DODON, BĂSESCU ȘI CENTENARUL UNIRII

În perioada 13-18 august, la Izvorul Mureșului, România, s-a desfășurat cea de a XV-a ediţie a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului. Organizatorii au propus ca temă de dezbatere  subiectul „De la Prima Unire la Marea Unire. România şi românii de pretutindeni: încotro?”. Concluzia participanților la discuții a fost că statul român ar trebuie să-și asume perspectiva reunirii Republicii Moldova cu România, ca obiectiv național al statului român pentru anul 2018. De aici.

Aflu de asemenea că, pe 20 august, la București, a fost organizată o conferință cu denumirea ”Centenarul Marii Uniri și Basarabia”. O manifestare care își propune să stabilească un plan de acțiuni concrete pentru organizațiile neguvernamentale unioniste și care a lansat Alianța pentru Centenar.  În spațiul public a apărut informația potrivit căreia la această reuniune, într-un format mai restrâns, se va discuta și obiectivul organizării, la Chișinău, unui bloc electoral unionist care să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în anul 2018. De aici.

Ar părea că, după o sută de ani de la Marea Unire din 1918,  încep să se făcă pași pentru Re-Unire. Nu e chiar așa! Președintele Iohannis, a înființat, în 2016, o comisie prezidențială specială pentru a desemna "Proiectul de Țară", doar că, după un an, proiectul se află încă în faza de "draft" - nimeni nu poate spune nimic concret despre el.

Social democrații români, aflați la guvernare în România, au simțit și ei importanța momentului 2018, înființând un Departament al Centenarului, dar au renunțat la el și au trecut totul în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale. probabil, de asta, TVR, televiziunea publică a statului român, a lansat pe 6 august 2017, prima campanie din proiectul național ”România Mare, primul centenar”.  Caravana Știrilor TVR #eusuntromania a început cu marcarea a o sută de ani de la luptele de la Mărășești. De aici.

Nu cred că guvernarea PSD a preluat ideea lui Traian Băsescu, din 2013, potrivit căreia proiectul de țară al României ar fi Re-Unirea cu Republica Moldova. Cea mai mare realizare a oficialilor români, din 2016, de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD, și până în prezent, este transformarea României într-unul din cei mai de încredere aliaţi ai Statelor Unite de pe continentul european. Această calitate a fost consacrată și prin primirea președintelui Iohannis la Casa Albă. De aici.

Cu siguranță oficialii români țin cont de vocea Statelor Unite referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Anul trecut, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova nu e România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure. De aici. 

Diplomatul american are dreptate. Statul moldovean are propriile provocări, multe din ele înțelese prea puțin la București. Ce mai mare ține de faptul că, spre deosebire de România, Republica Moldova este un stat multietnic, cu oameni care vorbesc limbi diferite, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară și română, unde limba rusă este limbă de comunicare interetnică. 

Prioritățile României, în anul Centenarului Unirii, sunt cu totul altele: consolidarea statutului de actor important la frontiera de est a Uniunii Europene, aprofundarea relațiilor cu Statele  Unite, menținerea unui nivel ridicat de creștere economică și dezvoltarea infrastructurii interne. 

Socialiștii moldoveni afirmă că oficialii români sunt gata să se amestece în politica internă a  Republicii Moldova și aduc ca argument posibilitatea participării domnului Băsescu în lupta politică de la Chișinău prin plasarea lui în fruntea unui bloc electoral unionist. Despre necesitatea existenței unui bloc politic unionist s-a vorbit de mai mult timp. Dacă vor avea suficientă voință politică, unioniștii moldoveni pot să realizeze acest obiectiv. 

Deocamdată socialiștii moldoveni nu au de ce să se teamă: cârcotelile existente între diferitele grupuri unioniste moldovenești vorbesc despre faptul că realizarea unui bloc electoral va fi foarte grea!  Este vorba despre orgolii care nu pot fi depășite, de caractere mai mult sau mai puțin șlefuite în trecute bătălii electorale și de compromisuri făcute sau nu. Încâlcit ghem.

Eventuala participare a lui Băsescu în fruntea unei formațiuni politice moldovenești ori a unui bloc electoral depinde de clarificarea deplină a statutului cetățeniei moldovenești, pe care o deține cetățeanul român Traian Băsescu. Logica interesului politic moldovenesc mă face să cred că o hotârâre judecătorească în acest proces de judecată nu va fi luată prea curând. Surse din instituția prezidențială moldoveană, dar și altele, mai independente, confirmă că președintele Dodon a avut suficient suport juridic pentru a anula decretul prin care i s-a oferit cetățenia moldoveană lui Traian Băsescu.

Abordările Bucureștiului oficial față de Chișinău sunt pragmatice, ele țin de concentrarea asupra unor acțiuni practice care privesc interconexiunile energetice – un cordon ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lui 2018 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. 

Socialiștii moldoveni pot fi liniștiți - pâna la vremea în care cetățeanul Băsescu va deveni actor politic între Prut și Nistru și va face, sau nu, Re-Unirea, va mai curge multă cerneală electorală. Altele sunt pârghiile de putere pe care le deține Bucureștiul la Chișinău.

ADIO,ȘI UN PRAZ VERDE, DOMNULE TAPIOLA!

În aprilie 2016, europarlamentarul român Siegfried Mureșan lansa o dezbatere publică pentru aflarea împuternicirilor pe care ar trebui să le dețină un Înalt Reprezentant al Uniunii Europene acreditat în statele Parteneriatului Estic. Deputatul român a extrapolat și a luat în discuție cazul specific al Republicii Moldova. Am crezut, greșit, că discuția va atrage după sine retragerea ambasadorului Tapiola din funcția de șef al Delegației UE în Republica Moldova. De aici.

Inițiatorul dezbaterii considera că, în fiecare zonă de conflict sau în fiecare stat care are o importanță strategică pentru UE ori în care au loc evenimente care atentează la interesele UE în regiune, Bruxelles-ul ar trebui să își numească câte un Înalt Reprezentant. Referindu-se la Moldova dintre Prut și Nistru, eurodeputatul Mureșan afirma că Uniunea Europeană, prin reprezentantul ei la Chișinău, trebuia să aibă un rol mai activ în politicul moldovenesc. De aici.

Prea puțini au fost cei care au înțeles critica lui Siegfried Mureșan la adresa lui Tapiola: eurodeputatul român era deranjat de faptul că, la Chișinău, ambasadorul UE s-a mulțumit doar la a observa și a monitoriza evoluțiile politice fără a-și dori să devină un jucător activ. "Jucătorul din Est este foarte activ în Moldova. La fiecare etapă! Nu ajunge ca Uniunea Europeană să declare că și-ar dori ca lucrurile să iasă bine la sfârșit, dacă Bruxelles-ul nu se implică mai mult acest lucru nu se va intâmpla ", declara în aprilie 2016, Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European.

La Chișinău, ambasadorul Tapiola a monitorizat indiferent evoluțiile politice din Chișinău și a declarat, în public, că nu contează direcția de dezvoltare a statului moldoveneasc, stânga sau dreapta, important să meargă înainte! Mai mult, în martie 2016, Tapiola a declarat că Uniunea Europeană nu poartă răspundere pentru cele întâmplate în Moldova! De aici.

Tapiola s-a făcut că nu vede/nu știe nimic din dezmățul la care se dădeau miniștrii ai guvernelor PLDM/AIE. Să fie oare acesta, adevăratul motiv pentru care președintele Dodon l-a decorat oferindu-i  medalia Ordinul de Onoare? Cu această ocazie, șeful statului moldovean a spus că ambasadorul Tapiola ar fi unul dintre ambasadorii care a încercat , și i-a reușit, să excludă geopolitica din relațiile dintre UE și Republica Moldova.

Medalia primită de ambasadorul Uniunii Europene pare a fi mai degrabă un semn de mulțumire din partea domnului Dodon. Că percepția cetățeanului moldovean despre UE a scăzut, și că Tapiola a stat cu mâna în sân atunci când, la Chișinău, liderii AIE intrau în grave contradicții. Scăderea de încredere în instituțiile Uniunii Europene trebuie să-i fie reproșată și lui Tapiola! De aici.

Tapiola pleacă. Drum bun și cale bătătorită. După el va plânge doar restaurantele. Acolo unde  și-a permis să aibă note critice la adresa guvernelor moldovene, acolo unde a declarat că moldovenii sunt niște țărani.  

În timpul prezenței lui Tapiola la Chișinău indicatorul de încredere în instituțiile Uniunii Europene au scăzut cu 17%. Dacă activitățile ambasadorului Tapiola erau altele, UE ar fi putut avea o voce mai sonoră în politica Republicii Moldova, și ar fi devenit un actor credibil și important.  

Vreau să cred că noul ambasador al UE la Chișinău nu va repeta greșelile comise de Tapiola și că vocea lui va fi auzită  nu doar în restaurante.

FOTO: Trei foști - Tapiola, Timofti, Gaburici

MIHAI TUDOSE DIN NOU LA CHIȘINĂU

Pe 3 august s-a împlinit un an din momentul în care Guvernul României a aprobat acordarea primei tranşe, de 60 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat Republicii Moldova. Acest acord de asistenţă financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova a fost semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015 şi ratificat în 2016. 

Amintesc că, în noiembrie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. Refuzul președintelui Iohannis, de a ajuta Moldova, a provocat nedumeriri și declanșat discuții contradictorii în presa de la București. Cei care, la Chișinău, își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Cu certitudine, blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).

Am fost una dintre vocile care au afirmat că majoritatea parlamentară de la București, formată în jurul PSD, ar trebui să îl impună pe șeful statului român să acorde împrumutul  necesar Chișinăului.

Ceea ce s-a întâmplat. La sfârșitul lunii ianuarie 2016, primul ministru vremii, Dacian Cioloș, s-a întâlnit cu Pavel Filip, și a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.

Lista Bucureștiului conținea șapte măsuri, cele mai importante se refereau la prioritizarea implementării Agendei de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană și stabilirea unui acord de colaborare cu FMI. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 

Majoritatea punctelor de pe lista Bucureștiului au fost îndeplinite. Anunțul din 3 august 2016, referitor la acordarea primei tranșe a creditului acordat Republicii Moldova, era semn al faptului că, la Palatul Victoria, exista/există certitudinea că oficialii de la Chișinău vor continua procesul de reforme. Un semnal că Bucureștiul politic are încredere în Cabinetul de Miniștri de la Chișinău.

Între timp, evenimentele politice au făcut ca Dacian Cioloș să părăsească Palatul Victoria, ca de altfel și domnul Grindeanu. Noul prim ministru al României, Mihai Tudose, a avut printre primele deplasări oficiale și o vizită la  Chișinău. Din două motive. Primul: România este la frontiera Uniunii Europene, deci se informează/știe ce se întâmplă în vecinătatea ei. Secundo: PSD-ul, are un acord de colaborare cu PDM-ul, deci se consideră dator să fie la curent cu evoluțiile dintre Prut și Nistru.

Autoritățile române sunt foarte atente la tot ce mișcă  între Prut și Nistru, dar și peste. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală.

Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei. "Obiectivul nostru strategic, așa cum este reflectat în acest plan pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE și a conectării proeuropene a Chișinăului cu instituții puternice, cu o democrație solidă, proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal", a declarat președintele României, după ședința CSAT.  

Observ că acest plan nu a fost făcut public. Este dreptul autorităților române să procedeze în acest mod. Consider că anunțatele întâlniri periodice, în formatul comitetelor interministeriale și de şedinţe comune ale celor două Guverne, ultima fiind anunţată a se produce în toamna lui 2017 la Chişinău, sunt elemente ale acestui plan. Întâlnirile vor avea loc, o dată pe lună sau la trei luni, și vor analiza stadiul de implementare al proiectelor bilaterale moldo-române de interconexiune energetică. 

Relația România - Republica Moldova funcționează deja pe principiul mai multe fapte și mai puține vorbe.

Motiv suficient pentru ca, premierul României, Mihai Tudose, să fie prezent pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, la Chișinău. Sunt sigur că primul ministru moldovean i-a trimis deja invitația.