Se afișează postările cu eticheta PPE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PPE. Afișați toate postările

sâmbătă, 7 octombrie 2017

CE ARE CATALONIA CU MOLDOVA ?



Poliția spaniolă a intervenit în forță pe 1 octombrie pentru a opri referendumul pentru independența Cataloniei. Peste 700 de persoane au fost rănite, imagini cu brutalitatea de care a dat dovadă Guvernul spaniol au făcut înconjorul lumii. Forțele de ordine au tras cu gloanțe de cauciuc și au folosit bastoanele împotriva catalanilor care participau la un referendum secesionist. De la Madrid, premierul Mariano Rajoy a anunțat că în Catalonia nu a avut loc nici un referendum. De aici.


Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție, semnat de 19 eurodeputați PPE, în care cere înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative, drept urmare Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.De aici.


Dezbaterile referitoare la situația din Republica Moldova au fost introduse pe ordinea de zi de către eurodeputații Partidului Popular European. S-a crezut, probabil, că discuția referitoare la situația din Republica Moldova ar putea amâna dezbaterea de urgență pe tema situației din Catalonia, unde guvernul Partidului Popular, membru al PPE, a făcut apel la forță pentru a opri desfășurarea unui referendum aprobat de către guvernul provinciei. Madridul a respins apelul la dialog al Parlamentului European dar și apelul liderului separatist catalan la mediere, atât timp cât guvernul catalan continuă să amenințe că va înfăptui secesiunea.


Partidul de guvernământ din Spania face parte din grupul politic al PPE, acesta este motivul pentru care popularii europeni au preferat să amâne o dezbatere din care să se vadă că, în criza catalană, guvernul Rajoy, a preferat opțiunea gorilei furioase. Nu le-a reușit. Social democrații europeni au subliniat că nu este pentru prima dată când guvernul sprijinit de PPE reacționează violent la proteste și că o parte din vina pentru apetitul secesionist îi aparține și lui Rajoy.


Observ, după întâlnirea unor eurodeputați PPE cu Ilan Shor, primarul orașului Orhei, că PPE lurează după profitabilul principiu care zice că nu contează culoarea pisicii, atât timp cât prinde șoareci. Primarul Shor, condamnat de prima instanță la 7,5 ani închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”, a fost primit de mai mulți eurodeputați ai PPE. Cu care a vorbit vrute și nevrute. De aici.


Președintele PPE, Joseph Daul, supărat foc, zice că întâlnirile lui Shor cu eurodeputații PPE nu au avut nimic în comun cu conducerea acestui partid transnațional și că aceste întâlniri au avut doar un caracter privat. Daul consideră că, „prin vizita lui Shor la Parlamentul European, Plahotniuc a încercat discreditarea PPE”. De aici.
 

La afirmația lui Daul zâmbesc ironic. În Republica Moldova, discreditarea PPE s-a făcut din momentul în care Vlad Filat a fost luat în brațele lui Wilfred Martens, fostul președinte al PPE. (Fie-i țărâna ușoară! ) Ca și în trecut, când s-au întâlnit cu Filat, eurodeputații PPE au acceptat să se întâlnească cu un personaj politic moldovean, fie el și controversat, pentru că este un om foarte bogat. Cei care s-au întâlnit cu el, logic, au gândit că în urma acestei întâlniri, ori formațiunea politică ori ei, ar avea ceva de câștigat. Acest principiu, al profitului, s-a aplicat și în momentul aderării PLDM-ului la PPE. Există suficiente zvonuri referitoare la profitul politico-financiar, realizat de PPE în Republica Moldova pe timpul guvernului Filat. 


Eurodeputatul social democrat Andi Cristea afirma, într-un interviu mai vechi, că PPE-ul suferă din cauza faptului că, la Chișinău, a rămas fără un partener la guvernare. Excesul de zel pe care îl dau popularii europeni față de Republica Moldova contrastează radical cu lipsa lor de interes pentru situația din Ucraina, Armenia, Georgia, ori Iordania sau Liban, afirma Andi Cristea.


Îmi pare firesc. Republica Moldova, nu Georgia ori Ucraina, a fost locul în care Martens a venit de mai multe ori. Moldova, nu Armenia ori Liban a fost țara în care PPE-ul a făcut cel mai mare profit politic. Și nu numai. Să ne amintim că ei au fost cei care au vândut publicului european ideea potrivit căreia Moldova este o poveste de succes. Un story care trebuia să justifice funcționarea Parteneriatului Estic, dar și aprobarea de către statele membre UE a resurselor financiare dedicate acestuia. Amintesc că Guvernul PLDM a fost primul care, sub egida Parteneriatului Estic, a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea unei Uniuni Europene care, de facto, era condusă de Partidul Popular European. Povestea de succes s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Acest insucces este și al PPE. Doar că, președintele Joseph Daul nu vrea să recunoască asta. Discreditarea Partidului Popular European a început în momentul în care, s-a constat că succesul PPE în Moldova era bazat pe minciună.   


Dezbaterile referitoare la situaţia politică din Republica Moldova au avut loc în ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura pe 24 noiembrie la Bruxelles. Un summit care, după insuccesul PPE în Republica Moldova, nu mai oferă mari așteptări. 


Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European despre asta a fost: ce facem cu vecinii Uniunii Europene? Din cauza tensionatei situații din interiorul UE, inclusiv din Catalonia, nimeni nu are încă, un răspuns. 

duminică, 22 noiembrie 2015

MOLDOVA – BURICUL PĂMÂNTULUI. IAR VECEUL ÎN GRĂDINĂ



Președintele în exercițiu al PLDM Valeriu Streleţ şi doamna Natalia Gherman s-au întâlnit, joi, 19 noiembrie, la Bruxelles, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Cei doi liberal democrați au mers la Bruxelles pentru a vorbi despre condiționările pe care le-au înaintat PDM pentru formarea unei noi coaliții majoritare în Parlamentul moldovean. Portalul deschide.md, ne trimite la surse din PPE și notează că domnul Daul i-ar fi recomandat domnului Streleț să facă tot posibilul ca PLDM să facă parte din viitoarea guvernare de la Chișinău. Potrivit jurnaliștilor moldoveni „PLDM a fost atenţionat că în cazul neparticipării urgente la negocieri, PPE va fi nevoit să se distanţeze de ei şi să intensifice colaborarea cu partidul lui Iurie Leancă”. Mai mulți deputați liberal democrați au dezmințit această știre și au afirmat că e vorba doar de dezinformare. 

Într-o postare pe twitter, domnul Daul a afirmat că a susținut poziția liberal democraților. Foarte bine. Și dacă-i trăgea de urechi pe politicienii moldoveni,  credeți că domnia sa ar fi recunoscut așa ceva? Să fim serioși! Cu siguranță, pentru ambele părți a fost o întâlnire delicată - liderii liberal democraților au trebuit să explice pe îndelete situația în care se află. Și au trebuit să ofere clarificări pentru aflarea președintelui PLDM, Vlad Filat, în Penitenciarul 13 acuzat de mită. Cât de convingătoare au fost oare argumentele domniilor lor?
Putem interpreta venirea la Chișinău a unui mediator de rang înalt din cadrul Uniunii Europene ca fiind o verificare a explicațiilor oferite? Să îl credem pe cuvânt pe domnul Streleț, că oficialul european vine pentru a media formarea unei coaliții europene? Ori vine să înțeleagă de la fața locului situația politică moldavă? Ori poate vine să impună Chișinăului formarea unui guvern technocrat? Întrebări la care ștabul de la Bruxelles va trebui să răspundă.  

S-a sugerat că politicienii moldoveni ar trebui să urmeze exemplul Bucureștiului și să formeze un guvern tehnocrat. „Din viitorul guvern nu ar trebui să facă parte nici o persoană afiliată politic. Partidele de la guvernare ar trebui doar să-şi asume responsabilitatea pentru a scoate ţara din criză. La fel trebuie desemnat și primul ministru”, a declarat comentatorul politic moldovean Petru Bogatu. Comentatorul politic moldovean susține că „doar o presiune externă, i-ar putea determina pe politicienii de la Chişinău să se retragă în favoarea unui guvern tehnocrat”.

Îmi permit să fiu sceptic – nu cred că partidele politice, cele care vor participa la formarea unei coaliții majoritare în Parlamentul de la Chișinău, și-ar dori să renunțe la beneficiile ce li se cuvin. Pot  admite că un oficial european ar avea un mandat pentru a media o apropiere între PDM și PLDM. Dar de aici și până la admite că acesta va avea mandatul de a impune formarea unui guvern tehnocrat este o cale lungă. Crede cineva că Moldova e așa de importantă încât, la Bruxelles, doar de grija ei se moare? Și că de asta, boss-ul european nu numai că va media relațiile PLDM cu PDM, dar la final va pronunța și numele concret al viitorului prim ministru? Că doar Moldova e buricul pâmântului! Cu veceul în fundul grădinii.

 Într-o apariție televizată, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu afirma că viitorul prim ministru va fi unul kamikadze. Viitorul premier nu ar trebui să se gândească la cariera sa politică, a spus domnia sa. „Viitorul premier trebuie să fie o persoană curajoasă, să nu-i pese de cariera politică, deoarece deciziile pe care va trebui să le ia vor fi destul de usturătoare”, a declarat domnul Candu. Și o persoană care, potrivit domnul Streleț, ar trebui să aibă mâinile dezlegate. Pentru a tăia în carne vie, nu-i așa? Dar cum să tai din carnea beneficiilor politice ale coaliției fără să fii înjurat la telefon ori fără să riști că într-o bună zi vei fi demis? 

Dacă va sosi la Chișinău, așa cum se anunță, oficialul european va încerca să înțeleagă motivațiile care au dus la demiterea guvernului Streleț. Va avea întâlniri cu liderii partidelor care au format fosta coaliție de guvernământ. Va încerca să afle amănunte ale cazului Filat, va sta de vorbă cu domnul Shor și va încerca să înțeleagă cum a fost posibil ca din sistemul bancar să dispară un miliard fără ca nici o instituție abilitată a statului moldovean să aibă habar de asta. Probabil va solicita și o întâlnire cu liderii partidelor de stânga – comuniștii și socialiștii moldoveni. Și va înțelege că politicienii moldoveni sunt cei vinovați de situația socială și politică din Republica Moldova. 

Mediatorul care va sosi la Chișinău va înțelege că sistemul politic creat la 5 iulie 2000, data la care deputații moldoveni au votat pentru trecerea la un sistem parlamentar de guvernare al Moldovei, le oferă partidelor doar două opțiuni –  să câștige suficiente voturi pentru a forma singure guvernul, ori, să dea dovadă de suficientă maturitate politică pentru a accepta să formeze, maximum în doi, un guvern de coaliție. Politicile guvernamentale care au o susținere politică venită din partea a trei sau mai multe formațiuni politice sunt egale cu zero. 

De curând ziariștii de la Rzeczpospolita scriu că, după întâlnirea dintre Putin și Obama la summit-ul G20, relațiile dintre Federația Rusă și Statele Unite și aliații lor europeni, au suferit schimbări semnificative. Federația Rusă a devenit frecventabilă – rușii sunt din nou parteneri, afirmă jurnaliștii polonezi.„După atacurile teroriste din Paris, rușii îi vor ajuta pe occidentali în războiul antiterorist. Rusia se așteaptă ca Uniunea Europeană să își abandoneze politica de izolare și sancțiunile impuse asupra ei. Și bineînțeles Kremlinul vrea libertate de acțiune în Ucraina”, se spune în articolul  de la Rzeczpospolita.

Un gest recent al președintelui Comisiei Europene mă face să cred că ziariștii polonezi au dreptate. Jean-Claude Juncker i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin în care îi sugerează intensificarea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene cu Uniunea Economică Euroasiatică. Inițiativa stârnește déjà nemulţumirea unor state est-europene care au relaţii tensionate cu Moscova. Dar țările care au relații proaste cu rușii vor trece rapid în seria a doua. E vorba de restructurare a întregii arhitecturii europene. De apariția unor țări de categoria A și B.

Așa că, mai noile membre ale UE, vor fi puse în situația de a își proteja statutul pe care deja îl dețin. Nici România, nici Polonia, nu vor mai putea face lobby pentru protejatele lor, Republica Moldova și Ucraina. Aflate pe prima linie de contact cu vecinătatea apropiată a Federației Ruse, aceste state vor fi puse în situația de a își negocia un statut cât mai bun în cadrul politicilor europene de securitate și apărare. 

Federația Rusă își va recupera în curând toate relațiile cu Occidentul, pentru ca mai apoi, tiptil-tiptil să își redobândească vecinătatea apropiată – Ucraina și Republica Moldova. 

Va fi Moldova condamnată să rămână în spațiul de influență al Federației Ruse? Încă nu știm. Dar dacă ar fi rămas în Casa Guvernului, probabil domnul Streleț ar fi început negocierile cu misiunea FMI, iar președintele Iohannis și-ar fi dat acordul pentru împrumutul României către Moldova. Exista o minimă șansă pentru ca statul moldovean să se desprindă de spațiul estic. Prin votul pe care l-a acordat pentru demiterea guvernului Streleț, Partidul Democrat din Moldova a redus această șansă. Democrații moldoveni au făcut jocul socialiștilor. Domnul Plahotniuc a făcut jocul domnului Dodon. De ce? A făcut acest lucru în mod intenționat? A calculat greșit? Habar nu am. Observ doar că în acest moment, pentru a evita alegerile anticipate, PDM-ul are doar o singură șansă: să-i convingă pe comuniști să susțină un guvern PDM, PPE și PL. Va reuși? Mira-m-aș.

marți, 26 mai 2015

CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?






Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.
La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?


Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro