WIE VIEL LIEBT FRAU MERKEL MOLDAWIEN?

Zilele trecute, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a avut o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel,preşedintele Alianţei Creştin Democrate din Germania (CDU). Cei doi lideri au discutat despre situaţia politică din Republica Moldova în context intern, dar şi regional.

De unde vine acest interes al doamnei Merkel pentru Moldova? Un motiv ar fi faptul că Republica Moldova se află la frontierele Uniunii Europene și că pe teritoriul ei se află un conflict care, în planurile strategilor ruși poate arunca în aer întreaga regiune. La Berlin, subtila legătură a regiunii transnistrene cu agresiunea armată din Ucraina de est și crearea Noii Rusii, nu a trecut neobservată. De la vizita ministrului de externe german, Westerwelle în 2010, la vizita doamnei Merkel la Chișinău, în 22 august 2012, s-a văzut cu ochiul liber că Germania a investit mult capital politic în Moldova și că interesul german pentru vecinătatea de est a Uniunii Europene a crescut în mod exponențial. 

La întâlnirea cu domnul Filat, cancelarul german şi-a reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și a încurajat eforturile diplomației moldave de a înainta pe calea apropierii de UE. Angela Merkel a reiterat faptul că, în persoana sa, Republica Moldova are un prieten şi un susţinător puternic. Declarația de încurajare a doamnei Merkel vine să confirme atenția deosebită a Germaniei pentru Moldova. 

Că Moldova este importantă a spus-o și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care, la întâlnirea cu Vlad Filat a subliniat că presiunile externe asupra Chișinăului sunt inacceptabile. Preşedintele Comisiei Europene a declarat că procesul de lărgire a Uniunii Europene va continua, iar Moldova, cu certitudine, va face parte din acest proces. Din această cauză, alegerea pe care o vor face cetățenii moldoveni la 30 noiembrie este una decisivă, de care depinde modelul de dezvoltare al statului moldovean. 

Suportul pe care importanți lideri ai Uniunii Europene îl acordă PLDM, partidul care este axa coaliției pro-europene de la Chișinău este o recunoaștere a apartenenței acestui partid la selectul club al partidelor populare care conduc în acest moment Europa dar și o subliniere indirectă a faptului că, prin amplasarea la intersecția intereselor geopolitice, Moldova este una din cheile de care depinde gestionarea de viitor a Parteneriatului Estic. De fapt  Angela Merkel vrea ca Moldova să își continue drumul ei european.

De asta, pe 30 noiembrie, moldovenii trebuie să dea dovadă de seriozitate și să aleagă în cunoștință de cauză. Cei care își doresc integrarea Moldovei în Uniunea Vamală ar fi bine să conștientizeze că denunțarea Acordului de Asociere la UE înseamnă anularea rapidă a regimului liberalizat de vize căpătat de moldoveni și înălțarea unui zid pe Prut. Că doar n-o iubi frau Angela, atât de mult Moldova, încât s-o lase să stea cu dosul în două luntri! 

UCRAINA – ALEGERI CU BĂTAIE LUNGĂ

Duminică, 26 octombrie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în Ucraina. Potrivit sistemului electoral ucrainean, ju­mătate dintre deputați vor fi aleși pe liste de partid, cealaltă jumătate în co­legii uninominale Din cau­za imposibilității de a des­fă­șu­ra scrutinul în Crimeea, ocu­pată de Rusia, și în zonele din regiunea Donețk și Lugansk, aflate sub controlul se­pa­ra­tiștilor proruși, în loc de 450 de de­pu­tați, vii­toarea Radă Supremă va avea doar 438.

La aceste alegeri și-au anunțat prezența peste 1600 de observatori internaționali. Potrivit sondajelor de opinie din multitudinea de partide înregistrate în cursa electorală doar opt au șanse să depășească bariera de 5%. Blocul „Petro Poroșenko” se află pe prima poziției în intențiile de vot. Programul acestei formațiuni politice este de orientare creș­tin-liberală, proeuropean și are o listă de candidați co­mună cu formațiunea condusă de primarul  Kievului, Vitali Kliciko.

Sondajele spun că în afara Blocului proprezidențial, în viitorul par­lament de la Kiev se vor regăsi Partidul Radical al lui Oleg Leașko, Batkivșcina (Patria), condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, Frontul Po­pu­lar al premierului Arseni Iațeniuk și Partidul Poziția Civică condusă de fostul ministru al Apă­rării, Anatoli Grițenko.

În contextul agresiuni militare ruse asupra Ucrainei, tensiunea este ridicată iar sen­timentele antirusești sunt răspândite, de asta e puțin probabil ca electoratul ucrainean, în mod tradițional di­vi­zat în două tabere relativ egale, să acorde un vot de încredere partidelor pro-ruse.
Dacă tendințele vor fi confirmate, viitoarea Radă va avea o ma­jo­ritate proprezidențială. Pentru menținerea cursului european al Republicii Moldova, acest lucru este unul pozitiv. 

Recentele critici ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, față de politicile de apropiere ale Chișinăului de Uniunea Europeană împreună cu voalatele amenințări că Moldova ar putea ajunge în situația Ucrainei de est sunt corect calificate de către Ministerul moldovean de Externe ca acțiunii de presiune asupra statului moldovean. Valeriu Chiveri afirmă că „dinamica şi evoluţiile care au loc în regiune sunt într-un fel sau altul legate de evenimentele din Ucraina”. De aici și importanța votului de duminică din Ucraina.

Menținerea statului ucrainean pe un curs de apropiere față de Uniunea Europeană este cea mai bună poliță de asigurare pentru Chișinău. Prezent la Chișinău, George Friedman  a îndemnat ca ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. „Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare puternică ori  va fi haos”, sublinia directorul Stratfor. 

O Ucraină puternică va ține la distanță de Moldova pretențiile imperiale ale domnului Putin. Un Kiev prietenos față de drumul european al Chișinăului poate face mai posibilă victoria partidelor pro-europene la alegerile din 30 noiembrie. Și aduce un surâs de satisfacție pe fața doamnei Merkel.

Așa că ecuația politică a zilei de duminică e simplă – viitorul Ucrainei va determina viitorul Federației Ruse, iar viitorul Rusiei va avea un impact substanțial asupra viitorului întregii Europe.

PONTA ANTE PORTAS

Fundația Europeană Titulescu a organizat pe 14 octombrie dezbaterea Ucraina o nouă cutie a Pandorei. Invitații acestei mese rotunde au fost ex-ministrul de externe social democrat, Adrian Severin și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Discuțiile au fost moderate de președintele acestei Fundații, Adrian Năstase, premierul condamnat al României.
 
Participarea domnului Dungaciu la dezbaterea organizată de social democrații români vine la mai puțin de 24 de ore de la anunțul făcut de președintele Băsescu că primul ministru român, Victor Ponta, între anii 1997 și 2001 a fost ofițer acoperit al SIE. ”Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE, așa se explică propulsarea lui de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Sunt gata să demonstrez acest lucru”, a anunţat președintele român, invitat la Realitatea TV.

Prezent la Iași, premierul României a negat vehement dezvăluirile domnului Băsescu. Cert e că ipoteza apartenenței la servicii pare a fi întărită chiar de declarațiile sale. Primul ministru român a spus că după terminarea Facultății de Drept, a respectat legile ţării, “mi-am servit ţara ca magistrat, ca ministru şi voi face în continuare la fel”. Sintagma folosită de domnul Ponta,”mi-am servit ţara”, aparține uzanțelor militare. 

Jurnalistul Ion Cristoiu nota în publicația "Gândul" că nu are nici o îndoială că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. “Am scris de  câteva ori despre asta.Victor Ponta a  lucrat în perioada respectivă cu procuroarea Tribunalului internațional Carla del Ponte. În orice moment, el ar putea spune că dezvăluirea ipostazei de ofițer acoperit pe lîngă Carla del Ponte ar face-o pe distinsa domnă să se supere pe românii care au spionat-o”, sublinia domnul Cristoiu. 

Să îl cred pe cuvânt pe președintele României ? Mai că aș face-o, dar denunțul său dăunează oarecum imaginii unor instituții cu rol important în protecția democrației și independenței statului român. Am putea crede, în mod eronat, că serviciile sunt atotputernice. Mai degrabă ar putea fi vorba de o greșeală de campanie electorală: domnul Băsescu a crezut că afirmația făcută îl va afecta negativ pe Victor Ponta în calitatea sa de candidat la fotoliul de președinte! Nu a fost deloc așa. Povestea despre domnul Ponta în calitate de ofițer acoperit, a ținut în România capul de afiș timp de o săptămână. Iar toate interminabilele discuții  de pe micul ecran i-au făcut mai mult bine decât rău domnului Ponta. 

Că președintele Băsescu i-a fost un bun agent electoral domnului Ponta stau dovadă rezultatele sondajului de opinie IRES făcute publice pe 18 octombrie, potrivit acestui sondaj Victor Ponta se bucură de 41 la sută din intențiile de vot, Klaus Iohanis ar obține 29 la sută din sufragii. La mare distanță de aceștia se află Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu cu câte 8% din intențiile de vot.

Rezultate care erau de așteptat. Electoratul PSD a apreciat gestul “spionului” Ponta care, în opinia lor, a ascuns și a continuat să ascundă această neverificabilă filă din autobiografia sa. Domnul Băsescu a greșit atunci când a spus că domnul Ponta a fost angajatul SIE, acolo e vorba de misiuni de spionaj peste hotarele României, iar acest lucru nu-i îngrijorează pe români, ba dimpotrivă, la acest subiect vibrează cu toții plini de patriotism. Aparatul de propagandă social democrat a sugerat déjà publicului românesc că misiunile de inteligență externă contează foarte mult pentru statul român și că rezultatele obținute au plasat România pe locuri fruntașe în colaborarea cu NATO. 

Expertiza domnului Dungaciu la o manifestare organizată de social democrați poate face parte din aceste eforturi de justificare. Nu mă mă interesează dacă domnul Ponta a făcut ori nu parte din serviciile de inteligență românești. Mă interesează mult mai mult ce a făcut și ce va face domnia sa pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În calitatea sa de prim-ministru a făcut destule - putea să mai facă. Cu siguranță însă, dacă domnul Ponta va ajunge la Cotroceni, partidele pro-europene din Republica Moldova vor avea garanția faptului că democrații moldoveni, cu care PSD-ul românesc are semnat un acord de colaborare, nu vor derapa către stânga și vor rămâne ancorați în siajul Uniunii Europene. Asta contează cel mai mult.

IURIE LEANCĂ UN PREMIER PENTRU LINIȘTEA DE DUPĂ 30 NOIEMBRIE

Publicația Ziarul Național notează că cel puțin trei candidați electorali au zburat la Moscova. Bașcanul regiunii autonome gagauze, Mihail Formuzal, împreună cu președintele social-democraților, Victor Șelin, au urcat în avion pentru întâlnirile moscovite la sfârșitul săptămânii trecute. Un alt candidat electoral din Moldova care poartă negocieri la Moscova este unul din liderii ANTIFA, Grigore Petrenco, exclus de curând din rândurile PCRM pentru faptul că figurează pe lista electorală a Partidului „Patria”. 

Că strategii de la Kremlin au răspuns pozitiv solicitărilor de amestec în campania electorală din Moldova, o demonstrează venirea la Chișinău a colaboratorului superior al Institutului Rusesc de Cercetări Strategice, Vasili Kașirin. Pe 12 octombrie, la sosirea pe Aeroportul din Chișinău, Poliția de Frontieră din Republica Moldova, în colaborare cu Serviciul de Informații și Securitate, l-a declarat persoană indezirabilă și l-au somat să părăsească Moldova. Publicația Evenimentul Zilei notează că acesta este unul dintre strategii Kremlinului și e cunoscut ca fiind consilierul doamnei Nina Ștanski, așa-zisul ministru de Externe al Transnistriei. Institutul Rus de Cercetări Strategice face analize pentru Kremlin și Consiliul de Securitate al Federației Ruse.

 Că începutul campaniei electorale din Republica Moldova stă sub amenințarea agenților de influență ruși o spun și acțiunile Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Pe 13 octombrie, la ieșirea din Republica Moldova, pe Aeroportul din Chișinău, doi agenți ai serviciului inteligent rus, au fost declarați indezirabili.  Andrei Medvedev și Dimitrii Galkin sunt suspectați de susținerea acțiunilor separatiste pe teritoriul Republicii Moldova. Aceștia s-au aflat la Chișinău pentru a participa la o masă rotundă cu tema "Aspectele economice ale integrării eurasiatice a Republicii Moldova".  Medvedev a mai fost în Moldova în perioada pregătirii referendumului din regiunea găgăuză.

Este clar că organizații apropiate Kremlinului oferă asistență unor formațiuni politice aflate în competiția electorală din Moldova, având scopul de a opri deplasarea ei către Uniunea Europeană. Riposta operativă a Poliției de Frontieră, a Direcției Serviciilor Operative din Cadrul Ministerului de Interne și a Serviciului de Informații și Securitate trebuie salutată și lăudată. 

Acest ripostă este conjugată cu un răspuns politic ferm. La ceremonia de lansare în campania electorală a PLDM, liderul acestei formațiuni, domnul Filat a anunțat că Iurie Leancă va fi candidatul liberal democraților pentru funcția de prim ministru. O reacție politică promptă la amenințări concrete. 

Gestul liderului liberal democrat este unul pragmatic, punctează foarte corect editorialistul moldovean Petru Bogatu. Prin acest gest, echipa liberal democraților transmite cercurilor de la Moscova că apropierea de Uniunea Europeană va continua și după 30 noiembrie. 

Amestecul factorilor externi în campania electorală din Republica Moldova e o realitate demonstrată și de recenta afirmație a domnului Usatâi că este gata să facă o alianță post electorală împreună cu socialiștii și comuniștii moldoveni.  

Un scor bun în alegeri pentru cele trei formațiuni politice ar face ca visul rușilor, de a ridica un zid pe Prut, să devină realitate. Formarea unei coaliții anti-UE ar întoarce Moldova cu 15 ani înapoi. Desemnarea făcută de liderul PLDM – Leancă viitor prim ministru, ar trebuie să aibă și consimțământul de principiu al celorlalte formațiuni politice pro-europene. Chiar dacă aceste partide se află acum în campania electorală, un atare accept ar fi un mesaj liniștitor atât pentru moldoveni, cât și pentru oficialii europeni care investesc în viitorul Moldovei.