BĂTĂLIA PENTRU MOLDOVA ABIA ÎNCEPE. DODON PREȘEDINTE?

Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană și NATO în următorii 20-25 de ani. Declarația aparține președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Statul ucrainean a dat semne tot mai clare de orientare către Alianța Nord-Atlantică și UE mai ales după Federația Rusă a anexat peninsula Crimeea în 2014 și susține o mișcare separatistă prorusă în regiunea Donețk și Donbas.

Moldova nu va deveni membră a Uniunii Europene și NATO. Afirmația îi aprține fostului președinte al Romaniei, Traian Băsescu. Politicienii moldoveni care fac astfel de promisiuni își mint alegatorii, sublinează domnul Băsescu. Republica Moldova are un Acord de Asociere la Uniunea Europeană și aprofundează un Plan Individual de colaborare cu NATO.

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a declarat joi, 10 martie, că este pregătit să candideze la funcția de președinte al Republicii Moldova. Domnul Dodon stă bine în sondaje. Potrivit sondajului realizat de CBS-Axa, domnul Dodon se află pe locul doi în topul încrederii cetățenilor fiind devansat de Renato Usatîi. Un al doilea sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova în data de 24 februarie 2016 arată că cetăţenii RM ar avea cea mai mare încredere în Igor Dodon.

Declarația făcută de către domnul Juncker schimbă toată perspectiva geopolitică din vecinătatea statului român. A tăiat toate speranțele ucrainenilor referitoare la drumul lor european. Prin referința făcută la NATO, domnul Juncker a încălcat normele de comportament existente între cele două instituții de la Bruxelles și a oferit Federației Ruse un incredibil avantaj.  Domnul Juncker a aruncat în aer speranțele europene ale statelor din Parteneriatul Estic.

Dacă președintele Comisiei Europene nu a spus nici un cuvânt depre Moldova, fostul președinte al statului român, domnul Băsescu a făcut-o – Chișinăul nu va deveni membru al clubului european și nu va beneficia de umbrela de securitate nord-atlantică. Domnul Băsescu, la fel ca și Juncker, a avut acces la informații sensibile și știe ce spune. Domnia sa afirmă că singura șansă a Moldovei este unirea cu România. Domnul Băsescu folosește motivul unirii nu doar ca un colac de salvare aruncat moldovenilor dar și în scop electoral. Domnia sa trage turta unionistă către formațiunea politică pe care o patronează – Partidul Mișcarea Populară, partid care va folosi mesajele unioniste în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016. 

Anunțul domnului Dodon vine pe fundalul declarațiilor făcute de domnul Juncker și domnul Băsescu. E o confirmare a faptului că Federația Rusă va controla și pe mai departe jocurile de putere de la est de graniţa UE-NATO. Lista persoanelor de încredere a KGB-ului în RSS Moldovenească publicată de Adevărul demonstrează tuturor că, la Chișinău, Moscova are suficiente cadre.

În urma conferinței de presă a domnului Dodon am înțeles că alianța avută de domnia sa cu domnul Usatâi a murit. În schimb continuă relația pe care socialiștii au construit-o cu cei din Platforma DA. Liderul socialist a anunțat că socialiștii moldoveni i-au ajutat pe cei din Paltforma DA să culeagă semnăturile necesare pentru inițierea referendumului de modificare a Constituției, devine clar că această colaborare Dodon – Năstase este mai veche decat cred jurnaliștii moldoveni. Domnul Dodon a cerut continuarea protestelor și semnarea unui pact de neagresiune între Platforma DA și PSRM, dar un asemenea tratat va fi doar în folosul socialiștilor. Dacă acest document va fi semnat e semn că oficialii de la Moscova i-au pus la dispoziție domnului Dodon lista persoanelor de încredere existente în Moldova. De aici și nervozitatea domnului Usatâi – Moscova mizeză doar pe socialiști iar Usatâi a fost scos din cărți. Pentru ce ar trebui să investească Kremlinul în cineva care nu poate participa la cursa prezidențială?  

Decizia Curții Constituționale vine să reducă pericolele referitoare la schimbarea vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova. Această schimbare de vector ar fi putut avea loc în urma declanșării alegerilor parlamentare anticipate – aceste aplegeri ar fi fost câștigate masiv de către formațiunea politică a domnului Usatâi și Partidul Socialiștilor. Datele sociologice demonstrează că noua dreaptă moldovenească (Partidul Platforma DA, PAS-ul doamnei Maia Sandu) nu ar fi avut posibilitatea să dețină majoritatea parlamentară pentru a se împotrivi acestei schimbări.

Decizia Curții Constituționale scoate de pe agenda politică eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. Acest lucru trebuie salutat. Lansarea competiției electorale prezidențiale este binevenită – competiția electorală dă posibilitate partidelor politice să demosntreze tuturor de ce sunt în stare. În spatele candidaților la fotoliul de președinte vor fi partidele. Președintele Republicii Moldova are suficiente pârghii (chiar și prin intermediul Consiliului Suprem de Securitate) pentru a schimba/modifica deciziile strategice ale statului.  

     

Bătălia pentru Moldova nu s-a încheiat. Intervenția Federației Ruse în Ucraina a adus Republica Moldova pe falia de ciocnire a intereselor geopolitice dintre Est și Vest. Declarația lui Juncker vine să consolideze influența rusă în Ucraina și periclitează interesele occidentalilor în Republica Moldova. Domnul Băsescu vorbește despre o posibilă unire a Moldovei cu România în acest caz, Federația Rusă ar putea reacționa prin anexarea oficială a Transnistriei, iar asta ar crea tensiuni regionale și mai mari decât sunt acum. Federația Rusă își dorește conservarea situației din Ucraina și insturarea unui model federal. Dacă acest lucru îi va reuși vor exista suficiente tentații pentru a instaura acest model și în Moldova. De aici și necesitatea Moscovei de a avea la Chișinău un președinte pro-rus. Bătălia pentru Moldova abia începe.