ȘI-AU DAT MÂNA PENTRU ANTICIPATE ?

Miercuri, 18 noiembrie, biroul permanent al PLDM a dat publicității o declarație în care participarea deputaților liberal democrați la formarea unei coaliții de guvernare este condiționată de îndeplinirea de către PDM a trei condiții: 1.Scoaterea instituţiilor de drept ale statului moldovean, justiţia şi sistemul judecătoresc, din subordinea partinică a PDM. 2.Formarea unui guvern tehnocrat care să aibă în fruntea sa un prim ministru neafiliat politic. 3.Demisia actualului președinte al Parlamentului moldovean, domnul Candu. 

În declarație este reafirmată idea potrivit căreia Partidul Democrat din Moldova poartă întreaga responsabilitate pentru criza politică, economică şi socială în care se află Republica Moldova. 

Punctul de vedere al celor vizați nu s-a lăsat așteptat, Partidul Democrat a difuzat un comunicat de presă în care se afirmă că pretextele liberal democraților sunt ridicole. “Condițiile pe care le-a enunțat astăzi Valeriu Streleț nu sunt altceva decât încercări de a acoperi o altă realitate, faptul că cei din PLDM nu sunt capabili să-și depășească emoțiile și să vină la discuții” .

În comunicat se mai arată că Partidul Democrat din Moldova a luat act de declarația politică a liberal democraților și a concluzionat, că “PLDM se menține pe aceeași poziție de a refuza dialogul”. 

Condițiile înaintate de către decidenții liberal democrați erau atât de îndrăznețe încât nici măcar simpatizanții PLDM nu au crezut că ele vor fi realizate. Solicitările nu au fost deloc simple – dacă ar fost acceptate, Partidul Democrat ar fi pierdut aproape tot  avantajul obținut în urma negocierilor pentru formarea AIE-3.

Prin ieșirea lor la rampă, liberal democrații au vrut să sublinieze că liderii Partidului Democrat dau dovadă de rigiditate politică și că anume domniile lor sunt cei care nu vor să cedeze. E o modalitate care mai are încă succes la propriul electorat, dar și la simpatizanții externi ai domniilor lor. Probabil, dacă aceste cerințe  ar fi fost chibzuite și s-ar fi aflat într-o zonă apropiată  de dorința de a pune capăt confruntărilor politice, răspunsul Partidului Democrat ar fi fost un altul. 

Acțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova a fost una îndreptată către exterior. O mișcare subtilă care a avut ca scop crearea unor realități favorabile domniilor lor și a presupus atenționări făcute reprezentanților Uniunii Europene și ai Statelor Unite ale Americii acreditați la Chișinău. Domnul Streleț, a știut că răspunsul Partidului Democrat va fi unul de refuz. Pe asta a mizat căci doar așa putea transmite publicului  dar și observatorilor occidentali ideea: Vedeți? Ei sunt vinovați pentru declanșarea alegerilor anticipate! 

La Chișinău, reprezentanții occidentali sunt puși la o grea încercare. Ambasadorul Statelor Unite a declarat, cu subiect și predicat, că ar fi bine ca Moldova să nu aleagă calea alegerilor anticipate, că vor veni alţii. Același lucru se spune de la Bruxelles. Frica păzește bostănăria. Dar a fi împotriva anticipatelor înseamnă a susţine guverne care s-au dovedit a avea doar o fațadă pro-europeană, înseamnă a menține statul moldovean în aria captivități descrisă de domnul Jagland, înseamnă scăderea drastică a încrederii cetățenilor moldoveni în vectorul de dezvoltare european.

Ar părea că, cei care nu doresc alegerile anticipate s-ar teme de rezultatul formațiunii politice conduse de domnul Usatâi și de cel al socialiștilor moldoveni. Dar domnul Usatâi dă semne că nu se arată a fi entuziasmat de o revenire la Chișinău. Imediat după apariția în spațiul public a filmului erotic în care domnul Filat era în rolul principal, domnul Usatâi a părăsit Republica Moldova. Despre asta domnia sa a anunțat pe pagina sa de Facebook și a spus că merge la Moscova pentru investigații medicale pe motiv că s-a îmbolnăvit. Dar boala de care suferă primarul de Bălți a survenit după ce presa a sugerat că Usatâi ar putea fi sursa primară a acelei înregistrări. Nu știu dacă primarul de Bălți este atât de grav bolnav încât necesită să facă tratament la Moscova. Probabil. Cert este că domnia sa a preferat să își lase protestatarii pe mâna domnului Dodon, în timp ce el se întâlnește, bine mersi,  cu primarul moscovit Serghei Sobianin. Ori se arată, vesel nevoie mare, prin restaurante de lux. 

Că domnului Usatâi nu îi mai pasă de  soarta manifestanților din fața Ministerului Agriculturii – locul în care se află corturile deasupra cărora flutura steagul formațiunii pe care o conduce - o dovedește și faptul că de mai bine de o săptămână nu a mai apărut în fața lor . Ultima dată,domnul Usatâi și-a încurajat protestatarii pe data de 11 noiembrie, prin intermediul skype. Între timp se observă o nefirească simpatie a instituțiilor de justiție pentru primarul de Râșcani, Victor Bogatico, care după ce a fost reținut pentru luare de mită de către ofițerii CNA, a fost eliberat din izolator și se află în arest la domiciliu.  E drept, în susţinerea primarului de Râşcani, la Judecătoria Buiucani au venit protestatarii din “Orăşelul Moldovei”, care s-au arătat convinşi că dosarul penal este o răfuială politică. Observ doar că, în cazul Vlad Filat, presiunea străzii nu a funcționat – domnul Filat se află în Penitenciarul 13. Să mă aștept oare ca pe viitor domnul Usatâi să fie de acord ca primarul de Râșcani să migreze spre PDM? 

Nu cred că PLDM-ul va participa la formarea unei coaliții parlamentare alături de PDM. Nu cred că discretele presiuni care se fac din exteriorul Republicii Moldova asupra PDM îi vor face pe aceștia mai toleranți. Cred însă că, interesele personale ale deputaților, fie ei liberal democrați, fie comuniști ori socialiști vor fi deasupra intereselor formațiunilor politice din care fac parte. Despre posibila apariția a unor deputați transfugi care să voteze pentru un viitor guvern cu PDM în rolul vioarei întâia, vorbește toată lumea.  Dacă se va întâmpla așa ceva, cu toții vor arăta cu degetul către Partidul Democrat ca provocator al acestei migrații politice. Pentru că toată lumea crede așa, liderul maxim al Partidului Democrat nu va risca să aplice acest scenariu, unul prea evident, unul în care numele domniei sale, dar și al partidului va fi supus dizgrației publice. De ce ar face-o?  

Analiza la rece mă face să cred că, în eventualitatea unui guvern de coaliție, fie el cu participarea liberal democraților, fie fără, nici o formațiune politică nu își va dori funcția de premier al Moldovei. Cine va fi acel kamikadze care și-ar dori, la vreme de criză profundă, să preia controlul cabinetului de miniștri? Un control formal, căci fiecare ministru ar trebui să răspundă mai întâi în fața propriului lider de partid, abia apoi în fața premierului. Nici exemplul Bucureștiului nu este un exemplu aplicabil – sunt oare gata posibilii tehnocrați moldoveni să devină jertfă pe altarul public? Nu cred. Să fie domnul Candu un sinucigaș? Nu cred.

Așa că, pornind de la intransigentele condiții ale Partidului Liberal Democrat  și ajungând la răspunsul decidenților politici ai Partidului Democrat sunt din ce în ce mai încrezător că, încet, dar sigur, cele două formațiuni politice au bătut palma și ne duc spre alegeri anticipate.

MOLDOVA DISPARE. PE BUNE, DOMNULE ȘALARU?

Zilele trecute, ministrul Apărării din Guvernul de la Chișinău a declarat că Republica Moldova se află în pragul dispariției sale ca stat. Instituțiile media, pe ambele maluri ale Prutului, au preluat știrea și au titrat cu litere mari –   Șoc: Moldova pe cale de dispariție! Prea puțini au încercat să asculte ori să descifreze informația. E posibil să dispară statul moldovean? Prin ce modalitate? Vor trece tancurile rusești Nistrul? Vor veni rușii? Dar ei, din 1812 nu au plecat niciodată! E vorba de o realitate ori avem de-a face cu o premoniție de viitor ori o figură de stil? Venite din gura ministrului Apărării, cuvintele au capătat greutate și s-au transformat într-un semnal serios.

Mesajul domnului Șalaru semnala posibilitatea dispariţiei Republicii Moldova ca stat suveran. Adică o problemă politică care afectează echilibrul geopolitic existent în regiune. Să mai fie posibil, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, încă o schimbare a paradigmei de securitate existente? Nu exclud, dar cu siguranță nu în formula anunțată de domnul ministru. 

De ce? Răspunsul a fost dat de domnul Cristian Unteanu în publicația Adevărul. “Dispariţia Republicii Moldova ca stat, în termenii anunţaţi de actualul ministru al apărării de la Chişinău, ar avea ca efect direct ridicarea nivelului de tensiuni de securitate la graniţa României de est, care ar putea deveni punct direct de contact între cele două zone care redeschid toate temerile, ameninţările şi provocările specifice Războiului Rece”, nota domnul Unteanu. Foarte corect.

Cu siguranță, Rusia profită de criza politică din Republica Moldova, dar și din alte țări, pentru ca prin destabilizare să își promoveze interesele. Nimic nou sub soare. Tot așa procedează Statele Unite ale Americii ori Uniunea Europeană. Interesul Federației Ruse în Republica Moldova nu ține de dispariția statului moldovean. Este vorba de susținerea ascensiunii politice a partidelor care militează pentru revenirea Moldovei în grupul statelor fidele Rusiei și stoparea apropierii statului moldovean de Uniunea Europeană și de NATO.  

Declarația făcută, că Moldova va dispărea ca stat, nu vine deloc să trezească încrederea moldovenilor în instituțiile statului. Ba dimpotrivă, în corpul militarilor moldoveni, spusele domnului ministru pot trezi dubii – pentru ce să îți mai satisfaci datoria în Armata Republicii Moldova, dacă ministrul nu are încredere în surpaviețuirea statului? 

Mesajul subliminal pe care l-a transmis ministrul apărării moldovean, este următorul – Moldova dispare, deci e timpul să ne unim cu România. Domnia sa nu a vorbit de pe poziția șefului Armatei moldovenești ci din poziția de  politician unionist. Declarația nu-i îmbărbătează deloc pe moldoveni. Afirmația, unirea posibilitate de supraviețuire a moldovenilor este desigur pe placul unioniștilor moldoveni, dar, cu siguranță, vine în contradicție cu poziționarea recentă a Partidul Liberal. Analiza discursului public al liderilor liberali ne arată că în ultima perioadă, frecvența și volumul declarațiilor unioniste s-a redus simțitor. Motivul? PL-ul se află în negocieri pentru formarea unei viitoare coaliții parlamentare cu PDM și PPE. Iar Partidul Democrat din Moldova este cunoscut pentru poziția sa statalistă, membrii fondatori ai acestei formațiuni politice fiind cei care au lansat în spațiul public curentul de gândire moldovenist.  

De ce oare, ministrul Șalaru a venit în public cu acest mesaj? Să înțelegem că declarația domnului Șalaru este un semnal că domnia sa a aflat că nu va mai face parte din viitoarea echipă guvernamentală? Ori spusele vin să aducă puncte în favoarea unui jucător politic de la București?   

Declarația care spune că statul moldovenesc e pe cale de dispariție și că e timpul să ne unim cu România, este serviciul pe care îl face ministrul moldovean al apărării Partidului Mișcarea Populară. Mesajul domnului Șalaru a apărut la exact doi ani de la fulminantul anunț al domnului  Băsescu care, în luna noiembrie 2013, a anunțat că unirea cu Republica Moldova este “următorul proiect de țară al României”. Domnul Băsescu este în prezent, liderul neformal al Partidului Mișcarea Populară, singura formațiune politică din România care are ca doctrină manifestul unionist. E clar că, în condițiile în care rolul de soluționare a crizei politice moldovenești este asumat de către Partidul Democrat, formațiune politică cu care actualul ministru are relații reci, domnul Șalaru a aflat că nu va mai face parte din viitoarea garnitură guvernamentală, de asta, cu greutatea funcției pe care o ocupă, a lansat mesajul politic în favoarea unionismului. 

Ministrul Șalaru a trădat echipa liberalilor moldoveni și a trecut în echipa domnului Băsescu? De ce nu? Domnul Șalaru este cetățean român și are  domiciliu și la București. Acțiunile domnului Șalaru – de la recenta încercare de a-l schimba pe Șefului Marelui Stat Major al Armatei Republicii Moldova, domnul Gorgan, la modalitatea defectuoasă de reabilitare a trenurilor moldovenești vorbesc despre modul egoist prin care domnia sa face politică. Ce l-ar împiedica să își trădeze colegii liberali în favoarea unor protectori mai puternici la București? Mai ales că tema unirii Republicii Moldova cu România va fi vehicolul electoral pe care îl va folosi PMP-ul la alegerile parlamentare din anul 2016. Domnul Băsescu a dezvăluit acest lucru pe 5 septembrie, la școala de vară a PMP.  

Profesorul Valentin Naumescu, nota recent că pe relația cu Republica Moldova, atât domnul Băsescu cât și domnul Ponta au greșit. Domniile lor au văzut Moldova doar ca un câmp electoral. De aici și lipsa unei strategii de lungă durată pe dosarul Moldova. De ce să ne mirăm că în sondajele de opinie cetățenii moldoveni au nostalgia fostei Uniuni Sovietice iar formațiunile politice de stânga capăta tot mai mare încredere?  

Profesorul Naumescu consideră că, “politicienii de la Chișinău, rămaşi fără finanţare vor avea ocazia să spună exact ce gândesc despre România”. Dar ce e în guşa lor, politicienii moldoveni au spus mereu, și cu finanțare, și fără de. Chișinăul a vorbit mai întotdeauna despre două state suverane și despre relații pragmatice. Dar Bucureștiul aștepta să audă cu totul altceva! 

Dacă în primăvara lui 2016 vor fi alegeri parlamentare anticipate, apele se vor limpezi. Electoratul moldovean, nu politicienii, își va decanta atunci opțiunile. Atunci, domnul Dacian Cioloș va fi nevoit să audă ceea ce la Chișinău s-a spus și pe timpul domnului Snegur, și pe timpul lui Luchinsci dar și mai încoace când graseind ca pe Dâmbovița se vorbea tot despre suvernanitatea molodovenească. După recentele atacuri teroriste de la Paris, România va fi impusă să întărească controlul la frontiera de est și să reducă din sonoritatea avocaturii pentru Republica Moldova. În acest moment alte sunt prioritățile Uniunii Europene. Și pentru că vrea stabilitate la frontiera ei estică, bătrâna Europă nu va admite dispariția Moldovei. Domnul Șalaru ne sperie degeaba!

    

VOR PARTICIPA LIBERAL DEMOCRAȚII LA FORMAREA COALIȚIEI?

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat pe domnul Dacian Cioloș în calitate de șef al Guvernului de la București. Șeful de la Cotroceni a făcut abstracție de candidatura social democraților români. Domnul Iohannis și-a asumat responsabilitatea de a-i plasa pe social democrați în opoziție. Asta a fost miza protestelor.

Cu excepția liderului social democrat, domnul Dragnea, ceilalți lideri ai partidelor parlamentare românești, inclusiv UNPR-ul, s-au arătat a fi satisfăcuți de această nominalizare. Fără susținerea parlamentară a deputaților UNPR, cabinetul tehnocrat al domnul Cioloș nu poate trece de Parlament. Declarațiile pozitive venite la adresa domnului Cioloș din partea tuturor reprezentanților partidelor parlamentare este semnalul care ne spune că soluția găsită de către domnul Iohannis este agreată și că noul cabinet de miniștrii al României va trece de Parlament.  PSD-ul pleacă din Palatul Victoria. 

Slăbirea social democraților români va avea repercusiuni la Chișinău. Din acest moment, Partidul Democrat din Moldova, formațiune politică cu care social democrații domnului Dragnea au semnat un acord de colaborare, este obligat să țină cont și de punctele de vedere ale Cotroceniului. (Până acum PDM-ul se baza pe cei de la Palatul Victoria) Semnalul care a spus tuturor că domnul Iohannis este nemulțumit de evoluția situației politice de la Chișinău a fost dat. Președintele Iohannis a întors în Parlamentul României legea privind ratificarea Acordului de asistență financiară rambursabilă între România și Republica Moldova. Cotroceniul a considerat ca fiind inoportună promulgarea acestui act legislativ. Motivul a fost explicat de șeful statului român - nu există certitudinea că Republica Moldova va continua eforturile de integrare europeană şi reformele aferente. 

Declarația președintelui Parlamentului moldovean, domnul Candu, democrații sunt gata să se coalizeze cu PCRM-ul , a fost cea care a trezit incertitudini. Am afirmat recent că o colaborare a Partidului Democrat cu Partidul Comuniștilor pentru formarea unui guvern va face împrumutul românesc imposibil. Aduceam ca argument faptul că oficialitățile române așteaptă încă scuze din partea liderului comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, pentru acuzaţiile pe care domnia sa le-a adus Bucureștiului în 2009 – România, organizatoare a evenimentelor din 7 aprilie. Tot atunci domnul  Voronin l-a expulzat pe ambasadorul României de la Chişinău. Toate acestea nu pot fi iertate ușor. 

Revoluția #colectiv i-a oferit domnului Iohannis posibilitatea de a își impune punctul de vedere atât în România cât și în Republica Moldova. Întoarcerea în Parlamentul de la București a legii cu privire la ratificarea acordului de ajutor rambursabil, reprezintă modul prin care domnul Iohannis s-a implicat în ecuația politică moldovenească. E drept, destul de târziu. Implozia AIE a avut loc.

 

Cât de eficientă va fi această implicarea a domnului Iohannis în jocurile de putere de la Chișinău? Deja este. Partidul Liberal și Partidul Popular European (al domnului Leancă) au declarat că nu vor participa la formarea unei coaliții care să fie susținută de către comuniști.  S-ar părea că domnul Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova, a pierdut sprijinul liberalilor și al popularilor – domnul Ghimpu și domnul Leancă nu vor să participe într-un guvern minoritar. 

Pe 9 noiembrie la Pro TV Chișinău, domnul Streleț a anunțat condițiile PLDM pentru a participa într-o nouă alianță de guvernare. Liberal democratul a precizat că „democraţii trebuie să-şi schimbe total atitudinea faţă de noi și să schimbe atitudinea de a ţine sub control instituţiile de justiție ale statului." Deci liberal democrații nu exclud participarea într-o nouă alianţă de guvernare, însă cu anumite condiţii pe care reprezentanții Partidului Democrat ar trebui să le respecte. 

De ce această schimbare de macaz? 

Pentru că și domnul Candu o dă la pace: „Nu avem nici o intenție să slăbim PLDM. S-au făcut speculații. Pentru noi este important ca PLDM să existe integru. Este important să ai parteneri puternici în coaliție. Dar migrația politică nu este o noutate pentru Moldova”, a spus domnul Candu. Atunci când face referiri la migrația politică a deputaților, domnul Candu știe ce spune. 

Deputații liberal democrați trebuie să demonstreze că sunt uniți și că nici unul dintre cei rămași în această fracțiune parlamentară nu sunt tentați să o părăsească. Domnul Streleț a pomenit deseori de anumite presiuni care se fac asupra deputaților – dar nici un deputat liberal democrat nu a ieșit în public să spună concret despre ce este vorba. Să îl credem pe cuvânt pe domnul Streleț? La fel de bine putem să îl credem – tot pe cuvânt , pe domnul Candu, care spune că în nici un caz nu vrea să-i slăbească pe liberal democrați.

Liberal democrații sunt chemați cu insistență să participe la tratativele pentru formarea coaliției. Dacă și-ar dori funcția de prim ministru, ar trebui, la rândul lor, să își cheme colegii pro-europeni la masa tratativelor. Nu o fac pentru că nu vor să participe la guvernare ori pentru că nu vor să își asume, pe timp de criză, guvernarea? 

 

De la Palatul Victoria, dosarul Republica Moldova s-a întors la Palatul Cotroceni. Domnul Iohannis a făcut dovada că a avut o pârghie suficient de puternică pentru a influența viața politică de la Chișinău. Reverențele făcute de domnul Candu la adresa PLDM-ului nu vor rămâne fără răspuns. Sunt optimist – până la urmă la Chișinău va fi instaurată o coaliție pro-europeană.  De ce? Pentru că nici liberalii și nici popularii nu vor să participe la formarea unui guvern minoritar. Pentru că nimeni , nici măcar socialiștii, nu vor alegeri anticipate. Pentru că e mai bine când împarți răspunderea politică pentru scumpirea tarifelor la resursele energetice, pentru că rămân opțiuni deschise la alegerea viitorului șef al statului moldovean și pentru că fără creditul românesc și acordul cu FMI, Republica Moldova dă faliment. 

Atunci vom știi cu toții a cui este vina - pentru că vinovații se vor vedea, atât la Chișinău, cât și la București.