Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European,
europarlamentarul Siegfried Mureșan, anunță pe Facebook că, Partidul Acțiune și
Solidaritate (condus de Maia Sandu) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr
(condusă de Andrei Năstase) au fost acceptate drept partide membre ale
Partidului Popular European. De asemenea, Mureșan anunță că strategia pentru
alegerile parlamentare din 2018 a celor două formațiuni politice moldovene va
fi pregătită de popularii europeni. „Obiectivul PPE este clar: să câștigăm
aceste alegeri și să dăm Republicii Moldova un guvern care să aducă Moldova mai
aproape de Europa. Cetățenii Republicii Moldova merită o clasă politică mai
bună decât ceea ce au avut până acum”. De
aici.
Europarlamentarul român deține
în același timp și funcția de negociator șef pentru bugete al UE și este cel care a inițiat
condiționările impuse Republicii Moldova întru primirea ajutorului macro-financiar
de 100 de milioane de euro. Recent Siergfried Mureșan a declarat că nu are
încredere în Guvernul de la Chișinău, “pentru că ar putea fugi cu
banii”. De
aici.
În recentul interviu
acordat portalului report.md,
Siegfried Mureșan recunoaște că, stoparea ajutorului macro-financiar
destinat bugetului Republicii Moldova se datorează
modificării legislației electorale. „Dacă nu ar fi fost modificată legislația
electorală, Republica Moldova ar fi primit cele 100 de milioane de euro ca
ajutor de la UE în acest an”, afirmă eurodeputatul român. El adaugă că,
Republica Moldova va primi aceste fonduri doar în cazul în care va îndeplini
condiționalitățile impuse de UE.
Amintesc, principalele formațiuni politice moldovenești care s-au
manifestat împotriva modificării Codului Electoral au fost formațiunile conduse
de Maia Sandu și Andrei Năstase. La ele s-au alăturat comuniștii moldoveni și
simpatizanții lui Renato Usatâi. Întâmplător sau nu, primele două au fost primite în PPE.
În septembrie 2017, Parlamentul
European și Consiliul UE au hotărât să acorde Moldovei un suport
macro-financiar de 100 de milioane de euro. Acest suport constă dintr-un împrumut
în valoare de maximum 60 milioane EUR cu un termen maxim de scadență medie de
cincisprezece ani și un grant în valoare de până la 40 de milioane de euro.
Pachetul de documente privind acordarea acestei asistențe macro-financiare a
fost deja semnat. Banii vor ajunge la Chișinău în trei tranșe, primele două
tranșe vor fi de până la 30 de milioane de euro, iar a treia, de până la 40 de
milioane de euro. Alocarea fiecărei tranșe este condiționată de o listă
criterii exacte pe care Cabinetul Filip trebuie să le îndeplinească. Înainte de
eliberarea fiecărei tranșe, Comisia Europeană, în cooperare cu autoritățile moldovene și personalul Fondului Monetar Internațional, vor verifica dacă
condițiile legate de această asistență au fost respectate în mod adecvat. De
aici.
Pentru deblocarea primei tranșe
din această asistență/împrumut, UE cere guvernului de la Chișinău îndeplinirea a
zece puncte de reformă în sistemul sectorului public, lupta împotriva corupției
și spălării banilor, reforme în sistemul energetic, îmbunătățirea climatului de
afaceri și implementarea DCFTA.
Nu am nici o îndoială că, la
fel ca în 2016, când a îndeplinit condiționalitățile înaintate de Guvernul
României, primul ministru Pavel Filip va îndeplini și reformele cerute de UE.
Constat doar că aceste clauze sunt foarte drastice. Severitatea acestor pretenții
a fost observată și de președintele Delegației Comisiei parlamentare de
Asociere UE-Republica Moldova, eurodeputatul Andi Cristea. Prezent la Chișinău,
unde a participat la Forumul de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova,
parlamentarul european a spus că, “Uniunea
Europeană, la solicitarea unor europarlamentari PPE, impune statului moldovean
condiționalități mult prea dure, doar datorită faptului că partidele care se află
la guvernare nu sunt afiliate PPE”. "Sunt hipercondiționalități", a concluzionat europarlamentarul
român. De aici
Sunt de acord cu europarlamentarul Andi Cristea. Nu a
fost o coincidență faptul că pretențiile avute de reprezentanții PPE
referitoare la schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova au fost
preluate de PAS și PPDA. Pretenții penibile căci, așa cum a subliniat preşedintele
Comisiei de la Veneţia, statele sunt suverane în privinţa aplicării unui sistem
electoral.
Nu cred că apariția unor clauze la acordarea sprijinului
macro-financiar, din care mai mult de jumătate este un împrumut, are ceva de-a
face cu echidistanța politică. Amintesc că, popularii europeni sunt adversarii politici ai
social democrației europene, formațiune la care este afiliat Partidul Democrat
din Moldova, aflat la guvernare.
Nu cred nici afirmației potrivit căreia
Guvernul Filip ar putea fugi cu banii UE. Alții au fost cei care au trădat
încrederea acordată de către PPE. Să nu uităm că, în timpul în care miliardul
dispărea din băncile moldovenești, guvernul moldovean era condus de un
reprezentant al PLDM - formațiune politică care a beneficiat de multe favoruri din
partea PPE. Nu vreau să dau crezare vocilor care afirmă că aceste avantaje ar
fi fost răsplătite de către premierii PLDM. Dar, nu iese fum, fără foc.
Aflu că, la Departamentul Instituţiilor Penitenciare din Republica
Moldova a fost depus un demers semnat de un grup de jurnalişti. Aceştia doresc
să realizeze un interviu cu Vladimir Filat, condamnat la 9 ani de închisoare
pentru fapte de corupţie. Nu știu dacă acest demers va fi sau nu acceptat. Nu
știu ce va declara fostul prim-ministru. Dar poate, printre celelalte
declarații pe care le-ar putea face, s-ar afla una care s-ar referi la
hipercondiționalitățile impuse Moldovei de către PPE. Severități care nu au
fost niciodată înaintate guvernelor conduse de PLDM. Și m-aș bucura să aflăm
cum se face că, pentru unii, popularii europeni sunt mumă, iar pentru alții,
ciumă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu