DE CE AR TREBUI SĂ ÎL CREDEM PE BĂSESCU

Zilele trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu. 

11 decembrie este data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament. Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune - până în septembrie 2013, domnia sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date. 

Anterior, Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din 2012. De aici.

Potrivit unor surse, la fiecare secție de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie 2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de  multe buletine electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Da, o prezență mai mare la vot ar avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova dintre Prut și Nistru. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu ar muri de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa speră că va reuși să capteze aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român a declarat că orice înțelegere post-electorală, pentru stabilirea unei majorități în Parlamentul viitor al României, va porni de la discuția pentru funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al PMP îl va aduce la masa negocierilor. De aici.

Rezultatele unui sondaj de opinie desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul loc al simpatiilor electorale, cu 40%. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de  +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.

Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.

Restul e doar teatru.

Liberalii români mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De aici.

PMP-ul nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%. Unele afirmă că PMP nici nu trece pragul parlamentar de 5%.

Scorurile prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea nici o problemă pentru a impune viitorul cabinet de miniștri în noul Parlament de la București. Așa că, vrea sau nu, președintele Iohannis, va fi obligat să propună candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.

Oricare ar fi viitorul premier al României, el va proveni din rândul  PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău, alianță condusă de PDM. Este știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de colaborare cu PSD-ul, a nu se uita că președintele formațiunii moldovene este și vicepreședinte al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România. Iar asta, contează. 

Iar dacă vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație cât mai credibilă la faptul că domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.

FANTOMELE ȘI REGISTRUL ELECTORAL

Președintele PSD, Liviu Dragnea declara pe 5 iunie 2016 că în România există fantome electorale. Nu a spus-o cuvânt cu cuvânt, dar așa a ieșit. Președintele social democrat afirma că prezența mare la vot (pe 5 iunie, la alegerile locale)  se datorează unui calcul în care au fost incluși și  cetățenii români care figurează în listele electorale, dar care nu locuiesc efectiv pe teritoriul statului român. Probabil, Liviu Dragnea are dreptate, fantomele electorale - votanții ăia care, parcă ar trebui să se prezinte la vot, dar în realitate nu vin, pentru că sunt indiferenți ori plecați peste hotare - sunt un factor neprevăzut care strică toate calculele electorale. Și da, în formula pentru stabilirea normei de reprezentare a unui deputat în Parlamentul României au fost incluși și cetățenii români cu domiciliul în străinătate. 

Alegerile prezidențiale au demonstrat însă că nu toți românii din străinătate s-au prezentat la vot ori au putut vota. Potrivit datelor de la Biroul Electoral central, în 2014, la secțiile de vot deschise în străinătate s-au prezentat la urne doar 161.054 de alegători. În Republica Moldova au votat 21.980.

 

Pentru că cifra de participare la procesul electoral a fost mică, mai puțin de 200 de mii, Parlamentul României a adoptat legea cu privire la votul prin corespondență. Legea se referă doar la cetățenii românii care au domiciliul sau reședinta în afara statului român și presupune o perioadă de înregistrare la vot, care se poate face personal la Ambasada sau Consulatul din țara de domiciliu sau prin poștă, nu și online. 

Perioada de înregistrare pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie deja a început. Autoritățile române au lansat ample campanii de informare prin care-i îndeamnă pe cetățenii români aflați în străinătate să se înscrie la vot.  

Campania de informare a DRP nu a dat rezultatul dorit. Pentru votul prin corespondență s-au înregistrat doar 3090 de cetățeni români.

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) afirmă că singurele țări unde sunt mai mult de 100 de cetățeni care s-au înregistrat pentru votul prin corespondență sunt Spania (929), Italia (696) și Franța (108). În ce privește numărul cererilor de vot la secția de vot din cadrul Amabsadei ori Consulatului, în Spania s-au înregistrat 295 de persoane, iar în Republica Moldova 140.

Doar 140 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova și-au declarat disponibilitatea de a participa la alegerile parlamentare din această toamnă. Un număr infim. În aprilie 2013, deputatul Eugen Tomac afirma că numărul cetățenilor români din Republica Moldova este mai mare de 400 de mii. „Numărul cetăţenilor români din Republica Moldova a crescut în mod considerabil, în ultimii ani”, a declara Tomac pentru Europa Liberă.

Nu există date oficiale referitoare la numărul  cetățenilor moldoveni care și-au restabilit cetățenia română și care din anul 1991 au primit pașapoarte românești – un studiu al Fundației Soros România estimează cifra de 400 000. Dificultatea de a stabili numărul exact este cauzată de statisticile oficiale netransparente. 

Un studiu efectuat de Fundația pentru o Societate Deschisă cu date obținute de la Direcţia Generală de Paşapoarte afirmă că în aprilie 2013 numărul cetăţenilor români deţinători de paşapoarte valabile la data de 02.04.2013, născuţi în Republica Moldova era de 219.706. Din numărul acestora doar 122.620 figurează cu domiciliul în Republica Modova.

Cu siguranță în afara hotarelor statului român își au domiciliul un număr mult mai mare de cetățeni români decât cel enunțat de Biroul Electoral Central că au participat la alegerile prezidențiale din 2014. Potrivit lor numărul participanților la vot era de 161.054 de alegători. În secțiile de vot din Republica Moldova au participat la vot doar 21.980.

Devine clar că legea cu privire la votul prin corespondență îi oferă cetățeanului român dreptul de a participa mai ușor la procesul electoral românesc, și oferă, de asemenea, prin procesul de preînregistrare, statului român posibilitatea de a avea o evidență corectă a numărului de cetățeni care participă efectiv la acest proces. 

Procesul de preînregistrare a început cu stângul. Autoritățile electorale, dar și cei de la DRP au evitat să spună, cu subiect și predicat, că cetățenii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota doar dacă vor fi înscriși în Registrul Electoral.

Obligativitatea procesului de preînregistrare asta înseamnă. Poți vota doar dacă ești înregistrat în registrul de alegători. Domnul Dan Stoenescu, fostul ministru pentru relațiile cu românii de pretutindeni, trebuia să le spună clar românilor din afara țării că obligativitatea procesului de preînregistrare dă dreptul de a participa la vot. Nu a făcut-o, de asta a fost demis. Sunt sigur că, dacă acest lucru era explicat, rata numărului de români înscriși în Registrul Electoral era mult mai înaltă.

Presimt însă că, în ziua alegerilor parlamentare, vor exista mulți cetățeni români care vor fi supărați pentru faptul că, neînscriși în Registrul Electoral, nu vor fi lăsați să voteze. Tocmai de asta, fantomele electorale trebuie luate la evidență. 

Cred că în Chișinău, nemulțumiți vor fi mulți și vocali. Iar acest lucru, domnule ambasador Ioniță, va fi folosit de către neprietenii României. Nasol moment, nu-i așa? 

FOTO - Coadă la Ambasada României la Chișinău