NEVĂZUTUL INAMIC AL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

Doi comentatori politici de la București sugerau recent președintelui României să își amâne vizita la Chișinău dacă Partidul Comuniștilor moldoveni va face parte componentă a viitoarei majorități parlamentare. Într-un text publicat la finele lunii decembrie Valentin Naumescu făcea apologia Partidului Liberal din Moldova afirmând că, “ar fi partidul cu cel mai curat și mai complet discurs pro-occidental și pro-românesc, singurul dintre partidele parlamentare de la Chișinău”. 

Nu văd nimic rău în faptul că, la București, echipa condusă de domnul Ghimpu are lăudători! Doar că, propunerea domnului Naumescu, adresată liberalilor moldoveni, „de a traversa viitoarea legislatură de la Chișinău în opoziţie, fără să se teama că vor dispărea de pe scena politică”, a fost luată în serios. După ședința de inaugurare a Parlamentului de la Chișinău, pe 29 decembrie, domnul Ghimpu a plecat la schi, lăsându-și colegii de tratative să stea cu ochii la soare. Cu gândul la liniștea pe care ar avea-o în opoziție, la revenirea sa în Moldova, liderul liberal a înaintat colegilor cerințe inacceptabile, iar asta a dus negocierile în impas. 

Nimeni nu și-a dorit să-i înlocuiască la tratative pe liberali. Comportamentul domnului Ghimpu a făcut imposibil dialogul cu vechii săi parteneri de coaliție și a deschis perspectiva unei comunicări pentru instaurarea unui guvern minoritar. 

Și directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, solicita zilele trecute președintelui Iohannis să nu vină la Chișinău. În publicația „Adevărul“, profesorul Dungaciu scria că, în aerul politic moldovenesc plutește un iz de vițel deștept care vrea să fie și cu Estul și cu Vestul. Nu mă interesează metafora folosită de domnul Dungaciu. E responsabilitatea domniei sale. E ciudată însă concluzia potrivit căreia „prin eliminarea liberalilor de la guvernare, Federaţia Rusă va obţine ce şi-a dorit, diminuarea reformelor pro-europene, scoaterea completă de pe agendă a chestiunii NATO și garanţia că Moldova va balansa în continuare între Est şi Vest”. 

Ar părea că, la București, domnul Ghimpu este considerat a fi un înger al românismului euro-atlantic și un garant al unei miraculoase apropieri a Moldovei de România. De pe malul Dâmboviței nu se vede că aripile sunt prost lipite, că îngerului i-a căzut aureola de pe frunte și că în locul ei au crescut coarnele îngâmfării. Nu se vede că, de cel puțin doi ani, în Consiliul Municipal Chișinău funcționează o tăcută alianță liberalo-comunistă. Infatuarea de care dă dovadă domnul Ghimpu este alimentată de credința că liberalii, ar reprezenta singura șansă a românismului în Moldova. Se repetă eroarea făcută la începutul anilor 90 – atunci când de la București, creștin democraților moldoveni li se ierta totul. Zgomotul pe care l-au făcut atunci  strigând unire, i-a speriat pe vorbitorii de limbă rusă pentru ca într-un final aceștia să se transforme într-o perpetuă coloană a cincea. De asta, cei care vor cu adevărat unirea, lucrează acum în tăcere. 

  

După șapte săptămâni de negociere partidele pro-europene, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, nu s-au înţeles în privinţa creării unei coaliţii de guvernământ nici la negocierile din seara zilei din 15 ianuarie. Liderii formaţiunilor au declarat jurnaliştilor că s-au săturat de spectacol şi au spus că dacă nu ajung la un numitor cu PL, vor fi nevoiţi să convoace şedinţa Parlamentului în lipsa unei majorităţi. Se vede că situaţia în care au ajuns nu și-au dorit-o iar ea este rezultatul absurdelor  cerințe ale Partidului Liberal.

A crede că președintele Iohannis nu mai vine la Chișinău pentru că Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat au deschis dialogul cu Partidul Comuniștilor înseamnă a-i absolvii pe liberali de orice vină și de a-i transforma în niște sfinți.  

 

Dacă nu mai vine la Chișinău, domnul Iohannis o face pentru că domnul Ghimpu se încăpățânează să ceară de la colegi imposibilul. În discursul de inaugurare, atunci când a cerut instituțiilor române un consens intern pe Republica Moldova, președintele român a cerut înțelegere și din partea formațiunilor politice pro-europene de la Chișinău. Lipsa de viziune de care dă dovadă liderul liberal Mihai Ghimpu mă face să cred că domnia sa este consiliat greșit. La Chișinău președintele român are cu cine se întâlni - președintele moldovean Timofti mai are încă doi ani de mandat. Nu vreau să cred că la București, ar exista cercuri inamice domnului Iohannis care ar dori să îl pună într-o lumină proastă pe noul președinte al României. Dar încăpățânarea domnului Ghimpu, de a nu ceda la  tratative, face ca noul locatar al Palatului Cotroceni să înceapă anevoios relația oficială cu Basarabia și să rateze venirea în Republica Moldova. Un examen oarecum ratat. Cine se face vinovat de asta? Cine este nevăzutul inamic al președintelui? Își asumă domnul Mihai Răzvan Ungureanu, consilierul personal al noului președinte al României acest eșec? Ori poate, prin sfaturile date domnului Ghimpu, cineva îi pune bețe în roate fostului șef al SIE?

UN GUVERN MINORITAR LA CHIȘINĂU ? DE CE NU?

Republica Moldova a intrat într-o criză politică. Cele trei partide pro-europene, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal, nu au reușit să formeze coaliția majoritară anunțată. Liderul PDM și cel al PLDM au anunțat că vinovat de această situație sunt liberalii moldoveni care insistă să primească funcția de președinte al Republicii Moldova, pe integrarea Moldovei în NATO și pe numirea unui cetățean străin în funcția de procuror general al statului moldovean. 

La rândul său, domnul Ghimpu, face tot posibilul să convingă presa că usturoi nu a mâncat și gura nu-i miroase. ”Am propus la funcția de Procuror General pe cineva din exterior dar acest lucru nu se acceptă. Asta e”, a declarat liderul liberal după ultimele negocieri.


Președintele democraților moldoveni, domnul Lupu, a spus că este săturat de învinuiri și vrea rezultate. „Pentru azi nu am nimic nou, nu am ce spune. O să ne mai întâlnim cu PL, o să mai discutăm. Moldovenii își aleg partide, nu străini. Trebuie să fie aleși în funcții din această țară. Vom avea o guvernare, cu PL sau fără.”, a precizat domnia sa. 

„Problema cheie ține de faptul că liberalii insistă ca funcția de președinte să fie partajată. Dacă Partidul Liberal va dori să creeze coaliția majoritară, ei dispun de tot ce au nevoie. Dar minoritate nu poate să își impună punctul de vedere asupra majorității. Partidul Liberal a obținut doar 9%. Liberal democrații au dat dovadă ce înseamnă compromis politic. În discuțiile cu comuniștii nu este vorba de guvernare și nici de coaliție cu PCRM”, a declarat după negocieri Vlad Filat. 

Ce s-ar fi întâmplat dacă reprezentanții liberal-democraților la negocieri erau la fel de îndărătnici ca și cei liberali? Ca și liberalii, echipa condusă de domnul Filat își dorește aprofundarea relațiilor Moldovei cu NATO, la fel ca și liberalii, PLDM își dorește modificarea modului de alegere a președintelui Republicii Moldova, așa că ar exista suficiente puncte de convergență pentru ca liberal democrații moldoveni să fie tot atât de ambițioși. Rezultatul obținut la alegeri, le da acest drept. De ce nu o fac? Răspunsul e la suprafață – prezența liberal democraților moldoveni în viitorul guvern este o  măsură de siguranță că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană va continua. O mai puțină maleabilitate la negocieri din partea PLDM ar deschide perspectiva unor tratative între Partidul Democrat, Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. Teoretic, cele trei partide au posibilitatea să formeze o majoritate constituțională care le-ar da posibilitatea demiterii președintelui actual și alegerea unuia nou. O asemenea perspectivă ar îndepărta Moldova de pe cursul ei european.

Prezența liberalilor într-un guvern AIE-3 este legitimă, imediat după alegeri, liderii partidelor fondatoare a AIE și-au anunțat disponibilitatea de a forma coaliția majoritară. Nimeni nu își dorește cu adevărat formarea unei coaliții cu PCRM. Nici domnul Voronin nu își dorește asta. Nefireștile ambiții ale domnului Ghimpu sunt cele care au deschis ușa către un dialog cu Partidul Comuniștilor. Vechea propunere a directorului IPP Moldova, Arcadie Barbăroșie, de atragere a comuniștilor moldoveni la putere prin oferirea unor instrumente de control asupra guvernării, avea drept scop consolidarea societății moldovene. 

Dialogul început acum cu PCRM are scopul de a asigura formarea organelor de conducere ale Parlamentului moldovean. Negociatorul liberal democrat, deputatul Vadim Pistrimciuc a declarat că, „se mizează pe suportul acestui partid pentru a putea debloca activitatea politică, pentru a putea fi votate structurile de lucru a Parlamentului, conducerilor comisiilor parlamentare, dar și a primelor pachete de lege necesare ca să fie votate”.

Într-o declarație făcută pentru Publika TV, domnul Voronin a declarat că partidul pe care îl conduce este gata pentru a susține activitatea Parlamentului și a guvernării. "Nici coaliție, nici alianță, nici blocuri așa terminologie noi nu utilizăm și nici nu vom utiliza în niciun caz, dar să hotărâm problema și să fim noi acei care să susținem activitatea Parlamentului și a guvernării, suntem obligați", a declarat preşedinte PCRM.
Liderul liberal democrat, Vlad Filat a declarat aproape același lucru - ”în discuțiile cu comuniștii nu este vorba de guvernare și nici de coaliție”. 

Este clar că ne îndreptăm către instalarea unui guvern minoritar, de orientare pro-europeană alcătuit din PLDM și PD, susținerea politică a acestuia va fi acordată de către PCRM. Șansele funcționării unui asemenea guvern sunt destul de mari. Comuniștii moldoveni vor încerca să condiționeze votul lor pentru instalarea guvernului dar nu vor reuși să influențeze implementarea prevederilor conținute în Acordul de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană. Asta contează cel mai mult. Aflat într-o scădere de formă, comuniștii moldoveni au o slabă capacitate de a juca rolul unui veritabil partid de opoziție – nici nu și-o mai doresc, de asta vor susține uneori și pe ascuns, toate acțiunile guvernării. 

În aceste condiții, liberalii vor fi puși în imposibilitatea de a nu vota inițiativele noii guvernări pro-occidentale. Domnului Ghimpu îi va fi destul de greu să argumenteze un vot contra. Factorii de decizie de la Bruxelles vor înțelege destul de greu un asemenea comportament. Un vot contra reformelor pro-europene va fi taxat și la București. E clar, pentru echipa condusă de domnul Ghimpu vin vremuri interesante.

MOLDOVA E CHARLIE?

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, 7 ianuarie, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul din Paris al revistei satirice Charlie Hebdo. Știrea a ajuns la urechile tuturor.

Puțini au plecat urechea la faptul că, după acest atac terorist Guvernul de la Londra a anunţat suplimentarea măsurilor de securitate la graniţele Regatului Unit, că Italia și-a intensificat măsurile de securitate și că poliţia spaniolă a iniţiat un plan de protecţie în aeroporturi, gări şi centrale electrice. 

Știrile acestea, ne arată că între libertăți şi nevoia de siguranţă, guvernele Uniunii Europene au ales deja îngrădirea drepturilor. Semn că Europa începe să se apere. Miniștrii de interne din 11 țări europene și ministrul american al justiției, s-au reunit la Paris, unde au căzut de acord să consolideze cooperarea în ceea ce privește controlul deplasării străinilor și lupta împotriva extremismului. Prevenirea terorismului presupune controlul tuturor celor care nu sunt cetățeni europeni. Printre ne-europeni îi putem enumera și pe cetățenii moldoveni.

Cei peste 50 de conducători de state prezenți duminică la Paris, au înțeles că trebuie să aplice măsuri de consolidare a securității și siguranței la nivel național și internațional. Pe culoarele de la Bruxelles se vorbește deja despre întărirea controlului la granița externă a Uniunii Europene. Adică  pe Prut, între România și Republica Moldova.

Directorul Serviciului Român de Informaţii a spus că situaţia generată de evenimentele din Franţa arată o nouă dimensiune a ameninţărilor teroriste, care pune în pericol securitatea naţională a României dar şi ordinea publică. La București se vorbește deja despre alocarea unor fonduri mai mari pentru bugetul instituțiilor românești de inteligență.

În contextul în care oficialii europeni au posibilitatea de a înăspri regulile de circulație liberă ale cetățenilor moldoveni în Uniunea Europeană, Moldova, trebuie să demonstreze partenerilor europeni că este gata să se alăture eforturilor europene de combatere a terorismului și consolidarea securității regionale. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova are posibilitatea să facă o analiză la rece a riscurilor care pot apărea în acest domeniu și să ia măsurile necesare pentru contracararea lor. Este mai ușor de a preveni aceste riscuri decât să faci față crizelor. Cele întâmplate în Ucraina au arătat acest lucru.

Moldova are cadrul legal pentru a combate extremismul și terorismul. Există voința politică pentru ca acest lucru să fie făcut. Și există și înțelegerea faptului că, dintr-un stat consumator de securitate la granița Uniunii Europene, moldovenii ar putea să se transforme într-un generator de securitate. 

Ce ar trebui pentru toate astea? O nimica toată – deputații noului Parlament să acorde în regim de urgență mandat de securitate serviciului inteligent moldovenesc. Un mandat care ar  face posibilă și monitorizarea agenților de influență care luptă împotriva apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Un mandat pentru liniștea noastră dar și a Europei. 

Odată aplicate măsurile de prevenire a fenomenelor extremiste și teroriste, e posibil ca la Bruxelles să se conștientizeze faptul că și moldovenii aparțin spațiului european și că dreptul lor la liberă circulație în Europa este căpătat pe bună dreptate. 

Abia când serviciul inteligent moldovean va căpăta acest mandat de securitate, se va putea spune că și Moldova e Charlie!