PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII, CIUMĂ

Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, anunță pe Facebook că, Partidul Acțiune și Solidaritate (condus de Maia Sandu) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (condusă de Andrei Năstase) au fost acceptate drept partide membre ale Partidului Popular European. De asemenea, Mureșan anunță că strategia pentru alegerile parlamentare din 2018 a celor două formațiuni politice moldovene va fi pregătită de popularii europeni. „Obiectivul PPE este clar: să câștigăm aceste alegeri și să dăm Republicii Moldova un guvern care să aducă Moldova mai aproape de Europa. Cetățenii Republicii Moldova merită o clasă politică mai bună decât ceea ce au avut până acum”. De aici.

Europarlamentarul român deține în același timp și funcția de negociator șef pentru bugete al UE și este cel care a inițiat condiționările impuse Republicii Moldova întru primirea ajutorului macro-financiar de 100 de milioane de euro. Recent Siergfried Mureșan a declarat că nu are încredere în Guvernul de la Chișinău, “pentru că ar putea fugi cu banii”. De aici.

 

În recentul interviu acordat portalului report.md, Siegfried Mureșan recunoaște că, stoparea ajutorului macro-financiar destinat bugetului Republicii Moldova se datorează modificării legislației electorale. „Dacă nu ar fi fost modificată legislația electorală, Republica Moldova ar fi primit cele 100 de milioane de euro ca ajutor de la UE în acest an”, afirmă eurodeputatul român. El adaugă că, Republica Moldova va primi aceste fonduri doar în cazul în care va îndeplini condiționalitățile impuse de UE.

Amintesc, principalele formațiuni politice moldovenești care s-au manifestat împotriva modificării Codului Electoral au fost formațiunile conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase. La ele s-au alăturat comuniștii moldoveni și simpatizanții lui Renato Usatâi. Întâmplător sau nu, primele două au fost primite în PPE.

În septembrie 2017, Parlamentul European și Consiliul UE au hotărât să acorde Moldovei un suport macro-financiar de 100 de milioane de euro. Acest suport constă dintr-un împrumut în valoare de maximum 60 milioane EUR cu un termen maxim de scadență medie de cincisprezece ani și un grant în valoare de până la 40 de milioane de euro. Pachetul de documente privind acordarea acestei asistențe macro-financiare a fost deja semnat. Banii vor ajunge la Chișinău în trei tranșe, primele două tranșe vor fi de până la 30 de milioane de euro, iar a treia, de până la 40 de milioane de euro. Alocarea fiecărei tranșe este condiționată de o listă criterii exacte pe care Cabinetul Filip trebuie să le îndeplinească. Înainte de eliberarea fiecărei tranșe, Comisia Europeană, în cooperare cu autoritățile moldovene și personalul Fondului Monetar Internațional, vor verifica dacă condițiile legate de această asistență au fost respectate în mod adecvat. De aici.

Pentru deblocarea primei tranșe din această asistență/împrumut, UE cere guvernului de la Chișinău îndeplinirea a zece puncte de reformă în sistemul sectorului public, lupta împotriva corupției și spălării banilor, reforme în sistemul energetic, îmbunătățirea climatului de afaceri și implementarea DCFTA. 

Nu am nici o îndoială că, la fel ca în 2016, când a îndeplinit condiționalitățile înaintate de Guvernul României, primul ministru Pavel Filip va îndeplini și reformele cerute de UE. Constat doar că aceste clauze sunt foarte drastice. Severitatea acestor pretenții a fost observată și de președintele Delegației Comisiei parlamentare de Asociere UE-Republica Moldova, eurodeputatul Andi Cristea. Prezent la Chișinău, unde a participat la Forumul de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova, parlamentarul european a spus că, “Uniunea Europeană, la solicitarea unor europarlamentari PPE, impune statului moldovean condiționalități mult prea dure, doar datorită faptului că partidele care se află la guvernare nu sunt afiliate PPE”. "Sunt hipercondiționalități", a concluzionat europarlamentarul român. De aici

 

Sunt de acord cu europarlamentarul Andi Cristea. Nu a fost o coincidență faptul că pretențiile avute de reprezentanții PPE referitoare la schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova au fost preluate de PAS și PPDA. Pretenții penibile căci, așa cum a subliniat preşedintele Comisiei de la Veneţia, statele sunt suverane în privinţa aplicării unui sistem electoral. 

 

Nu cred că apariția unor clauze la acordarea sprijinului macro-financiar, din care mai mult de jumătate este un împrumut, are ceva de-a face cu echidistanța politică. Amintesc că, popularii europeni sunt adversarii politici ai social democrației europene, formațiune la care este afiliat Partidul Democrat din Moldova, aflat la guvernare.

Nu cred nici afirmației potrivit căreia Guvernul Filip ar putea fugi cu banii UE. Alții au fost cei care au trădat încrederea acordată de către PPE. Să nu uităm că, în timpul în care miliardul dispărea din băncile moldovenești, guvernul moldovean era condus de un reprezentant al PLDM - formațiune politică care a beneficiat de multe favoruri din partea PPE. Nu vreau să dau crezare vocilor care afirmă că aceste avantaje ar fi fost răsplătite de către premierii PLDM. Dar, nu iese fum, fără foc. 

Aflu că, la Departamentul Instituţiilor Penitenciare din Republica Moldova a fost depus un demers semnat de un grup de jurnalişti. Aceştia doresc să realizeze un interviu cu Vladimir Filat, condamnat la 9 ani de închisoare pentru fapte de corupţie. Nu știu dacă acest demers va fi sau nu acceptat. Nu știu ce va declara fostul prim-ministru. Dar poate, printre celelalte declarații pe care le-ar putea face, s-ar afla una care s-ar referi la hipercondiționalitățile impuse Moldovei de către PPE. Severități care nu au fost niciodată înaintate guvernelor conduse de PLDM. Și m-aș bucura să aflăm cum se face că, pentru unii, popularii europeni sunt mumă, iar pentru alții, ciumă?

COMPETIȚIA POLITICĂ ȘI MODIFICAREA REALITĂȚII: ANDREI NĂSTASE ȘI DMITRII ROGOZIN

Senatul american a votat cu 98 de voturi pentru impunerea de noi sancțiuni Federației Ruse, Iranului și Coreei de Nord, votul a fost acordat în pofida obiecțiilor venite de la Casa Albă. Anterior și Camera Reprezentanților a aprobat acest proiect de  lege, ar urma ca președintele Trump să promulge legea. De aici.

Ultima sancțiune la adresa Federației Ruse, cea mai dură, face parte din seria de răspunsuri pe care Statele Unite le-a făcut pentru anexarea Crimeei în anul 2014. Dezbaterea pe marginea noilor măsuri a avut loc pe fundalul unei anchete referitoare la amestecul rusesc în alegerile prezidențiale din anul 2016. Președintele american a respins existența unei implicări ruse în victoria lui la alegeri. Comentatorii politici americani afirmă că o tentativă de a bloca prin veto noile sancțiuni ar alimenta suspiciunile potrivit cărora Trump ar susține Kremlinul. Proiectul în cauză a provocat indignarea Moscovei, dar și a Uniunii Europene, pentru că deschide calea sancțiunilor economice împotriva unor companii europene care au dezvoltat proiecte în domeniul energetic în Federația Rusă. De aici.

Noile sancțiuni americane la adresa Federației Ruse reprezintă începutul unui război economic pe care Washingtonul îl declanșează împotriva Federației Ruse și a aliaților ei europeni, Germania, Franța și Italia. Un război economic anunțat de președintele Trump în Varșovia, când a participat la inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră. Trump a anunțat că Statele Unite sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de monopol energetic rus. Soluția gazului lichefiat, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care, prin Nord Stream 2, susține ca Uniunea Europeană să fie  aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească.

După adoptarea de către Congres a sancțiunilor economice la adresa Rusiei, președintele Putin a amenințat că va răspunde "insolenței" Statelor Unite. Lucru firesc, războiul economic american afectează interesele financiare pe care Rusia le are în Uniunea Europeană. Probabil, răspunsul Moscovei va fi unul asimetric. Riposta ar putea avea loc în zonele de conflagrații controlate de Moscova: conflictul din estul Ucrainei, conflictul din Siria ori conflictul înghețat pe Nistru.

Amintesc că, la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.

Gestul de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.

Discursul l-a nemulțumit pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, care a spus că declarațiile președintelui Partidului Democrat din Moldova, ar fi „un apel la un nou război pe Nistru”.  De aici.

Dacă necesitatea transformării misiunii pacificatoare a Federației Ruse prezente în regiunea transnistreană dintr-o militară, într-una civilă, reprezintă un apel la război, înseamnă că Rogozin interpretează realitatea de pe Nistru într-un mod diferit, un mod căruia îi este pe plac, în care doleanțele autorităților statului moldovean pot fi ignorate. Asta înseamnă că Rogozin nu ia în calcul decizia summit-ului OSCE de la Istanbul. Declarația lui Rogozin, la rândul ei,  poate fi interpretată ca o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a conflictului transnistrean.

Realitatea este interpretată diferit și de actorii politici de la Chișinău. Devine cinic și ipocrit atunci când reprezentanți ai opoziției extraparlamentare interpretează acțiunile oficialilor moldoveni prin optica rusă. Liderul PPDA, Andrei Năstase notează pe rețelele de socializare că solicitarea lui Plahotniuc, de retragere a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi „provocarea unui nou război la Nistru”. De aici.

Sunt sigur că liderul PPDA știe că Federația Rusă trebuie să își respecte angajamentul asumat în 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, de retragere a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil Andrei Năstase nu vrea să recunoască faptul că Partidul Democrat din Moldova, în calitate de partid de guvernământ, prin linia adoptată față de Moscova, apără interesul statului moldovean: Federația Rusă trebuie să își retragă trupele din zonă.

E știut că Federația Rusă a găsit/întreținut, între Prut și Nistru, conflicte ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană. De asta, în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei transnistrene, actorii politici moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură voce. Nu vreau să cred că Andrei Năstase a ajuns să fie porta-vocea Federației Ruse. Postarea lui este, probabil, o rătăcire de moment.

Altfel e de rău: Andrei Năstase a transformat competiția politică într-o ură viscerală care-i modifică realitatea și-i întunecă mintea.  

FRICA LUI KARAMALAK, ȚOPA ȘI USATÂI ȘI CONTINUAREA DERATIZĂRII

În timp ce guvernarea de la Chișinău coordonează cu oficialii români agenda de implementare a Acordului de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, președintele formațiunii politice „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, aflat la Moscova, cheamă populația R. Moldova să continue protestele împotriva modificării sistemului electoral. De aici.

Politicianul fugar spune că, în cazul în care cetățenii moldoveni  nu vor protesta într-un mod masiv la proteste, victoria opoziției extrparlamentare se va îndepărta și mai mult. „Îi chem pe locuitorii Chișinăului să iasă la proteste. Înțeleg că în zilele de odihnă toți preferă să stea acasă, dar în cazul acesta am putea să ne trezim fără patria noastră, fără un viitor pentru copii noștri”, a spune Usatîi.

Și vicepreşedintele Partidului Platforma DA,  Alexandru Slusari spune că, „este imperios necesar ca protestele să fie continuate”. „Bătălia pentru menţinerea actualului sistem electoral poate fi ultima luptă a societăţii şi opoziţiei împotriva dictaturii”, declară politicianul moldovean. De aici.

Este evident că, dincolo de acordul politic privind păstrarea actualului sistem electoral existent în Republica Moldova, ai căror semnatari sunt atât domnul Usatâi cât și domnul Andrei Năstase, alături de domnul Voronin, doamna Maia Sandu și domnul Cibotaru, între primii doi există un pact de altă natură.

Comentatorii politici au semnalat că există suficiente semne care vorbesc despre o coordonare a agendei de proteste a celor doi politicieni. Pe 3 februarie 2017, atunci când, în fața statuii lui Ștefan cel Mare, câteva zeci de persoane membre ale formațiunii politice conduse de Renato Usatâi, au manifestat alături de lideri ai formațiunii conduse de domnul Năstase în favoarea protestatarilor bucureșteni, s-a efectuat primul exercițiu de comunicare ai echipelor de coordonatori de protest ai celor două formațiuni. Domnul Usatâi și domnul Năstase au vrut să vadă,  în practică, modul comun de funcționare al viitoarelor proteste. A fost un moment prielnic pentru ca lozincile lor să fie verificate - de la Trezește-te Moldova, la Dodon hai în stradă, și Jos Plahotniuc! Sloganele lui Usatîi și ale celor de la Platforma DA. De aici.

Probabil, de asta, emisarii domnului Usatâi se vor afla zilele acestea la Comrat și Bălți, două binecunoscute regiuni ruso-file, iar domnul Năstase a anunțat deja că se va duce la Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, regiuni din nordul Republicii Moldova despre care se cunoaște că sunt proruse. Este clar că, sub pretextul întâlnirilor cu cetățenii moldoveni, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, va solicita populației să participe la anunțatele proteste din 28 mai. De aici.

Zilele trecute, mai mulți activiști ai societății civile moldovene, printre care și doamna Natalia Morari, au chemat cetățenii moldoveni să-şi învingă temerile şi să participe la un marş intitulat simbolic „Fără frică”. Este vorba de marșul comunității LGBT din Republica Moldova. 

Doamna Morari nu a scăpat prilejul de a se victimiza afirmând că nu îi este frică de amenințările primite pentru că practică un jurnalism liber: „Am fost filmată în timp ce făceam amor cu partenerul meu. Mi s-a spus de la Procuratura Generală să am grijă de hainele mele pentru că acolo ar putea fi găsite droguri în timpul unor percheziţii care ar putea să aibă loc. Îmi pare rău că am ajuns să trăim într-o societate în care să faci jurnalism liber este periculos. De aceea eu şi ies la marş, pentru că vreau să trăim într-o societate fără frică”, a menţionat jurnalista. De aici.

Probabil îndemnul pe care îl face doamna Morari, de a participa „fără frică” la un marș în favoarea comunității LGBT, este de fapt o metodă prin care își îndeamnă fanii să participe și la preconizatele manifestări din 28 mai. O metodă de manipulare a subconștientului societal moldovenesc. Nu cred că este de mare interes pentru cetățenii moldoveni să afle cu cine își petrece nopțile doamna Morari.  Domnia sa ar fi trebuit să spună în mod deschis că susține comunitatea LGBT și că își invită fanii să facă la fel. 

Protestele desfășurate pe 14 mai, au fost fără mare impact politic și social. Organizatorii, ascunși sub masca unor ONG-uri, și-au dorit ca ele să aibă un număr mai mare de participanți. Comparativ cu protestele din 2016, manifestația a fost aproape ridicolă. De aici disperarea la care asistăm în prezent. Probabil, gruparea Karamalak-Usatâi și Țopa-Năstase încearcă să facă o ultimă manifestare de destabilizare a societății moldovene. 

O nereușită a acestei destabilizări va oferi suficiente resurse Cabinetului Filip să treacă la destructurarea rețelelor coordonate din exterior de către aceste grupuri de interese și îi va oferi coordonatorului coaliției parlamentare suficiente motive pentru a continua deratizarea începută. 

O deratizare care va contribui la posibila integrare treptată a sistemului energetic, financiar bancar și educațional moldovenesc cu cel existent în România. Deratizarea Republicii Moldova de coloana a cincea rusă, infiltrată în rețelele de interese coordonate de Karamalak-Usatâi și Țopa, este un pas necesar pentru a ancora definitiv spațiul dintre Prut și Nistru în occident. Acolo unde îi este locul!