BĂTĂLIA PENTRU MOLDOVA ABIA ÎNCEPE. DODON PREȘEDINTE?

Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană și NATO în următorii 20-25 de ani. Declarația aparține președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Statul ucrainean a dat semne tot mai clare de orientare către Alianța Nord-Atlantică și UE mai ales după Federația Rusă a anexat peninsula Crimeea în 2014 și susține o mișcare separatistă prorusă în regiunea Donețk și Donbas.

Moldova nu va deveni membră a Uniunii Europene și NATO. Afirmația îi aprține fostului președinte al Romaniei, Traian Băsescu. Politicienii moldoveni care fac astfel de promisiuni își mint alegatorii, sublinează domnul Băsescu. Republica Moldova are un Acord de Asociere la Uniunea Europeană și aprofundează un Plan Individual de colaborare cu NATO.

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a declarat joi, 10 martie, că este pregătit să candideze la funcția de președinte al Republicii Moldova. Domnul Dodon stă bine în sondaje. Potrivit sondajului realizat de CBS-Axa, domnul Dodon se află pe locul doi în topul încrederii cetățenilor fiind devansat de Renato Usatîi. Un al doilea sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova în data de 24 februarie 2016 arată că cetăţenii RM ar avea cea mai mare încredere în Igor Dodon.

Declarația făcută de către domnul Juncker schimbă toată perspectiva geopolitică din vecinătatea statului român. A tăiat toate speranțele ucrainenilor referitoare la drumul lor european. Prin referința făcută la NATO, domnul Juncker a încălcat normele de comportament existente între cele două instituții de la Bruxelles și a oferit Federației Ruse un incredibil avantaj.  Domnul Juncker a aruncat în aer speranțele europene ale statelor din Parteneriatul Estic.

Dacă președintele Comisiei Europene nu a spus nici un cuvânt depre Moldova, fostul președinte al statului român, domnul Băsescu a făcut-o – Chișinăul nu va deveni membru al clubului european și nu va beneficia de umbrela de securitate nord-atlantică. Domnul Băsescu, la fel ca și Juncker, a avut acces la informații sensibile și știe ce spune. Domnia sa afirmă că singura șansă a Moldovei este unirea cu România. Domnul Băsescu folosește motivul unirii nu doar ca un colac de salvare aruncat moldovenilor dar și în scop electoral. Domnia sa trage turta unionistă către formațiunea politică pe care o patronează – Partidul Mișcarea Populară, partid care va folosi mesajele unioniste în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016. 

Anunțul domnului Dodon vine pe fundalul declarațiilor făcute de domnul Juncker și domnul Băsescu. E o confirmare a faptului că Federația Rusă va controla și pe mai departe jocurile de putere de la est de graniţa UE-NATO. Lista persoanelor de încredere a KGB-ului în RSS Moldovenească publicată de Adevărul demonstrează tuturor că, la Chișinău, Moscova are suficiente cadre.

În urma conferinței de presă a domnului Dodon am înțeles că alianța avută de domnia sa cu domnul Usatâi a murit. În schimb continuă relația pe care socialiștii au construit-o cu cei din Platforma DA. Liderul socialist a anunțat că socialiștii moldoveni i-au ajutat pe cei din Paltforma DA să culeagă semnăturile necesare pentru inițierea referendumului de modificare a Constituției, devine clar că această colaborare Dodon – Năstase este mai veche decat cred jurnaliștii moldoveni. Domnul Dodon a cerut continuarea protestelor și semnarea unui pact de neagresiune între Platforma DA și PSRM, dar un asemenea tratat va fi doar în folosul socialiștilor. Dacă acest document va fi semnat e semn că oficialii de la Moscova i-au pus la dispoziție domnului Dodon lista persoanelor de încredere existente în Moldova. De aici și nervozitatea domnului Usatâi – Moscova mizeză doar pe socialiști iar Usatâi a fost scos din cărți. Pentru ce ar trebui să investească Kremlinul în cineva care nu poate participa la cursa prezidențială?  

Decizia Curții Constituționale vine să reducă pericolele referitoare la schimbarea vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova. Această schimbare de vector ar fi putut avea loc în urma declanșării alegerilor parlamentare anticipate – aceste aplegeri ar fi fost câștigate masiv de către formațiunea politică a domnului Usatâi și Partidul Socialiștilor. Datele sociologice demonstrează că noua dreaptă moldovenească (Partidul Platforma DA, PAS-ul doamnei Maia Sandu) nu ar fi avut posibilitatea să dețină majoritatea parlamentară pentru a se împotrivi acestei schimbări.

Decizia Curții Constituționale scoate de pe agenda politică eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. Acest lucru trebuie salutat. Lansarea competiției electorale prezidențiale este binevenită – competiția electorală dă posibilitate partidelor politice să demosntreze tuturor de ce sunt în stare. În spatele candidaților la fotoliul de președinte vor fi partidele. Președintele Republicii Moldova are suficiente pârghii (chiar și prin intermediul Consiliului Suprem de Securitate) pentru a schimba/modifica deciziile strategice ale statului.  

     

Bătălia pentru Moldova nu s-a încheiat. Intervenția Federației Ruse în Ucraina a adus Republica Moldova pe falia de ciocnire a intereselor geopolitice dintre Est și Vest. Declarația lui Juncker vine să consolideze influența rusă în Ucraina și periclitează interesele occidentalilor în Republica Moldova. Domnul Băsescu vorbește despre o posibilă unire a Moldovei cu România în acest caz, Federația Rusă ar putea reacționa prin anexarea oficială a Transnistriei, iar asta ar crea tensiuni regionale și mai mari decât sunt acum. Federația Rusă își dorește conservarea situației din Ucraina și insturarea unui model federal. Dacă acest lucru îi va reuși vor exista suficiente tentații pentru a instaura acest model și în Moldova. De aici și necesitatea Moscovei de a avea la Chișinău un președinte pro-rus. Bătălia pentru Moldova abia începe.

DOMNULE CANDU CE ÎMPUTERNICIRI VA AVEA VIITORUL PREȘEDINTE ?

Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, potrivit căreia alegerea președintelui în Parlament este neconstituțională a aruncat în aer întreg estalishment-ul politic moldovenesc. Imediat după anunțarea veștii reprezentanții opoziției parlamentare și extraparlamentare au declarat că meritul le aparține. În schimb, analistul politic român, Sorin Ioniță, un susținător al declanșării alegerilor parlamentare anticipate în Moldova, a declarat că decizia este una „halucinantă” și „unică” în lume. „Nu mi-e clar cum şi ce va mai putea funcţiona de aici înainte la Chişinău, măcar cu un grăunte de predictibilitate”, a spus Sorin Ioniță.

Nici liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, nu este mulțumit de decizia Înalților Judecători : „Curtea Constituțională și deciziile ei devin din ce în ce mai imprevizibile și mai periculoase. Trebuie să ne gândim cu toții cum să-i oprim pe acești constituționaliști cât nu-i târziu”, a spus domnul Voronin. 

Și liderul partidului politic, Partidul Nostru, domnul Usatîi este supărat: „am fost excluși pentru a doua oară din câmpul electoral”. Potrivit prevederilor conținute de legea supremă, următorul președinte trebuie să fie doar cetățean al Republicii Moldova, să facă dovada faptului că a locuit neîntrerupt timp de zece ani pe teritoriul statului moldovean și să aibă vârsta minimă de 40 de ani. Liderul Partidului Nostru are 37 de ani, deci nu poate participa la alegerile prezidențiale.

Președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu s-a arătat surprins de decizia Curții dar o va îndeplini. "Decizia Curţii Constituţionale ne-a surprins, dar nu o vom comenta. Aşteptăm textul deciziei pentru a vedea ce trebuie să facă Parlamentul, pentru a duce până la capăt decizia Curţii Constituţionale. Este complicat să schimbi regulile jocului în timpul jocului. Vom revizui legislaţia subsidiară şi vom executa întocmai decizia Curţii. Este o decizie bună, deoarece astfel se vor evita tot felul de speculaţii", a subliniat şeful Legislativului.

Supărarea de la București a domnului Sorin Ioniță este de înțeles, decizia Curții Constituționale a scos de pe agenda politică amenințarea declanșării alegerilor parlamentare anticipate și reduce la zero apetența de manifestări stradale a opoziției parlamentare ori extraparlamentare. Jurnalistul moldovean de expresie rusă, Serghei Tkaci, nota într-un recent articol că prin această decizie agenda politică a partidelor a fost schimbată iar Partidul Democrat a preluat inițiativa. 

Nu cred că agenda Curții Constituționale coincide cu cea a Partidului Democrat – amintesc că sesizarea referitoare la constituționalitatea acestui articol din Constituție a fost depusă de către un grup de deputați liberal democrați. Sunt însă de acord cu afirmația potrivit căreia agenda politică a formațiunilor politice moldovene a fost restructurată – cutremurul politic din 4 martie 2016 a fost la fel de devastator ca cel din România anului 1977. Din acest moment alianțele nu mai funcționează, prieteniile de odinioară, Dodon-Năstase-Usatîi, s-au dus pe apa sâmbetei, fiecare din acești lideri politici având pretenții la fotoliul de șef al statului moldovean.  

Jurnaliștii de la Publika TV s-au întrebat ce trebuie să facă legislativul moldovean pentru îndeplinirea deciziei Curții Constituționale. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, le-a răspuns susținând că, până va fi fixată data alegerilor prezidențiale, deputații moldoveni ar trebui să modifice Codul Electoral. Pe de altă parte, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat într-un interviu pentru radio Europa Liberă că Parlamentul nu trebuie să modifice legislația, ci doar să stabilească data alegerilor prezidențiale. 

Până la a modifica, ori nu, legislația electorală, majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat va trebui să răspundă la o altă întrebare: ce fel de atribuții va avea șeful statului moldovean? Cele prevăzute în Constituția anului 1994, care prevăd pentru președintele statului moldovean  împuterniciri destul de mari?  Dacă viitorul președinte moldovean va avea prea multe împuterniciri există riscul de renaștere a unui conflict instituțional mai vechi, cel din anul 1999-2000, dintre instituția prezidențială și cea parlamentară. Liderul Parlamentului moldovean din perioada respectivă, președintele de onoare al Partidului Democrat, domnul Diacov, pe rețelele de socializare, și-a exprimat această îngrijorare: “Vom alege cu entuziasm președintele, dar mai departe? De parcă noi nu știm ce ne așteaptă!”

Într-o postare pe blog, președintele Parlamentului moldovean afirmă că, noul șef al statului va avea un aliat puternic în majoritatea parlamentară și în Guvern și solicită partidelor ca propunerile de candidați pentru președinție să corespundă acestui statut. Domnul Candu lasă să se înțeleagă că viitorul președinte moldovean va avea un rol important în politica externă: “Spre diferenţă de Romania, noi (Moldova) nu avem un acord tip "Snagov" cu privire la direcţia geopolitică a ţării.(…) Noul Preşedinte va trebui sa înţeleagă care este interesul Moldovei şi să aibă curajul să ia decizii în acest sens, în parteneriat cu forţele politice care gândesc la fel, în binele şi pentru cetăţenii Moldovei.”

Să înțelegem că viitoarele că prezidențialele vor fi de fapt o cursă a partidelor politice moldovene pentru a își instala propriul reprezentant în fotoliul de președinte și că actuala majoritate parlamentară are deja desemnat un candidat propriu pentru a-l lansa în această competiție? Să înțelegem, domnule Candu, că viitorul președinte al statului moldovean va avea aceleași prerogative pe care le-a avut în timpul mandatului său domnul Lucinschi? Dar dacă viitorul șef al statului va dori, așa cum și-a dorit atunci Petru Lucinschi, să aibă puteri și mai mari decât le avea și își dorea instituirea unei republici prezidențiale pentru a fi deasupra Parlamentului?

Cât de puternic ar trebui să fie viitorul președinte moldovean? Aceasta este întrebarea la care coaliția majoritară din legislativul moldovean trebuie să își dea sieși un răspuns rapid. Apoi vor avea timp pentru a gândi și la potențiali candidați. Ultima declarație a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker spune că în următorii 20 sau 25 de ani Ucraina nu va deveni membru al Uniunii Europene. Afirmația are implicații și dezechilibrează major toate jocurile politice de la frontiera de est a Uniunii Europene. Moldova are vreo șansă pentru a își păstra actualul statut? Între Est și Vest, spațiul pruto-nistrean devine, un pod căruia îi sunt deschise multiple posibilități ori doar o zonă gri în care lumea bună va evita să investească? În acest ultim caz, care vor fi garanțiile noastre de securitate?

Așadar, domnule Candu, cât de mari/mici vor fi împuternicirile viitorului președinte?

PAVEL FILIP TACE, FACE ȘI PUNE ANRE-UL LA MUNCĂ

Premierul Pavel Filip a anunțat că prețul la energie electrică s-ar putea ieftini cu zece la sută. Motivul ține de semnarea unui nou contract de achiziție a curentului electric la un preț mai bun.

Un comunicat de presă al Gas Union Fenosa anunță că distribuitorul de energie electrică cumpără curentul electric mai ieftin. 

Începând cu data de 1 aprilie, prețul curentului electric achiziționat de Gas Uniuon Fenosa de la SA CERS Moldovenească  (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgani) și IS Energocom este stabilit la 48,995 de dolari pentru MWh, preţul anterior fiind de 67,95 /MWh. 

Cifrele vorbesc de la sine, nu trebuie să fii mare specialist în energetică pentru a trage concluzia că șeful cabinetului de miniștrii are dreptate – prețul curentului electric poate să scadă. 

Experții în energetică spun că afirmația primului ministru moldovean este populistă. „Nu este corect ca domnul prim-ministru să vorbească despre scăderea tarifelor la energie electrică, nu este funcţia Guvernului, este funcția reglementatorului  ANRE. Mai întâi, aş fi vrut să aud care este prețul de achiziție. Făcând un calcul estimativ, nu ar fi posibilă o scădere a tarifelor de 10 la sută dacă preţul de achiziţie nu ar fi scăzut sub 5 cenţi. Dacă într-adevăr s-a reuşit negocierea unui preţ de 5 cenţi pentru 1 kW/oră şi cu condiţia că nu sunt incluse devierile economice de la Fenosa şi de la RED Nord-Vest, atunci e posibilă o reducere de tarif ”, a declarat Victor Parlicov, fostul director general al ANRE.

Din două, una: Ori domnul Parlicov îl citează eronat pe primul ministru ori fostul director de la ANRE caută noduri în papură! Premierul Filip a spus cât se poate de limpede: ’’Pornind de la aceste date tehnice cei de la ANRE vor face calculele și în final, să vină cu un preț final pentru consumator care poate fi mai mic cu zece la sută’’. 

Ce nu e clar aici? Aaaa! Că cei de la ANRE ar putea intra în conflict cu interesele distribuitorilor de la Gas Union Fenosa? Care au interesul de a scurge totul din rețelele de distribuție a energiei electrice fără a investi prea mult în întreținerea lor? Că, așa cum spun unii, cei de la ANRE au parte de tot felul de atenții din partea Union Fenosa pentru a închide ochii la devierile financiare înregistrate în hârtiile lor contabile dar care nu își găsesc echivalent pe teren? Toate aceste lucruri le-ați știut și dumneavoastră domnule Parlicov, le-a știut încă din vară și domnul Untilă de la Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, care a chemat-o într-o ședință deschisă pe doamna Silvia Radu (fostul director pentru Moldova a Gas Union Fenisa) și le știa și Serviciul de Informații și Securitate. Acum le știe și primul ministru. De aia și ia măsuri.

Calculele pe care le face guvernul trebuie să coincidă cu cele care vor fi făcute la ANRE. Un preț mai mare la energie electrică care va intra în buzunarele celor de la Gas Union Fenosa va fi un preț care va face supraprofit. Un supraprofit pe care spaniolii îl fac de-a moaca, fără a investi în liniile de distribuție. Un supraprofit care, mult timp, s-a obținut la mica înțelegere a celor de la ANRE cu Gas Union Fenosa pentru menținerea unor prețuri ridicate la energie electrică. 

Decizia finală referitoare la prețul pentru consumatori urmează să fie luată de către ANRE. Primul ministru Filip i-a sugerat directorului acestui organ de reglementare, domnul Sergiu Ciobanu, să nu greșească la calcule și să le facă cât mai corect.     

     

E firesc ca prețul la energie electrică să scadă. Există suficient de multe discuții pe care oficialii moldoveni le poartă cu oficialii români pentru interconectarea liniilor de înaltă tensiune din Republica Moldova la cele din România. Această tematică a fost atinsă de premierul Filip cu ocazia vizitei făcute la sfârșitul lunii ianuarie la București.  Interconexiunea energetică dintre România și Republica Moldova va asigura diversificarea piețelor de achiziție a curentului electric. Studiile de fezabilitate au fost realizate și în prezent s-a ajuns la faza de proiectare. Amplasarea geografică a Republicii Moldova permite accesul atât la piața română de energie electrică dar și la cea ucraineană. O diversificare a piețelor de achiziție face posibilă o scădere a prețului. 

Observăm că în ciuda faptului că interconexiunea energetică moldo-română nu a fost realizată, prețul de achiziție al energie electrice a fost mai mic. Acest lucru se explică prin faptul că producătorul, (centrala termoelectrică Cuciurgani aflată în proprietatea RAO ES Rusia) nu are acces pe piața de distribuție de energie electrică din Ucraina. De aici și cedările de preț făcute de către acest producător de energie electrică.

Ce înseamnă asta? Că erau și sunt toate premisele pentru scăderea prețului la energie electrică pentru consumatorii moldoveni de energie electrică. 

 

Măsurile pe care le aplică primul ministru au ca scop stabilizarea Moldovei, obiectiv pe care în aceste momente și l-a asumat conducerea Partidului Democrat, echipă condusă de tandemul Plahotniuc și Lupu. Partidul Democrat vine să ofere cetățenilor moldoveni încrederea că statul moldovean, după șocurile prin care a trecut, are forța de a-și reveni.  După tulburările financiare prin care au trecut anterior, cetățenii moldoveni vor să vadă că noul cabinet de miniștri se gândește la ei – doar asta le va reda încrederea. 

Defetiștii domnului Filip sunt de fapt cei care își doresc ca planurile guvernului de stabilizare a statului moldovean să dea greș. Acești inamici ai stabilizării Moldovei știu cât de mari sunt implicațiile reducerii prețului la energie electrică – dincolo de reducerea presiunii financiare la care este supus cetăteanul,  va fi vorba de o scădere a prețurilor la articolele alimentare și bunurile de consum care folosesc energia electrică în procesul de producție. Pasul pe care îl face domnul Filip este unul foarte bun care va avea rezultate palpabile. După reducerea prețului la pâine, avem parte de o micșorare a prețului la energie electrică, iar asta poate da naștere unei reacții în lanț de stopare și reducere a prețurilor.  Domnul Filip iata ca ne ofera tuturor fapte concrete si nu vorbe.