CINE AR CÂȘTIGA DE PE URMA DESTABILIZĂRII MOLDOVEI

Conflictul dintre Președinția și Guvernul Republicii Moldova se adâncește. Președintele Dodon a anunțat suspendarea Hotărârii Guvernului privind participarea militarilor moldoveni la stagiul de pregătire „Rapid Trident” din Ucraina. Potrivit șefului statului, prin adoptarea unei asemenea decizii, Executivul moldovean a încălcat prevederile Legii cu privire la apărarea naţională.

Amintesc că premierul Pavel Filip a aprobat în ședință de Guvern participarea militarilor moldoveni la stagiul de pregătire din Ucraina. Prim-ministrul moldovean și-a argumentat gestul afirmând că „Guvernul este obligat prin lege să asigure dezvoltarea capabilităților Armatei Naționale”. De aici.

Nu este prima dată când președintele moldovean refuză participarea militarilor moldoveni la exerciții în străinătate. Prin demiterea, la inițiativa liderului Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, lui Anatol Șalaru din funcţia de ministru al Apărării, s-a deschis Cutia Pandorei. Din luna decembrie 2016, data la care funcția de ministru al apărării a devenit vacantă, asistăm la un joc al șicanelor. Liberalii l-au propus în funcţia de ministru al Apărării pe fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, dar preşedintele Dodon a respins candidatura. După ce Partidul Liberal a părăsit coaliţia de guvernare, funcţia de ministru a rămas vacantă. 

Președinția și-ar dori numirea în funcția de ministru al apărării o persoană docilă. Presa nota că Igor Dodon ar vrea să-l numească în această funcţie pe generalul Victor Gaiciuc, care a mai fost ministru în perioada guvernării Partidului Comuniştilor. Preşedintele Dodon declara anterior că "ar fi normal ca ministrul apărării să fie numit la propunerea preşedintelui, care este comandantul suprem" și că nu va accepta candidatura prim-ministrului la funcţia de ministru al apărării, dacă acesta nu va fi un profesionist.  

Pe de altă parte, Guvernul moldovean se pregăteşte să-i propună preşedintelui candidatura la funcţia de ministru al apărării. Jurnaliștii de la publicația „Ziarul Naţional" afirmă că Partidul Democrat ar discuta două candidaturi pentru această funcţie. Se presupune că prim-ministrul Filip îl va înainta pe consilierul său în domeniul apărării, fostul șef al Statului Major al Armatei Naţionale, generalul de divizie Ion Coropcean. 

Situația în care se află Ministerul Apărării este complexă:  președintele își dorește o reformă cardinală a sistemului de apărare și revenirea la pachetul social garantat pentru militari. Potivit lui Dodon „serviciul militar trebuie să aibă loc în mod prioritar prin contract”. Amintesc însă că, în anul 2001, Parlamentul Republicii Moldova a respins proiectul de lege privind profesionalizarea forțelor armate, argumentând că o armată profesionistă costă mai scump decât armata regulată.

Doar o minune ar evita un conflict de proporții între Președinție și Guvernul/Parlamentul moldovean. Probabil, președintele Dodon nu va agrea nici o propunere la funcția de ministru al Apărării, declanșând aruncarea în aer a ordinii constituționale. Deja, după recenta ședință a Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor, s-a luat hotărârea ca susținătorii acestei formațiuni politice să își unească forțele și să fie pregătiți pentru acțiuni de protest pe scară largă, inclusiv pentru organizarea unei Marii Adunări Naționale.

Sunt suficiente semne pentru a admite că președintele Dodon ar forța un război politic cu majoritatea parlamentară și ar vrea să arunce în aer ordinea publică. 

De ce ar face-o și cui iar folosi?

Înțeleg că șeful statului moldovean se află în concurență politică. Înțeleg că are un angajament politic față de formațiunea care l-a susținut în campania prezidențială. Nu știu dacă domnia sa are un angajament și față de președintele Federației Ruse. Dar, în eventualitatea  în care președintele Dodon va incita în mod deschis, cu subiect și predicat, susținătorii lui la proteste violente, acest gest ar putea fi  dovada că Igor Dodon face jocul Federației Ruse, iar asta ar putea fi interpretat ca trădare de țară. Amintesc că în 2016, analistul de politică externă, Robert Kaplan, afirma că destabilizarea Republicii Moldova este în interesul național al lui Vladimir Putin. De aici.

 

Un haos creat în interiorul Republicii Moldova, ar oferi o  fereastă de oportunitate pentru ca trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse, dislocate ilegal în regiunea transnistreană, să opereze împotriva autorităților ucrainene într-o posibilă încercare de a ocupa regiunea Odessa.

Deocamdată nu sunt suficiente date pentru a afirma că președintele Dodon are un asemenea  angajament față de Vladimir Putin. Ar admite președintele Dodon un haos pe teritoriul Republicii Moldova pentru a susține politica Federației Ruse față de Ucraina? Probabil că nu.

Atunci care este motivația pentru antagonizarea relațiilor cu Parlamentul și Guvernul moldovean? Răspunsul este simplu - menținerea elanului susținătorilor domniei sale. Domnul Dodon le oferă socialiștilor ceea ce vor să audă. Altfel, aceștia ar observa că, în opt luni de aflare în fotoliul de șef al statului, Igor Dodon nu a îndeplinit nimic din cele promise.