ADIO,ȘI UN PRAZ VERDE, DOMNULE TAPIOLA!

În aprilie 2016, europarlamentarul român Siegfried Mureșan lansa o dezbatere publică pentru aflarea împuternicirilor pe care ar trebui să le dețină un Înalt Reprezentant al Uniunii Europene acreditat în statele Parteneriatului Estic. Deputatul român a extrapolat și a luat în discuție cazul specific al Republicii Moldova. Am crezut, greșit, că discuția va atrage după sine retragerea ambasadorului Tapiola din funcția de șef al Delegației UE în Republica Moldova. De aici.

Inițiatorul dezbaterii considera că, în fiecare zonă de conflict sau în fiecare stat care are o importanță strategică pentru UE ori în care au loc evenimente care atentează la interesele UE în regiune, Bruxelles-ul ar trebui să își numească câte un Înalt Reprezentant. Referindu-se la Moldova dintre Prut și Nistru, eurodeputatul Mureșan afirma că Uniunea Europeană, prin reprezentantul ei la Chișinău, trebuia să aibă un rol mai activ în politicul moldovenesc. De aici.

Prea puțini au fost cei care au înțeles critica lui Siegfried Mureșan la adresa lui Tapiola: eurodeputatul român era deranjat de faptul că, la Chișinău, ambasadorul UE s-a mulțumit doar la a observa și a monitoriza evoluțiile politice fără a-și dori să devină un jucător activ. "Jucătorul din Est este foarte activ în Moldova. La fiecare etapă! Nu ajunge ca Uniunea Europeană să declare că și-ar dori ca lucrurile să iasă bine la sfârșit, dacă Bruxelles-ul nu se implică mai mult acest lucru nu se va intâmpla ", declara în aprilie 2016, Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European.

La Chișinău, ambasadorul Tapiola a monitorizat indiferent evoluțiile politice din Chișinău și a declarat, în public, că nu contează direcția de dezvoltare a statului moldoveneasc, stânga sau dreapta, important să meargă înainte! Mai mult, în martie 2016, Tapiola a declarat că Uniunea Europeană nu poartă răspundere pentru cele întâmplate în Moldova! De aici.

Tapiola s-a făcut că nu vede/nu știe nimic din dezmățul la care se dădeau miniștrii ai guvernelor PLDM/AIE. Să fie oare acesta, adevăratul motiv pentru care președintele Dodon l-a decorat oferindu-i  medalia Ordinul de Onoare? Cu această ocazie, șeful statului moldovean a spus că ambasadorul Tapiola ar fi unul dintre ambasadorii care a încercat , și i-a reușit, să excludă geopolitica din relațiile dintre UE și Republica Moldova.

Medalia primită de ambasadorul Uniunii Europene pare a fi mai degrabă un semn de mulțumire din partea domnului Dodon. Că percepția cetățeanului moldovean despre UE a scăzut, și că Tapiola a stat cu mâna în sân atunci când, la Chișinău, liderii AIE intrau în grave contradicții. Scăderea de încredere în instituțiile Uniunii Europene trebuie să-i fie reproșată și lui Tapiola! De aici.

Tapiola pleacă. Drum bun și cale bătătorită. După el va plânge doar restaurantele. Acolo unde  și-a permis să aibă note critice la adresa guvernelor moldovene, acolo unde a declarat că moldovenii sunt niște țărani.  

În timpul prezenței lui Tapiola la Chișinău indicatorul de încredere în instituțiile Uniunii Europene au scăzut cu 17%. Dacă activitățile ambasadorului Tapiola erau altele, UE ar fi putut avea o voce mai sonoră în politica Republicii Moldova, și ar fi devenit un actor credibil și important.  

Vreau să cred că noul ambasador al UE la Chișinău nu va repeta greșelile comise de Tapiola și că vocea lui va fi auzită  nu doar în restaurante.

FOTO: Trei foști - Tapiola, Timofti, Gaburici

CÂT MAI SUPORTĂ EXTERNELE MOLDOVENE GAFELE LUI TAPIOLA?

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat marți, 24 mai la ședința Consiliului național pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. În luarea sa de cuvînt, Președintele Nicolae Timofti a declarat că reforma în justiție: „este cea mai importantă reformă care se realizează în prezent în Republica Moldova” și a subliniat că procesul de reforme are un „ritm ascendent”. În acest context, șeful statului a subliniat că „în sistemul judecătoresc se constată rezultate îmbucurătoare”,  și a adăugat că „reformele începute trebuie să dea rezultate durabile în timp, care să aibă un impact pozitiv atît la nivel instituțional, cît și social”.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a prezentat Raportul cu privire la gradul de implementare al Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, în care a punctat cele mai importante realizări pentru anul 2015, domnia sa a dat asigurări că atât în sistemul judiciar cât și în sistemul politic există determinare pentru continuarea proceselor de reformă. „Strategia de reformă a sectorului justiţiei îşi are începutul încă din 2011, în total fiind prevăzute pentru a fi realizate un număr de 487 de acţiuni. La zi avem realizate 376. Procesul de avansare în implementarea reformei este mult mai mare”, a contabilizat ministrul Cebotari.

Potrivit declarațiilor, în 2016 Ministerul Justiției are stabilite ca priorități optimizarea hărții instanțelor judecătorești, ridicarea calității actului juridic, debirocratizarea sistemului judiciar, continuitatea reformei procuraturii, promovarea noilor instrumente de combatere a corupției, fortificarea medierii, dezvoltarea instituțională a Avocatului Poporului și reforma Curții Constituționale.

La manifestare, alături de președintele Republicii Moldova și ministrul Justiției, a fost prezent și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, care a specificat oportunitatea implementării reformelor în domeniul justiției, dar a atenționat că schimbările din justiție trebuie să treacă de la nivelul cantitativ la cel calitativ. 

Probabil, ambasadorului Tapiola nu-i plac cifrele. Probabil, domnia sa nu dorește să observe evidență reală, palpabilă a celor realizate în sistemul justiției moldovene: s-a pus în aplicare un mecanism nou privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-a revizuit  imunitatea penală și contravențională a judecătorilor, s-a revăzut harta dislocării instanțelor judecătorești, s-au aplicat noi proceduri de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor, s-au introdus noi tehnologii informaționale în cadrul sistemului judecătoresc s-a avansat în procesul de reformă a procuraturii și nu în ultimul rând se aplică noi reguli de salarizare a judecătorilor. Domnul Tapiola se face că nu observă aceste realizări. Așa cum nu a observat faptul că, dacă anterior președintele Timofti critica reforma justiției, de această dată a avut doar cuvinte de laudă la adresa transformărilor realizate în ultima perioadă. Să fie oare doar rea voință? Ori poate, domnul ambasador a trecut demult peste cutumele diplomatice și își permite să se amestece brutal în afacerile interne ale statului moldovean considerând  Moldova ca fiind propria moșie? 

Nu este pentru prima dată când șeful Delgației UE la Chișinău, se face a nu vedea progresele realizate în Republica Moldova. În luna octombrie 2015, domnul Tapiola declara publicației Ziarul de Gardă că ‘’în Moldova nu există certitudinea procesului de reforme’’. Domnul Tapiola nu a pus niciodată la îndoială capacitatea de reforme a guvernului condus de domnul Filat ori domnul Leancă. Să fi însemnat că cele două cabinete nu au comis erori? Probabil că au comis. Domnul Tapiola a făcut pe mortul în popușoi și a preferat să nu vadă nimic din derapajele de la democrație atunci când despre ele au vorbit comentatori politici, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști. Domnul Tapiola prefera atunci să ne repete refrenul despre „povestea de succes” a campionilor liberal democrați care se aflau la cârma statului moldovean. De ce oare? 

Mai târziu, în martie 2016, domnul ambasador Tapiola și-a declinat orice responsabilitate față de cele întâmplate în Republica Moldova: UE nu poartă răspundere de cele întâmplate în Moldova. Nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase! De parcă nu era la curent cu toate acțiunile întreprinse de PLDM, de parcă domnul Tapiola nu ar fi stat la ceai și cafele cu domnul Filat ori cu domnul Leancă. 

Domnul Tapiola nu crede în capacitatea noii guvernări de a stabiliza Moldova. Iar atitudinea domniei sale, de a critica de față cu șeful statului, fie și voalat, realizările obținute în sistemul de justiție este o încălcare a cutumei diplomatice. Înțeleg că ambasadorul Tapiola privește la moldoveni ca la niște țărani – de asta și-a permis să declare în public că Moldova este un "sat strategic", de asta și-a permis catalogări neprmise la adresa puterii și opoziției moldovene. Răutățile domnului Tapiola la adresa statului moldovean sunt cunoscute. Probabil și agenda secretă a domniei sale este deja cunoscută. Pentru modul de comportament în fața șefului statului, dar și pentru limbajul folosit la adresa politicienilor moldoveni, ambasadorul Tapiola ar trebui să dea explicații celor de la Ministerul de Externe.

Pentru gafele diplomatice comise, consider că autoritățile moldovene ar trebui să solicite autorităților de Bruxelles înlocuirea șefului Delegației UE la Chișinău. Pentru că România este cea care în aceste momente girează, politic și financiar, Moldova, noul Înalt Reprezentant al UE la Chișinău ar trebui să fie cetățean român. Ar fi avantajos pentru toate cele trei părți – partea română ar avea un control exigent asupra împrumutului acordat Moldovei, partea moldavă ar ști că atitudinele Înaltului reprezentant al UE la Chișinău ar fi bine intenționate și nu ar sta sub conul de umbră al unor  finlandizări, iar Bruxelles-ul ar ști că statul român are interesul ca la granița lui estică să fie păstrată pacea și implementate reformele care să apropie spațiul pruto-nistrean de standardele europene. 

În cazul contrar, în care nimeni nu îl va atenționa, fie și în particular, pentru erorile comise presupunerea mea se adeverește: ambasadorul Tapiola se simte în statul moldovean ca pe propria-i moșie.