu poziționarea recentă a Partidul Liberal. Analiza discursului public al liderilor liberali ne arată că în ultima perioadă, frecvența și volumul declarațiilor unioniste s-a redus simțitor. Motivul? PL-ul se află în negocieri pentru formarea unei viitoare coaliții parlamentare cu PDM și PPE. Iar Partidul Democrat din Moldova este cunoscut pentru poziția sa statalistă, membrii fondatori ai acestei formațiuni politice fiind cei care au lansat în spațiul public curentul de gândire moldovenist.  

De ce oare, ministrul Șalaru a venit în public cu acest mesaj? Să înțelegem că declarația domnului Șalaru este un semnal că domnia sa a aflat că nu va mai face parte din viitoarea echipă guvernamentală? Ori spusele vin să aducă puncte în favoarea unui jucător politic de la București?   

Declarația care spune că statul moldovenesc e pe cale de dispariție și că e timpul să ne unim cu România, este serviciul pe care îl face ministrul moldovean al apărării Partidului Mișcarea Populară. Mesajul domnului Șalaru a apărut la exact doi ani de la fulminantul anunț al domnului  Băsescu care, în luna noiembrie 2013, a anunțat că unirea cu Republica Moldova este “următorul proiect de țară al României”. Domnul Băsescu este în prezent, liderul neformal al Partidului Mișcarea Populară, singura formațiune politică din România care are ca doctrină manifestul unionist. E clar că, în condițiile în care rolul de soluționare a crizei politice moldovenești este asumat de către Partidul Democrat, formațiune politică cu care actualul ministru are relații reci, domnul Șalaru a aflat că nu va mai face parte din viitoarea garnitură guvernamentală, de asta, cu greutatea funcției pe care o ocupă, a lansat mesajul politic în favoarea unionismului. 

Ministrul Șalaru a trădat echipa liberalilor moldoveni și a trecut în echipa domnului Băsescu? De ce nu? Domnul Șalaru este cetățean român și are  domiciliu și la București. Acțiunile domnului Șalaru – de la recenta încercare de a-l schimba pe Șefului Marelui Stat Major al Armatei Republicii Moldova, domnul Gorgan, la modalitatea defectuoasă de reabilitare a trenurilor moldovenești vorbesc despre modul egoist prin care domnia sa face politică. Ce l-ar împiedica să își trădeze colegii liberali în favoarea unor protectori mai puternici la București? Mai ales că tema unirii Republicii Moldova cu România va fi vehicolul electoral pe care îl va folosi PMP-ul la alegerile parlamentare din anul 2016. Domnul Băsescu a dezvăluit acest lucru pe 5 septembrie, la școala de vară a PMP.  

Profesorul Valentin Naumescu, nota recent că pe relația cu Republica Moldova, atât domnul Băsescu cât și domnul Ponta au greșit. Domniile lor au văzut Moldova doar ca un câmp electoral. De aici și lipsa unei strategii de lungă durată pe dosarul Moldova. De ce să ne mirăm că în sondajele de opinie cetățenii moldoveni au nostalgia fostei Uniuni Sovietice iar formațiunile politice de stânga capăta tot mai mare încredere?  

Profesorul Naumescu consideră că, “politicienii de la Chișinău, rămaşi fără finanţare vor avea ocazia să spună exact ce gândesc despre România”. Dar ce e în guşa lor, politicienii moldoveni au spus mereu, și cu finanțare, și fără de. Chișinăul a vorbit mai întotdeauna despre două state suverane și despre relații pragmatice. Dar Bucureștiul aștepta să audă cu totul altceva! 

Dacă în primăvara lui 2016 vor fi alegeri parlamentare anticipate, apele se vor limpezi. Electoratul moldovean, nu politicienii, își va decanta atunci opțiunile. Atunci, domnul Dacian Cioloș va fi nevoit să audă ceea ce la Chișinău s-a spus și pe timpul domnului Snegur, și pe timpul lui Luchinsci dar și mai încoace când graseind ca pe Dâmbovița se vorbea tot despre suvernanitatea molodovenească. După recentele atacuri teroriste de la Paris, România va fi impusă să întărească controlul la frontiera de est și să reducă din sonoritatea avocaturii pentru Republica Moldova. În acest moment alte sunt prioritățile Uniunii Europene. Și pentru că vrea stabilitate la frontiera ei estică, bătrâna Europă nu va admite dispariția Moldovei. Domnul Șalaru ne sperie degeaba!