O AMENINȚARE PENTRU 2018 - REVOLUȚIA PREȘEDINTELUI SOCIALIST

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat că șeful statului moldovean va fi suspendat temporar din funcție. De aici. 

 

Președintele Dodon a reacționat, e drept, pe rețelele de socializare. Potrivit lui, „ noii miniștri intră în Guvern pe ușa din spate, fiind lipsiți de legitimitatea și credibilitatea cuvenite”. „Prin această decizie, Curtea Constituțională a trecut definitiv în zona gri a democrației și a statului de dept. Curtea și-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituțional. (…) Partea bună în toată această chestiune este că guvernarea se compromite din nou în ochii cetățenilor. Ceea ce o va dezavantaja mult în acest an electoral”, a mai scris Dodon pe Facebook. De aici.

 

În schimb, președintele Parlamentului moldovean susține că, în calitatea ei de garant al Constituției moldovene, „Curtea Constituțională, a oferit, o soluție pentru blocajul instituțional generat de președintele Igor Dodon. În calitate de președinte interimar, voi semna în perioada următoare decretul privind numirea miniștrilor și voi primi jurământul acestora”.

Cine pierde și cine câștigă în urma suspendării președintelui moldovean? Are dreptate Igor Dodon atunci când afirmă că această acțiune va compromite guvernarea în ochii cetățenilor?

Amintesc că, la sfârșitul anului 2017, șeful statului moldovean a întors către legislativ legea anti-propagandă și a anunțat că nu va promulga legea de numire a noilor membrii ai guvernului. El a spus că printre cei nominalizați sunt și mulți profesioniști dar, nu va legaliza aceste numiri. Deci, președintele Parlamentului moldovean are dreptate, de facto, președintele Dodon este autorul blocajului instituțional în care s-a aflat Moldova.

Motivul pentru care șeful statului moldovean preferă să intre în contradicție cu instituția parlamentară este la suprafață - exploatarea electorală a nemulțumirii populației față de reformele pe care le solicită Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Igor Dodon a declarat la sfârșitul anului că, în 2018, „Partidul Socialiștilor are două căi: să facem revoluție sau să organizăm alegeri anticipate”. De aici.

Majoritatea parlamentară a evitat să calce pe greblele care ar fi declanșat alegeri anticipate. Partidul Socialiștilor moldoveni are doar o singură strategie de urmat, cea a declanșării unei revoluții.

Acesta este contextul în care se înscrie declarația președintelui Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Duma de Stat a Federației Ruse, Leonid Kalaşnikov, care afirma că, „suspendarea parţială a preşedintelui Igor Dodon, poate provoca tensiuni în Moldova”. „Dodon ar putea îndemna oamenii să iasă în stradă. Cred că asta se va putea întâmpla în zilele următoare”, a declarat Kalaşnikov.

Deputatul rus spune adevărul. Președintele Igor Dodon își poate îndemna susținătorii să iasă la proteste. Motivul acestor proteste nu va fi legat de suspendarea lui din funcție ci de legea privind securizarea spațiului informațional moldovenesc care prevede interzicerea buletinele de știri ale televiziunilor din Federația Rusă transmise în spațiul audiovizula al Republicii Moldova. Igor Dodon a refuzat, în mod repetat, să promulge această lege. Președintele moldovean consideră legea ca fiind o cenzură cu duble standarde. De aici.

Revoluția pe care o gândește Igor Dodon poate avea loc. Explic: Interzicerea buletinelor de știri difuzate pe teritoriul Republicii Moldova de televiziunile din Federația Rusă poate fi un catalizator de nemulțumire pentru vorbitorii de limbă rusă, în mare parte simpatizanți ai Partidului Socialiștilor.  Contradicțiile dintre instituția prezidențială și cea parlamentară sunt intenționate. Liderul de facto al socialiștilor, Igor Dodon, incită spiritele din societatea moldoveană pentru a scoate lumea la protest. Un îndemn la revoluție al președintelui Dodon, făcut cu subiect și predicat, poate fi considerat ca o chemare la răsturnarea sau schimbare prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova, o încălcare a articolului 341 din Codul Penal? Sau nu? Să răspundă specialiștii în jurisprudență.

În condițiile în care Igor Dodon va îndemna moldovenii la revoluție, misiunea noului șef al SIS, Vitalie Pârlog, va fi delicată. Amintesc că, în calitate de ministru al justiției, el a activat în același guvern în care Igor Dodon a ocupat funcția de ministru al economiei și comerțului. În același timp, protejarea ordinii constituţionale este sarcina strategică a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. SIS este instituția abilitată să elaboreze complexul de măsuri informative şi contrainformative care depistează, previne şi oprește din timp fenomenele care ar atenta la ordinea constituţională și ar submina autorităţile alese în mod legal. Acest lucru se referă inclusiv la amenințările care vin din partea președintelui Dodon. Vitalie Pîrlog va avea o sarcină grea, dar nu imposibilă.

TRILATERALA CANDU-DODON-FILIP SAU CUM VA FUNCȚIONA MOLDOVA ÎN ANUL ELECTORAL VIITOR

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că refuzul președintelui Igor Dodon de a semna decretul de numire a ministrului Apărării este un motiv pentru declanșarea procedurilor de suspendare temporară din funcție. În acest caz, atribuțiile lui pot fi preluate de președintele Parlamentului sau de șeful Guvernului. De aici.

Președintele Dodon a reacționat la decizia Curții Constituționale afirmând că, prin decizia ei, a fost făcut “un pas spre uzurparea definitivă a puterii în stat”. Șeful statului moldovean îi consideră pe judecătorii Curții drept „complici”, afirmând că ei „nu au dreptul de a institui proceduri și termene neprevăzute de Constituție ci doar dreptul de a o interpreta”. „Articolul 98, alineatul 6 din Legea Supremă nu stabilește obligația președintelui de a numi ministrul la a 2-a propunere, așa cum este prevăzut în cazul promulgării legilor”, a spus șeful statului moldovean. De aici.

În conferința de presă Igor Dodon a declarat că nu este suspendat și că își exercită în continuare funcția. Are dreptate.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase a confirmat asta. Președintele Dodon poate fi suspendat doar după ce o comisie parlamentară va declara așa ceva. „Curtea a constatat încălcarea Constituției, fapt care justifică suspendarea din funcție a președintelui. Parlamentului i s-a deschis calea pentru a iniția procedura de suspendare”, a spus Tănase la TVR Moldova.

Chichițele juridice sunt departe de a fi înțelese de cetățeanul moldovean. A încălcat Dodon legea supremă? Parcă da. Au dreptate deputații să-l suspende? Parcă da, parcă nu. 

Președintele moldovean spune că, dacă poartă răspundere doar în fața celor care l-au ales, nici un fel de instanță nu îl poate obliga să semneze ceva cu care nu este de acord. Deci, în mod indirect, a recunoscut că a încălcat legea supremă. Suficient motiv pentru a declanșa o procedură de impeachment?

Anterior, demiterea șefului statului moldovean putea fi făcută prin votul comun a 2/3 din deputați. Că tot deputații erau cei care îl alegeau. În prezent deputații moldoveni sunt puși într-o situație delicată: care este procedura de a-l aduce la ordine pe un președinte  vocal și profund incontrolabil ? Cum pot deputații moldoveni să demită  un președinte "neascultător" ? 

În condițiile în care președintele a fost ales în urma votului popular, unica procedură de demiterea care este corectă din punct de vedere constituțional, este cea a unui referendum. Un referendum de suspendare al șefului statului poate oferi un rezultat negativ. Cercetările sociologice arată că Igor Dodon are o cotă înaltă de  popularitate.  

Așa cum am intuit, clasa politică din Republica Moldova s-a întors în timp: ciocnirea dintre instituția prezidențială și instituția parlamentară s-a mai întâmplat. În perioada 1999-2000 președintele Lucinschi își dorea puteri prezidențiale sporite, parlamentarii au refuzat sa i le ofere, pe data de 5 iulie 2000 Parlamentul moldovean a introdus regimul parlamentar de guvernare. 

Era clar că, revenirea la alegerea președintelui moldovean prin alegeri directe, va atrage după sine discuții în contradictoriu referitoare la puterile pe care le deține președintele ales prin vot direct. Igor Dodon a spus că „Moldova ar trebui să treacă cât mai rapid la o formă de guvernare prezidențială”.

Se poate întâmpla așa ceva? Teoretic da. Forma legală de trecere la o republică prezidențială este de modificare a Constituției, pentru asta este nevoie de votul comun a 2/3 din deputați. E greu de crezut, în ciuda cotei de popularitate a președintelui Dodon, că socialiștii moldoveni vor avea un număr suficient de voturi pentru a face asta.

Răzvrătirile șefului statului împotriva majorității constituționale sunt de înțeles: comportament electoral tipic. 

Dacă Parlamentul Republicii Moldova își dorește să îl aducă la ordine pe șeful statului sunt necesare acțiuni concrete din partea legislativului: crearea unei comisii parlamentare de anchetă și solicitarea unui aviz de la Curtea Constituțională în acest sens. Abia după desfășurarea acestei anchete parlamentare președintele legislativului, Andrian Candu ar putea să îl substitue pe șeful statului.

Nu știu ce vor decide parlamentarii moldoveni. În condițiile în care Republica Moldova este un stat parlamentar, ei sunt decidenții politici. Sunt sigur că nu vom avea, așa cum își dorește Igor Dodon, alegeri parlamentare. Răzvrătirile președintelui Dodon ar trebui să aibă niște limite, ca să nu explodeze mămăliga și să sărim în aer cu toții, indiferent de simpatiile politice. Aceste norme de conduită între cele trei instituții care exercită puterea în statul moldovean, Parlament, Guvern, Președinție, ar trebui stabilite de pe acum. Mai ales că 2018 este un an electoral. De asta, cât nu e prea târziu, ar trebui să existe o întâlnire în care aceste reguli politice să fie bătute în cuie și abia după, să fie dezgropată securea războiului electoral. 

E clar că șeful statului trebuie sancționat pentru faptul că a încălcat Constituția. Nesancționarea lui ar fi contagioasă. O mustrare prea aspră ar fi provocatoare. Ea ar da naștere unor confruntări politice din care Moldova nu ar ieși deloc bine. De asta, o întâlnire trilaterală între Candu, Dodon și Filip ar trebui să aibă loc. Acolo, ar trebui să se decidă modul de funcționare al statului moldovean în viitorul și dramaticul an electoral ce urmează.