FANTOMELE ȘI REGISTRUL ELECTORAL

Președintele PSD, Liviu Dragnea declara pe 5 iunie 2016 că în România există fantome electorale. Nu a spus-o cuvânt cu cuvânt, dar așa a ieșit. Președintele social democrat afirma că prezența mare la vot (pe 5 iunie, la alegerile locale)  se datorează unui calcul în care au fost incluși și  cetățenii români care figurează în listele electorale, dar care nu locuiesc efectiv pe teritoriul statului român. Probabil, Liviu Dragnea are dreptate, fantomele electorale - votanții ăia care, parcă ar trebui să se prezinte la vot, dar în realitate nu vin, pentru că sunt indiferenți ori plecați peste hotare - sunt un factor neprevăzut care strică toate calculele electorale. Și da, în formula pentru stabilirea normei de reprezentare a unui deputat în Parlamentul României au fost incluși și cetățenii români cu domiciliul în străinătate. 

Alegerile prezidențiale au demonstrat însă că nu toți românii din străinătate s-au prezentat la vot ori au putut vota. Potrivit datelor de la Biroul Electoral central, în 2014, la secțiile de vot deschise în străinătate s-au prezentat la urne doar 161.054 de alegători. În Republica Moldova au votat 21.980.

 

Pentru că cifra de participare la procesul electoral a fost mică, mai puțin de 200 de mii, Parlamentul României a adoptat legea cu privire la votul prin corespondență. Legea se referă doar la cetățenii românii care au domiciliul sau reședinta în afara statului român și presupune o perioadă de înregistrare la vot, care se poate face personal la Ambasada sau Consulatul din țara de domiciliu sau prin poștă, nu și online. 

Perioada de înregistrare pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie deja a început. Autoritățile române au lansat ample campanii de informare prin care-i îndeamnă pe cetățenii români aflați în străinătate să se înscrie la vot.  

Campania de informare a DRP nu a dat rezultatul dorit. Pentru votul prin corespondență s-au înregistrat doar 3090 de cetățeni români.

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) afirmă că singurele țări unde sunt mai mult de 100 de cetățeni care s-au înregistrat pentru votul prin corespondență sunt Spania (929), Italia (696) și Franța (108). În ce privește numărul cererilor de vot la secția de vot din cadrul Amabsadei ori Consulatului, în Spania s-au înregistrat 295 de persoane, iar în Republica Moldova 140.

Doar 140 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova și-au declarat disponibilitatea de a participa la alegerile parlamentare din această toamnă. Un număr infim. În aprilie 2013, deputatul Eugen Tomac afirma că numărul cetățenilor români din Republica Moldova este mai mare de 400 de mii. „Numărul cetăţenilor români din Republica Moldova a crescut în mod considerabil, în ultimii ani”, a declara Tomac pentru Europa Liberă.

Nu există date oficiale referitoare la numărul  cetățenilor moldoveni care și-au restabilit cetățenia română și care din anul 1991 au primit pașapoarte românești – un studiu al Fundației Soros România estimează cifra de 400 000. Dificultatea de a stabili numărul exact este cauzată de statisticile oficiale netransparente. 

Un studiu efectuat de Fundația pentru o Societate Deschisă cu date obținute de la Direcţia Generală de Paşapoarte afirmă că în aprilie 2013 numărul cetăţenilor români deţinători de paşapoarte valabile la data de 02.04.2013, născuţi în Republica Moldova era de 219.706. Din numărul acestora doar 122.620 figurează cu domiciliul în Republica Modova.

Cu siguranță în afara hotarelor statului român își au domiciliul un număr mult mai mare de cetățeni români decât cel enunțat de Biroul Electoral Central că au participat la alegerile prezidențiale din 2014. Potrivit lor numărul participanților la vot era de 161.054 de alegători. În secțiile de vot din Republica Moldova au participat la vot doar 21.980.

Devine clar că legea cu privire la votul prin corespondență îi oferă cetățeanului român dreptul de a participa mai ușor la procesul electoral românesc, și oferă, de asemenea, prin procesul de preînregistrare, statului român posibilitatea de a avea o evidență corectă a numărului de cetățeni care participă efectiv la acest proces. 

Procesul de preînregistrare a început cu stângul. Autoritățile electorale, dar și cei de la DRP au evitat să spună, cu subiect și predicat, că cetățenii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota doar dacă vor fi înscriși în Registrul Electoral.

Obligativitatea procesului de preînregistrare asta înseamnă. Poți vota doar dacă ești înregistrat în registrul de alegători. Domnul Dan Stoenescu, fostul ministru pentru relațiile cu românii de pretutindeni, trebuia să le spună clar românilor din afara țării că obligativitatea procesului de preînregistrare dă dreptul de a participa la vot. Nu a făcut-o, de asta a fost demis. Sunt sigur că, dacă acest lucru era explicat, rata numărului de români înscriși în Registrul Electoral era mult mai înaltă.

Presimt însă că, în ziua alegerilor parlamentare, vor exista mulți cetățeni români care vor fi supărați pentru faptul că, neînscriși în Registrul Electoral, nu vor fi lăsați să voteze. Tocmai de asta, fantomele electorale trebuie luate la evidență. 

Cred că în Chișinău, nemulțumiți vor fi mulți și vocali. Iar acest lucru, domnule ambasador Ioniță, va fi folosit de către neprietenii României. Nasol moment, nu-i așa? 

FOTO - Coadă la Ambasada României la Chișinău