ARITMETICA DOMNULUI DIACOV

În martie 2014, premierul Iurie Leancă declara la Consiliul Atlantic, unde a vorbit despre evoluțiile din sud-estul Europei, că oficialii moldoveni au învățat lecția Ucrainei . „Prima lecție ține de continuarea obiectivelor stabilite. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul”, a concretizat domnul Leancă. Cea de a doua lecție e legată de pregătirea economiei statului moldovean pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere, a treia, era despre comunicarea statului cu cetățeanul.

De atunci Republica Moldova a parafat, semnat și ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Glontele rezultat în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie a trecut periculos de aproape de tâmpla partidelor pro-europene moldovenești. Semn că lecțiile despre care vorbea domnul Leancă americanilor, au fost făcute în fugă.

La mai bine de o lună distanță de la alegeri, încă nu avem siguranța că cele trei formațiuni politice. PLDM, PD și PL vor forma coaliția parlamentară anunțată pe 1 decembrie. Coaliția care ar trebui să ducă Moldova mai aproape de Europa. Se pare că tratativele, aflate în umbra unor perdele de fum, sunt pline de neprevăzut. Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov sugera că rezultatul alegerilor face ca negocierile să fie anevoioase. „Dumneavoastră i-ați votat, i-ați trimis în Parlament, iar acum noi trebuie să găsim soluții ca țara să fie guvernată. Dați-mi alți deputați în locul acestor 13 de la PL, mai constructivi”, declara domnul Diacov.

Domnul Diacov a punctat corect. Partidele pro-europene ar fi trebuit să obțină un rezultat mai bun. E clar că presiunile exercitate asupra economiei moldovenești de către Federația Rusă, acțiunile agenților ruși în timpul campaniei electorale și criza economică apărută au influențat comportamentul electoral al moldovenilor. Doar că despre existența factorilor externi de modelare a conduitei cetățeanului moldovean la vot,  se știa din timp. Întrebam în luna februarie a anului 2014  ce vom face cu vorbitorii de limbă rusă.  Domnul Leancă, în ianuarie 2014, scotea în evidență importanța comunicării guvernului cu cetățenii săi, „pentru a nu permite nimănui să isterizeze spiritele, sub pretexte absolut false”. „Cea mai importantă concluzie este că trebuie să comunicăm altfel decât am făcut acest lucru până acum”, spunea domnia sa pentru postul de radio Europa Liberă. Mult adevăr spunea în urmă cu un an domnul Leancă. 

Publicația EUobserver, nota la începutul anului 2014 că miniștrii de externe ai Uniunii Europene discutau despre posibilitatea oferirii mai multor fonduri pentru comunicare către Republica Moldova și Georgia. Oficialii polonezi, cereau în bugetul european pentru anii 2014-2020, să-i fie alocați Chișinăului mai mulți bani pentru implementarea unei strategii de comunicare despre beneficiile integrării europene. Solicitam atunci ca oficialii moldoveni să identifice tehnici de comunicare pentru vorbitorii de limba rusă aflați în Republica Moldova pentru ca, cei aproximativ 600 de mii de cetățeni moldoveni, vorbitori de rusă, să nu rămână eurosceptici. Între timp banii s-au acordat. Strategia a fost făcută. Rezultatele obținute de partidele pro-europene la alegeri a demonstrat cât de defectuoasă a fost comunicarea actorilor electorali pro-europeni cu cetățenii moldoveni vorbitori de limbă rusă. Votul anti-Europa, acordat Partidului Socialiștilor, formațiunii conduse de Renato Usatâi ori Partidului Comunist Reformator demonstrează acest lucru.

Deputatul socialist, Ion Ceban îmi declara că dincolo de charisma domnului Putin, socialiștii moldoveni au fost ajutați și de erorile tactice făcute de către partidele pro-europene. Prezența mediilor de informare ruse în spațiul audiovizual moldovenesc a fost cel care i-a ajutat cu prisosință pe socialiști. Pe parcursul întregului an 2014, politicienii moldoveni au făcut o echilibristică periculoasă, încercând să evite sancțiunile ruse. Nu le-a reușit. Noile linii de confruntare geopolitică s-au deplasat către Republica Moldova. Rusia şi-a folosit tot arsenalul din dotare pentru a submina alegerile parlamentare. Folosită inteligent, artileria grea a rușilor a fost alcătuită din televiziunile rusești difuzate în spațiul public moldovenesc. Partidul Democrat Liberal din Moldova și Partidul Democrat, și Partidul Liberal au fost supuse unei permanente campanii de subminare care a dus la rezultatul pe care îl înregistrăm acum. Altul nu există.

Speram ca resursele mediatice românești existente în Republica Moldova, TVR-ul, să ajute la consolidarea ideilor europene. Nu s-a întâmplat. Lansat inadmisibil de târziu, studioul moldovean al TVR nu a reușit să ajute discursului european lansat de către actorii electorali. Mai mulți comentatori politici moldoveni îmi confirmă că, emisiunile patriotarde lansate pe acest canal de televiziune, fac mai mult rău decât bine.

Cu siguranță, a găsi vinovați pentru cele întâmplate este ușor. Cumulate, toate aceste erori i-au făcut pe moldoveni să voteze așa cum au făcut-o. Alt rezultat nu există, domnule Diacov. Și chiar dacă domnul Ghimpu părăsește negocierile pentru a se duce la împachetări cu nămol, ori la vânătoare, sunteți obligați să-l așteptați și să-i suflați în coarne, doar e anul caprei. Domnul Leancă, spune că noua coaliţie de guvernare trebuie constituită cel târziu până la mijlocul lui ianuarie. Se pare că alături vor fi comuniștii moldoveni. În rolul opoziției constructive,  domniile lor vor spune tuturor dacă noua guvernare va lăsa vacile să pască în tarlaua colhozului ori de va da strechea în miniștrii. Cu ochii în patru, vom ști când PCRM-ul va încerca să ne mintă. Așa că, domnule Diacov, în Parlament se va lucra cu materialul adus de fiecare partid. Tot răul spre bine - presa va casca ochii mai tare iar guvernanți vor mai prinde la frică.

LEANCĂ, BUREBISTA ȘI IARBA TARE. RETROSPECTIVĂ 2014

La sfârșit de an obișnuim să tragem linie și să adunăm plusuri, să socotim minusurile și să facem tot felul de clasamente. Voi risca, ca trăgând cu ochiul spre trecut să spun câteva vorbe despre viitor.

Comentatorii politici moldoveni au căzut de acord că principalele evenimente politice al anului 2014 îl reprezintă parafarea, semnarea și ratificarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană și acordarea regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni. Cele două evenimente sunt legate de criza ucraineană dar și de menținerea la guvernare a Coaliției Pro-Europene. 

Rezistența guvernului Leancă la criticile venite pe parcursul anului 2014 din partea Partidului Liberal și din partea Partidului Comuniștilor s-a datorat coabitării politice a Partidului Liberal Democrat cu Partidul Democrat, cele două motoare ale coaliției. Deși au existat suficiente diferențe ideologice, cele două formațiuni politice au conștientizat existența unui singur inamic comun – naționalismul șovin rus, cu ramificații în Partidul Socialist și Partidul Comuniștilor, și s-au comportat ca atare.

Rezultatul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 a arătat adevărata valoare a formațiunilor politice moldovenești. Cinci partide au trecut pragul parlamentar – Partidul Socialiștilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Comuniștilor, Partidul Democrat și Partidul Liberal. Ascensiunea în Parlament a socialiștilor moldoveni se datorează mai puțin aurei politice a liderului, Igor Dodon. Icoana electorală a domnului Putin alături de Dodon și Greceanâi, care a fost în exces afișată în stradă este cea care a făcut posibilă această minune.

După 16 ani de prezență continuă în Parlament, echipa condusă de domnul Voronin, a acumulat un rezultat mai modest. Motivația este cunoscută - domnul Voronin a extirpat toate elementele radicale din partidul pe care îl conduce. Toți observatorii vieții politice moldovene afirmă că Partidul Comuniștilor s-a transformat într-un partid care promovează statalismul moldovenesc, un partid care are moderate afinități față de Uniunea Europeană, un partid cu care, in extremis, se poate sta la masa de negocieri. 

Suntem tentați să dăm Cezarului, ce este al Cezarului, și să afirmăm că premierul moldovean Iurie Leancă a făcut treabă bună în fruntea Cabinetului de Miniștri. Rezultatele politicii externe moldovene sunt  o dovadă în acest sens. Mult mai firave sunt rezultatele care țin de creșterea indicatorilor economici ori despre stabilitatea financiar bancară – deprecierea leului moldovenesc vorbește de la sine. Eroarea politică comisă de domnul Leancă prin susținerea arătată candidatului social democraților români, Victor Viorel Ponta, la postul de președinte al României, i-a mai redus din punctaj. De asta, omul politic al anului 2014 rămâne a fi Vlad Filat, domnia sa a intuit corect să acorde sprijin politic candidatului Alianței Creștin Liberale, Klaus Werner Iohannis, a adus formațiunea politică pe care o conduce în Parlament și a pus pe roate colaborarea cu popularii europeni care conduc de fapt Europa. 

Alegerea făcută de poporul român, atât la Chișinău cât și la București, în favoarea lui Klaus Werner Iohannis, vine să adauge un plus de valoare statului român. România, cea a lucrului bine făcut, capătă o altă greutate în regiune. Interesul președintelui Iohannis pentru Moldova ne spune că România va deveni un actor important în spațiul dintre Prut și Nistru.Numirea domnului Mihai Răzvan Ungureanu în calitate de consilier personal al președintelui Iohannis este o mișcare de o rară inteligență care ne spune că noului președinte nu i se permite a greși. de altfel, Ungureanu l-a însoțit pe domnul Iohannis, împreună cu Vasile Blaga, în prima vizită privată la Chișinău după alegerea sa ca șef al statului român.

Între anii 2004-2007, Mihai Răzvan Ungureanu a deţinut funcţiile de ministru de externe al României, între anii 2007-2012 a fost director al Serviciului de Informaţii Externe al României şi a fost prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 şi 7 mai 2012. Un atu în plus pentru domnul Filat care în calitatea domniei sale de premier al Republicii Moldova, alături de domnul Ungureanu a prezidat ședința comună a guvernelor celor două state.

Rolul crescut pe care îl deține România în regiune vine să întărească convingerea că liberalii moldoveni, vor fi convinși de liberalii bucureșteni să dea dovadă de o mai mare maleabilitate, pentru ca, la mijlocul lunii ianuarie 2014, Chișinăul să aibă un guvern funcțional. Nu cred că Președintele României și-ar dori ca la a doua venire a domniei sale la Chișinău să dea nas în nas cu o criză politică de proporții. Ar fi semn că domnul Ghimpu a vorbit din nou cu Burebista, iar acela, după ce a fumat iarbă tare, i-a dat numai sfaturi proaste!