La
mijlocul lunii iulie, aflat la Chișinău, premierul român Mihai Tudose a anunțat
că a convenit cu omologul său din Republica Moldova, Pavel Filip, organizarea
unei ședințe comune de Guvern, în această toamnă, la Chișinău. Mihai Tudose
declara că, până la data organizării acestei întâlniri a celor două Cabinete de
Miniștri, vor avea loc "întâlniri lunare la nivel de miniștri pentru a
impulsiona proiectele comune". De
asemenea, premierul Tudose afirma că, până la sfârșitul lunii iulie, miniștrii
de interne ai celor două state, vor avea o întâlnire de lucru. De
aici.
Nu am
cunoștință ca în luna august să fi avut loc o întânire comună a celor doi miniștrii
de interne. A avut loc o întâlnire a șefului Poliției de Frontieră din
Republica Moldova, Fredolin Lecari, cu omologul său român, Ioan Buda. Dar încă nu
putem vorbi despre un punct de control comun la frontiera moldo-română. De aici.
Care vor fi însă subiectele care vor fi dezbătute în ședința comună a celor
două guverne care va fi organizată la Chișinău?
În fața corpului diplomatic român
președintele Iohannis a afirmat că „prioritatea permanentă a României, o reprezintă
dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii
Moldova”. De aici.
Declarația
președintelui român vine să confirme faptul că temele mai vechi, de
interconectare strategică, de consolidare a instituțiilor democratice și
proiectele cu beneficii directe pentru cetățenii din Moldova, vor continua. Deci,
nimic extraordinar pe agenda de lucru a celor două Guverne, subiectele sunt cunoscute.
Și totuși, care să fie motivul real pentru care, la șase luni de la cea de a
treia ședință comună a celor două guverne, desfășurată în martie 2017 la Piatra
Neamț, a fost anunțată încă una? Ce s-a întâmplat în acest răstimp pentru ca,
la Chișinău, să se desfășoare încă o reuniune comună a celor două Cabinete de
Miniștrii?
Cred
că răspunsul la această dilemă este legat de comportamentul de politică externă
al Guvernului Filip. Ultimele acțiuni ale Cabinetului Filip, dar și ale
Parlamentului moldovean, vin să arate factorilor decizionali de la Bruxelles,
de la Moscova ori de la Washington că Republica Moldova este suverană în
acțiunile ei. Declarația Parlamentului Republicii Moldova, din 21 iulie, prin
care s-a cerut autorităților ruse retragerea trupelor militare pe care le are
dislocate în regiunea transnistreană, dincolo de a fi un gest de aducere
aminte a rezoluției summit-ului OSCE de la Istanbul, a făcut parte din același
complex de gesturi prin care statul moldovean își apără interesele de
securitate. A-l declara indezirabil pe vicepremierul Federației Ruse este o
măsură curajoasă care presupune un anumit grad de risc. Gesturile de
suveranitate și independență făcute de autoritățile de la Chișinău au atins
interesele Federației Ruse în regiune.
Ministrul
rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că acei care au influențat autoritățile
moldovenești să ceară la ONU retragerea trupelor ruse din Transnistria, doresc
să provoace un război în regiune. De
aici.
Amintesc
că, acțiunile Guvernului Filip au venit ca urmare a votului din 7 iulie 2017,
atunci când Duma de Stat a Federației Ruse a hotărât păstrarea trupelor
militare ruse în regiunea transnistreană. Prezența trupelor ruse pe teritoriul
Republicii Moldova, fără un acord suveran, este un atac la adresa suveranității
ei. Desigur statul rus, poate respinge, la ONU, inițiativa moldavă, pentru asta ar trebui să ofere argumente
plauzibile. Nu cred că aceste argumente, bazate pe norme internaționale, ar
putea fi formulate.
Cred
că, viitoarea ședință comună a celor două Guverne va avea loc înaintea
desfășurării Adunării Generale a ONU. Până atunci, oficialii statului român vor găsi, suficiente motive pentru a sprijini inițiativa Republicii
Moldova de la ONU. Nu pentru că ea ar fi îndreptată împotriva Federației Ruse,
ci în baza respectului pentru dreptul internațional aflat în vigoare.
Și asta în ciuda faptului că anexarea
peninsulei Crimeea de către Federația Rusă l-a torpilat, încercând să-l arunce
în aer.
Post Scriptum
La data publicării acestei note de blog, în spațiul public (atât românesc cât și moldovean) încă nu au apărut informații referitoare la data la care va fi organizată această ședință comună a celor două Guverne. Sper că, până atunci, va avea loc și o întâlnire a celor doi miniștrii de interne. Au despre ce discuta.
Post Scriptum
La data publicării acestei note de blog, în spațiul public (atât românesc cât și moldovean) încă nu au apărut informații referitoare la data la care va fi organizată această ședință comună a celor două Guverne. Sper că, până atunci, va avea loc și o întâlnire a celor doi miniștrii de interne. Au despre ce discuta.
Mai intâi, nene NICHITUS, va trebui să explici opiniei publice careia i te adresezi de ce ai prezis cu surle si trâmbițe rasunatoare venirea la CHISINAU A PRIMULUI MINISTRU al ROMANIEI de ZIUA INDEPENDENTEI !! E PUNCTUL NODAL AL INTREGII CONSTRCTII MEDIATICE pe pare te opintesti sa o prestezi.
RăspundețiȘtergereAPOI MAI VORBIM!!