Pe 3
august s-a împlinit un an din momentul în care Guvernul României a aprobat acordarea
primei tranşe, de 60 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane de
euro acordat Republicii Moldova. Acest acord de asistenţă financiară
rambursabilă dintre România şi Republica Moldova a fost semnat la Chişinău la 7
octombrie 2015 şi ratificat în 2016.
Amintesc
că, în noiembrie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat
aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea
continuării procesului de reforme”. Refuzul președintelui Iohannis, de a ajuta
Moldova, a provocat nedumeriri și declanșat discuții contradictorii în presa de
la București. Cei care, la Chișinău, își doreau declanșarea alegerilor
parlamentare anticipate au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar
guvernului Filip. Cu certitudine, blocarea împrumutului românesc pentru Republica
Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului
(ianuarie 2016).
Am
fost una dintre vocile care au afirmat că majoritatea parlamentară de la București, formată în jurul PSD, ar trebui să îl
impună pe șeful statului român să acorde împrumutul necesar Chișinăului.
Ceea
ce s-a întâmplat. La sfârșitul lunii ianuarie 2016, primul ministru vremii,
Dacian Cioloș, s-a întâlnit cu Pavel Filip, și a anunțat că statul român
condiționează acordarea împrumutului de un set de măsuri concrete pe care
Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.
Lista
Bucureștiului conținea șapte măsuri, cele mai importante se refereau la
prioritizarea implementării Agendei de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană
și stabilirea unui acord de colaborare cu FMI. Nici un comentator politic, fie
el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va
putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția
extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului
moldovean.
Majoritatea
punctelor de pe lista Bucureștiului au fost îndeplinite. Anunțul din 3
august 2016, referitor la acordarea primei tranșe a creditului acordat
Republicii Moldova, era semn al faptului că, la Palatul Victoria, exista/există
certitudinea că oficialii de la Chișinău vor continua procesul de reforme. Un semnal
că Bucureștiul politic are încredere în Cabinetul de Miniștri de la Chișinău.
Între
timp, evenimentele politice au făcut ca Dacian Cioloș să părăsească Palatul
Victoria, ca de altfel și domnul Grindeanu. Noul prim ministru al României, Mihai
Tudose, a avut printre primele deplasări oficiale și o vizită la Chișinău. Din două motive. Primul: România
este la frontiera Uniunii Europene, deci se informează/știe ce se întâmplă în
vecinătatea ei. Secundo: PSD-ul, are un acord de colaborare cu PDM-ul, deci se consideră
dator să fie la curent cu evoluțiile dintre Prut și Nistru.
Autoritățile române sunt foarte atente la
tot ce mișcă între Prut și Nistru, dar
și peste. Vocile care afirmă că
Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală.
Amintesc
că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat
că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii
Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru
integrarea europeană a Moldovei. "Obiectivul nostru strategic, așa cum
este reflectat în acest plan pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea
europeană a Republicii Moldova, adică susținerea
orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE și a conectării
proeuropene a Chișinăului cu instituții puternice, cu o democrație solidă,
proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal", a
declarat președintele României, după ședința CSAT.
Observ
că acest plan nu a fost făcut public. Este dreptul autorităților române să procedeze în acest mod. Consider
că anunțatele întâlniri periodice, în formatul comitetelor interministeriale și
de şedinţe comune ale celor două Guverne, ultima fiind anunţată a se produce în toamna
lui 2017 la Chişinău, sunt elemente ale acestui plan. Întâlnirile vor avea loc,
o dată pe lună sau la trei luni, și vor analiza stadiul de implementare al
proiectelor bilaterale moldo-române de interconexiune energetică.
Relația România - Republica Moldova funcționează
deja pe principiul mai multe fapte și mai puține vorbe.
Motiv
suficient pentru ca, premierul României, Mihai Tudose, să fie prezent pe 27
august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, la Chișinău. Sunt sigur că
primul ministru moldovean i-a trimis deja invitația.
Romania e vaca de muls $$$ a Rep Molotova, de cand lumea si pamantul basarabenii smecheri (si cu estul si cu vestul) au stiut cum sa-i faca de bani pe prostii de romani. Basarabenii sunt pro-romani in Romania, pro-rusi in Rusia, pro-europei in Europa, pro-americani in america.. dar in realitate ei sunt doar moldovenisti smecherasi care vor sa-i mulga pe toti de bani.. basarabenii vor stat propriu dar sa fie finantat si platit de altii :))
RăspundețiȘtergerenene esti3.14dor si nu pa ma
ȘtergereNu confundați basarabenii cu nomenclaturiștii care stau la cîrma țării... Omenii de rînd nu vor vedea nici un cent din banii acordați de romînia... Oamenii de rînd vor munci ca să întoarcă aceste crdite închițite de Guvernare...
RăspundețiȘtergere