RENATO A DAT DE BELEA. DODON RĂMÂNE SINGUR

Surse din interiorul MAI îmi confirmă că bloggerul moldovean Eugen Luchianiuc are dreptate. Primarul de Bălți chiar a pierdut 250 de mii de dolari la cazino. Au mai pierdut și alții - la sfârșitul anilor 90, presa rusă scria că fiul presedintelui Petru Lucinschi, Serghei, ar fi pierdut la ruletă peste un milion de dolari. Doar că Serghei Lucinschi nu pierdea sume încredințate pentru organizarea revoluțiilor. Pierdea alți bani, probabil, ai cetățenilor moldoveni. Eugen Luchianiuc scrie că banii pierduți de Renato Usatâi la jocurile de noroc erau destinați pentru destabilizarea situației din Republica Moldova. Liderul Partidului Politic Partidul Nostru a afirmat în public că revoluția din Moldova va fi făcută cu utilizarea forței. Pentru revoluții ai nevoie de bani. Și încă mulți bani. Ce faci când îi pierzi? Te duci după alții? De unde-i iei?

Pentru Moldova, un sfert de milion de dolari reprezintă o sumă uriașă. A decide să-i joci în cazinou e o dovadă că ceva nu este în regulă cu proveniența acestor bani. A juca o sumă atât de mare la ruletă e un semn caracteristic doar celor care nu au depus sudoarea frunții lor pentru a-i câștiga, e semnul celor care fac banii pe căi mai puțin legale, e semnul celor care au contacte cu lumea interlopă. În anul 2012, directorul CCCEC (actualul Centru Național Anticorupție), domnul Chetraru, afirma pentru publicația “Timpul” că Renato Usatâi este un personaj contradictoriu cu o reputație îndoielnică și că a fost văzut în compania a mai multor interlopi. Nu este clar rolul lui Usatâi în preluarea, (în anul 2011) printr-o hotărâre judecătorească, a băncii "Universalbank” (bancă care a aparținut bancherului rus Gherman Gorbunțov) spunea atunci domnul Chetraru.

Totodată, potrivit publicației Ziarul de Gardă, în iarna 2011-2012, Usa­tîi a apă­rut în trei înre­gis­trări tele­fo­nice vor­bind cu/şi des­pre lideri din lumea cri­mi­nală. Cel mai mult, Usa­tîi a dis­cu­tat cu Ale­xei Bucă­tari, zis „Lioha Bucă­tari”, des­pre care presa a scris că ar fi fost „loco­te­nen­tul” lui Malhaz Dja­pa­ri­dze - un „hoţ în lege” mol­do­vean, care, în 2008, a murit în închisoare. După moar­tea aces­tuia, Bucă­tari, pe care Usa­tîi îl numea „brat” (în limba rusă - frate), a pri­mit titlul de „bla­tnoi”, cin acor­dat în lumea inter­lopă. Treaba lui cu cine vorbește la telefon domnul Usatâi. E ciudat că discuțiile telefonice au avut loc în perioada în care Gherman Gorbunțov, acționarul majoritar al Universlbank fugise din Moldova și era anunțat în căutare generală. 

Jurnaliștii de la publicația "Timpul" afirmau că, înainte de a fugi din Republica Moldova, Gorbunțov  ar fi ridicat 1,5 mln. USD din banii creditorilor, chipurile, „pentru un război cu Usatîi”. Bancherul rus a plecat în Israel, apoi în Munchen, după care s-a stabilit la Londra. Pe 20 martie 2012, a fost victima unui atac la comandă comis de Vitalie Proca. Gorbunțov afirma ziariștilor români că Proca ar fi acționat la comanda lui Renato Usatâi. 

Fără foc, nu iese fum. Cu certitudine, domnul Usatâi a fost cumva implicat în preluarea băncii Universalbank, discuțiile telefonice cu autorități ale lumii criminale moldovenești vorbesc despre probabilitatea ca domnia sa să fi fost implicat în reglările de conturi din septembrie 2011. Amintesc că atunci, la o terasă din centrul Chișinăului, dublul campion mondial la kickboxing, Ion Șoltoianu l-a împușcat pe Ion Stratulat, ginerele ex-directorului Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate și Corupției, Nicolae Alexei. Zvonurile din acea perioadă vorbeau despre o reglare de conturi pe marginea "Universalbank" și a dispariției lui Gorbunțov. Domnul Usatâi a afirmat public că, în perioada 2010 – 2013, a deţinut funcţia de consilier principal de stat al prim-ministrului Vlad Filat, așa că orice posibilă implicare a acestuia în aceste reglări de conturi a fost evitată, mai mult decât atât, șeful Departamentului Servicii Operative al MAI din perioada respectivă, a fost înlăturat din funcție. Conform anexei secrete a acordului de funcționare a Alaianței de Integrare Europeană, aflată la putere în perioada respectivă,  Ministerul de Interne s-a aflat atunci în siajul politic al PLDM. 

Presupun că în anul 2012, domnului Chetraru îi era clar că  rolul lui Usatâi pe lângă premierul Filat ținea de preluarea Universalbank, doar că, de dragul funcționării alianței de guvernământ nu a spus presei despre legăturile de afaceri dintre domnul Filat și domnul Usatâi.

Liderul PLDM, domnul Vlad Filat nu a recunoscut niciodată că ar fi fost în relații amicale cu domnul Usatâi. În octombrie 2014, atunci când Usatâi a făcut public că a activat în calitate de consilier al primului ministru și că a plătit deplasarea acestuia și a fiului său la un meci de fotbal, liderul PLDM a calificat aceste declaraţii ca „falsuri grosolane lansate în scopuri electorale”. „Un astfel de consilier nu a existat niciodată în aparatul Guvernului Republicii Moldova. […] Dacă vă uitaţi foarte atent asupra modului de activitate o să găsiţi un scenariu semi-KGB-ist criminal la nivel de comportament, la nivel de ieşiri, la nivel de acuzaţii”, afirma în atunci domnul  Filat. Potrivit acelor declarații, în spatele lui Usatâi s-ar afla  serviciile secrete rusești, iar sumele pe care acesta le folosește acesta ar proveni din mediul criminal rus. În 2014 domnul Filat s-a arătat nemulțumit de faptul că instituțiile de resort nu luau nici o atitudine față de acțiunile lui Usatîi îndreptate împotriva PLDM.

Cu certitudine domnul Filat a fost foarte afectat de dezvăluirile făcute de domnul Usatâi. După această conferință s-a putut constata că multe din acțiunile domnului Usatâi din următorii ani au vizat PLDM-ul și liderul acestuia Vlad Filat. De la difuzarea discuțiilor telefonice dintre liderul PLDM cu omul de afaceri Ilan Shor, până la difuzarea filmului indecent în care apărea domnul Filat ori reziduurile menajere turnate în fața sediului PLDM, toate gesturile lui Usatâi l-au avut ca țintă pe Filat și erau elemente componente ale unei răzbunări.

Este clar că dorința de a intra în politica moldovenească a domnului Usatâi a venit din supărarea pe care acesta a avut-o față de Vlad Filat. Probabil liderul PLDM i-ar fi promis ceva și nu s-a ținut de cuvânt. Probabil, falimentul Universalbank și creditul de cinci milioane de dolari pe care l-a acordat firmei elevețiene Delta Commodity & Financial Services SA are de-a aface cu aceste supărări. Probabil, pentru această tranzacție, domnul Filat i-ar fi promis domnului Usatâi funcția de director al Căii Ferate din Republica Moldova, promisiune pe care, s-a văzut între timp, liderul PLDM nu și-a onorat-o.

Între timp, pofta domnului Usatâi de a juca rolul unui politician de succes a crescut. Cu siguranță, din exterior, cercuri interesate de destabilizarea Moldovei au întreținut această dorință. Partidul finanțat de domnul Usatâi nu a putut, pe bună dreptate, participa la alegerile parlamentare din 2014. În 2015, domnul Usatâi a participat la alegerile locale și a câștigat fotoliul primarului de Bălți. Dar, și acest lucru se vede cu ochiul liber, politica mare nu este pentru domnia sa. Coaliția pe care a încercat să o facă cu domnul Dodon nu dă un rezultat rapid. Mai mult, chiar dacă în diverse discursuri publice şi interviuri, Renato Usatîi  spune că este tentat de funcția de preşedinte al Republicii Moldova, liderul socialiștilor moldoveni nu a declarat niciodată că agreează acest lucru. Reticența domnului Dodon îl scoate din sărite pe Usatâi.

Colac peste pupăză, de curând, Ministerul de Interne a obligat, prin judecată, ca toate instituțiile bancare din Republica Moldova să prezinte informații despre conturile și depozitele bancare ale lui Renato Usatâi. Portalurile de știri notează că, în scurt timp, acestea vor fi înghețate. Unor proceduri similare vor fi supuse conturile și depozitele părinților săi, ale surorii și fostei soții. 

În același timp, la sfârșitul lunii ianuarie, Tribunalul București l-a condamnat la 12 ani și șase luni pe Vitalie Proca, acuzat că a încercat să omoare un tânăr pe care l-a confundat cu un lider al lumii interlope din România. Condamnarea pe care trebuie să o ispășească beneficiază de posibilități reale de reducere. Să fi colaborat pentru asta, killerul moldovean cu instituțiile române pe cazul Gorbunțov? Probabil că nu. Dar cu certitudine, prin arestarea conturilor lui Usatâi, autoritățile moldovene vor încerca să descopere un posibil circuit financiar către și din direcția unor lideri interlopi stabiliți în România și Federația Rusă.  

Puse cap la cap, toate acestea spun că liderul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatâi a cam dat de belea. Cea mai mare problemă ține de patima acestuia pentru jocurile de noroc. Surse din cazinoul "Imperial", care lucrează în această instituție din anul 1996 (anul  deschiderii acestuia în Chișinău), afirmă că nu este pentru prima dată când domnul Usatâi pierde prin cazinouri sume uriașe, sume care, după toate probabilitățile nu-i aparțin. Pierderea unui sfert de milion de dolari este o sumă extravagantă chiar și pentru domnul Usatâi. În grădina lui Renato se adună nori negri. De asta, până trece furtuna, Usatâi a plecat încă odată la Moscova. Se va întoarce? Mira-m-aș. 

PS

Cazinoul Imperial a fost primul cazino deschis în Republica Moldova, Proprietar al acestuia a fost doamna Taisia Panfilov, care deținea în acel moment Clubul Admiral (actualmente restaurantul Eli-Pili) și primul post privat de radio din Republica Moldova - Radio Nova. Autorul a avut șansa să activeze mai bine de zece ani la Radio Nova.
Între 1995 - 2000 Clubul Admiral era un club închis în care se adunau pentru jocuri de noroc capii lumii interlope din Republica Moldova. Lucrătorii Radio Nova au avut acces în acest club. Din anul 2000 administrația clubului Admiral a schimbat statutul clubului deschizându-l către toți vizitatorii.
       

CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?

Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.

La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?

Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro