PROVOCATORII, SERVICIILE ȘI GREBLA PROTESTELOR

Societatea civilă împreună cu partidele aflate în opoziția extraparlamentară au anunțat organizarea, duminică, 11 iunie, a unei acţiuni de protest în scuarul Parlamentului Republicii Moldova împotriva intenției de modificare a sistemului de vot existent. Potrivit presei, manifestanţii vor cere Partidului Democrat să renunţe la promovarea iniţiativei privind votul uninominal, iar Partidului Socialiştilor să renunţe la proiectul sistemului electoral mixt.

Recurs la istorie

În iunie 2015, Andrei Năstase se lua la ceartă cu Mihai Ghimpu pentru că ambii își doreau să se manifeste politic/electoral în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Se întâmpla cu câteva zile înaintea alegerilor locale, participanții la cursa electorală intrau pe ultima sută de metri.

”Cine participă în alegerile locale, Platforma DA ori Partidul Liberal? La o săptămână înaintea alegerilor locale, cine trebuie să aibă un miting în PMAN, Platforma DA ori Partidul Liberal? Cine trebuie să apere capitala Moldovei de invazia roșie? Liberalii ori cei din societatea civilă?” Întreba în acele momente Mihai Ghimpu.

Manifestația din 7 iunie 2015 era cât pe ce să se transforme într-o bătaie generală. S-a văzut că, Andrei Năstase și simpatizanții lui își doreau transformarea unui pașnic protest într-unul violent. Angajații IGP au reușit, in extremis, să evite așa ceva.

Filmul evenimentelor din 7 iunie 2015

Mihai Ghimpu a anunțat că pe 7 iunie va organiza o întâlnire electorală în PMAN. La rândul său, Andrei Năstase a anunțat că, intenționează să organizeze în aceiași locație o manifestare de protest împotriva guvernului. Nici una dintre părți nu a vrut să renunțe PMAN. Ambii aveau autorizație pentru desfășurarea acestor acțiuni.

La întâlnirea electorală anunțată de liberalii moldoveni au participat, potrivit datelor MAI,  trei mii de simpatizanți. La chemarea Platformei Civice, în centrul capitalei moldovene au venit aproape nouă mii de persoane. Suficient de mulți pentru a-i fluiera și apostrofa, foarte vocal, pe liberali. Discursurile celor două tabere au fost pline de acuzații. Liberalii au  învinuit reprezentanții Platformei Civice de provocare, iar la rândul lor, liderii Platformei i-au învinuit de același lucru pe liberali. Pentru a evita altercațiile violente, Poliția a format un cordon uman între cele două tabere. IGP-ul a reușit atunci să evite o escaladare a altercațiilor. Unii liberali și adepți ai lui Năstase, pe străzi lăturalnice, au reușit însă să își învinețească ochii. 

Context politic actual

Evoluția evenimentelor a arătat că Platforma Civică “Demnitate și Adevăr” s-a transformat, între timp, în partid politic. Dorin Chirtoacă a câștigat, până la urmă, râvnitul mandat în Primăria Chișinău. Andrei Năstase, în competiția cu Maia Sandu, nu a reușit să fie nominalizat la cursa pentru șefia statului. Gâlceava din Piața Marii Adunări Naționale a avut totuși o jertfă – pe 12 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia. Gestul  premierului avea loc după ce, pe 11 iunie 2015, Gaburici a fost audiat de Procuratura Generală într-un dosar referitor la studiile sale. Să fi însemnând asta că diploma domniei sale era falsă, ori poate, că protestele trebuiau să aibă o finalitate?

Protestul anti modificarea sistemului electoral este asumat de către societatea civilă, mai mulți activiști neguvernamentali au îndemnat populația să participe la această manifestare. Formațiunile politice din opoziția extraparlamentară, nu au pierdut ocazia în a-l prelua – Maia Sandu, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi îi îndeamnă pe moldoveni să iasă în stradă. Cârteala societății civile se transformă în acest moment într-un protest împotriva Partidului Democrat din Moldova, în jurul căruia gravitează coaliția majoritară în Parlamentul moldovean. Recent, democrații moldoveni au supraviețuit plecării din coaliție a liberalilor moldoveni - ei și-au păstrat supremația politică atrăgând în majoritatea parlamentară grupul popularilor europeni, conduși de Iurie Leancă.

Filip și dușmanii

Partidul Democrat din Moldova are suficienți inamici politici. Partidul Socialiștilor a înaintat Guvernului Filip mai multe moțiuni de cenzură care însă nu au avut succes. Sarcina pe care și-a luat-o Cabinetul Filip, de a  implementa reformelor conținute în Acordul de Asociere, îl pune în situația de a-și face dușmani. Există voci care se pronunță că în Moldova justiția este selectivă, iar la București comentatori politici vorbesc despre un presupus tandem Dodon-Plahotniuc. 

Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, pentru păstrarea cursul ei de apropiere către UE, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului (doar câteva din acțiunile importante ale guvernului democraților moldoveni) i-a adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. 
S-a înțeles că moțiunile de cenzură sunt insuficiente pentru a provoca o criză politică. Insistența cu care Andrei Năstase organizează manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele unui firesc act protestatar pot fi ascunse intenții tenebre. Probabil, inamicii Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții este organizarea unor mișcări stradale violente.

7 aprilie redivivus    

Liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Nastase, este cunoscut ca fiind unul dintre organizatorii violentelor proteste din 20 ianuarie 2016. El era cel care lansa apeluri la nesupunere, întrucât, "Parlamentul este nelegitim și nu poate lua decizii în numele poporului". În fața legislativului moldovean protestau și simpatizanții socialiștilor și ai Partidului condus de Renato Usatâi, pro-rus. În 20 ianuarie 2016, mulțimea a luat cu asalt Parlamentul iar deputații, au fost evacuați pe o altă ieșire. Câțiva dintre ei au fost bătuți de protestatari. De aici.  

Inamicii PDM au nevoie de experiența lui Năstase și de îndrăzneala lui Renato Usatâi pentru organizarea unor manifestații mari și violente. Doar ele pot provoca o criză politică de proporții care să ofere președintelui moldovean prilejul de a o soluționa fie prin declanșarea alegerilor anticipate, fie altfel.

Acțiunile ostile Guvernului Filip pot lua forma unor acțiuni de protest care să capete forma unor manifestări violente. În iunie 2015, atunci când polițiștii moldoveni au făcut un lanț uman între cele două tabere de protestatari, bătaia generală a fost evitată. Nu știu ce vor face angajații MAI dacă, duminică, 11 iunie 2017, simpatizanții lui Andrei Năstase vor decide să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Probabil domnul Jizdan are suficiente informații referitoare la diferitele scenarii pe care le pot aplica protestatarii. Probabil și domnul Mihai Balan, directorul SIS, are cunoștință despre planurile de destabilizare a statului moldovean prin proteste violente și de mari dimensiuni.

Nu pot să elimin din acest comentariu faptul că, la protestul din 11 iunie, ar putea participa provocatori. Persoane cu pregătire specială. Așa cum s-a întâmplat pe 7 aprilie. Serviciile inteligente moldovenești au suficiente probe că atunci, provocatorii au fost coordonați.

Actualmente, președintele Dodon insistă ca alături de ministrul moldovean de externe să fie demis și directorul SIS, potrivit șefului statului moldovean, nu ar fi exitat suficiente motive pentru expulzarea celor cinci diplomați ruși. Dar dacă, printre alte activități ale celor cinci, ar fi fost și cea de coordonare a unor echipe de provocatori infiltrați în rândurile unor protestatari inocenți? Probabil și acesta este un motiv pentru care președintele Dodon insistă ca Mihai Balan să fie demis.   

PROTESTELE MOLDOVENEȘTI ȘI DECONSERVAREA AGENȚILOR DE INFLUENȚĂ AI FEDERAȚIEI RUSE

Săptămâna trecută una dintre cele mai influente televiziuni publice ruse, care pe timpul Uniunii Sovietice trasnmitea în mod obligatoriu pe tot cuprinsul Uniunii, a găsit de cuviință să-i acorde prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, domnul Plahotniuc, mai multă atenție. Reportajul a fost difuzat în cadrul emisiunii de autor a cunoscutului jurnalist rus, Dmitri Kiselev, „Vesti Nedeli” (Noutățile Săptămânii).

Potrivit jurnaliștilor ruși, printre altele, domnul P ar fi cel mai bogat și mai influent om din politica moldavă, este adeptul occidentalilor și al românilor, și este adeptul integrării Moldovei în structurile euroatlantice. Pe de altă parte, Kiselev consideră că liderul PLDM, Vlad Filat este un țap ispășitor și că nu există nici o dovadă pentru incriminarea faptelor de care este acuzat.

În spațiul ex-sovietic, vocea lui Kiselev este percepută a fi vocea Kremlinului, reportajele prezente în emisiunea domniei sale reprezintă vocea autorităților ruse asupra subiectului abordat. Atenția pe care Kiselev a acordat-o Moldovei și prim-vicepreședintelui PDM vine să trezească întrebări și în același timp să ofere răspunsuri.

Recent, poetul și criticul literar, Andrei Țurcanu, unul dintre liderii protestelor în masă carea au avut loc în Moldova la sfârșitul anilor 80, nota pe rețelele de socializare că starea de haos este doar în avantajul Federației Ruse, care are în zonă propriile ei jocurile geostrategice și este interesată doar de destabilizare. Domnia sa sublinia că “amestecul toxic din piață, are consecințe de durată prin evidente strategii de schimbare a eșichierului politic. Mai exact, prin acapararea de către Rusia, a vectorului de dreapta din politica moldovenească”, notează domnul Țurcanu. Știrile au confirmat asceastă presupunere. Nicolae Alexei, președintele Partidului Legii și Dreptății, a anunțat că mai mulți tineri cu studii europene aderă la formațiunea sa - postul de președinte al formațiunii politice va fi ocupat de Marin Ciobanu, șeful Zonei Economice Libere Bălți. Noul transfer de capital politic seamănă mai degrabă cu o „deconservare”. 

De ce? Pentru că prezența domnului Marin Ciobanu în echipa domnului Alexei vine după ce domnia sa a fost prezent în echipa guvernamentală propusă Parlamentului Republicii Moldova la 2 ianuarie de către domnul Ion Sturza pe funcția de viceprim-ministru, ministru al Economiei. Pentru că, la sfârșitul lunii decembrie 2014, generalul Alexei a participat, alături de o echipă de generali și colonei din rezerva KGB, la crearea unui Comitet al Salvării Naționale. Președinte al acestui comitet a fost ales fostul director al Direcției Contraspionaj al SIS, colonelul Ion Mahu, cunoscut românofob, moldovenist și adept al integrării Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică. Ecoul inițiativei de acum un an și ceva, l-am revăzut apărut în hotărârea mitingului din 24 ianuarie 2016 de a crea Consiliul Salvării Naționale. Printre preocupările acestui Consiliu vor fi și cele de „salvare a națiunii moldovenești” ? Nu știu, dar întreb. Cât mai avem voie.

 

Lansat de către fostul șef al contraspionajului serviciului de securitate moldovenesc, colonelul Ion Mahu și fostul ministru al Securității Naționale, Anatol Plugaru, alături de mai mulți veterani ai Ministerului Afacerilor Interne, acest Comitet al Salvării Naționale ar avea drept principal scop lupta cu „încercările fără precedent de românizare a Republicii Moldova și cu riscul înalt de pierdere a identității naționale moldovenești, a limbii și istoriei”. Era atunci o a doua mare mobilizare a foștilor agenți de influență pentru împiedicarea apropierii Republicii Moldova de România, Uniunea Europeană și NATO. Acleași persoane, înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014,  au lansat un apel în care au cerut electoratului moldovean să nu voteze pentru partidele pro-europene, considerând că „apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este o încercare de lichidare a statalității și națiunii moldovene”. 

În luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe internet în care gene­ra­lul Ale­xei vor­bea des­pre reți­ne­rea mai mul­tor mem­bri din gru­pa­rea mafiotă a lui Gri­gore Kara­ma­lak, pore­clit Bul­garu. În ima­gini, prin­tre mem­brii gru­pă­rii este pre­zen­tată și o per­soană care se pre­zintă ca fiind Renato Usa­tîi și care sea­mănă cu Renato Usa­tîi, primarul de Bălți. Înregistrarea acestui film este din anul 1999. Imediat după apariția acestui material video Renato Usa­tîi l-a pre­zen­tat într-o con­fe­rință de presă, pe noul mem­bru al echi­pei sale, gene­ra­lul Nico­lae Ale­xei. Usa­tîi a pre­ci­zat că Alexei va can­dida pe lista for­ma­țiu­nii la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014 și va fi “pe un loc de tre­cere”. Domnul Alexei nu a ajuns în Parlamentul Republicii Moldova, în schimb face parte din planurile Consiliului Salvării Naționale de acaparare a dreptei politice din Republica Moldova.

Cercul s-a închis.

Eficiența și patriotismul cadrelor din serviciul de securitate moldovenesc nu a făcut niciodată obiectul dezbaterilor publice din Republica Moldova. Având în vedere că Republica Moldova nu a cunoscut fenomenul lustrației, subiectul ar merita să fie abordat. Putem presupune că persoanele adunate în cadrul Comitetul  Salvării Naționale ar face parte din mulțimea de agenți sub acoperire care lucrau împotriva Mișcării de Renaștere Națională în folosul KGB-ului sovietic? S-ar putea întâmpla. Pentru că arhivele securității sovietice nu se mai găsesc în arhiva Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova o asemenea afirmație nu poate fi probată. 

Prezența și implicarea foștilor lucrători ai KGB ai URSS în viața contemporană a statului moldovean este o realitate. Logica bunului simț trimite la ideea că o bună parte din lucrătorii fostului KGB sunt oameni de bună credință. Știm însă că nu există pădure fără uscături. E posibil ca printre aceștia să existe persoane care păstrează canale de comunicare cu Serviciul Federal de Informații al Rusiei? Desigur. Sunt aceste persoane monitorizate de către servicul moldovean de informații? Nu știm. În condițiile în care Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a fost lipsit de pârghiile pe le-a avut (dreptul de a reține, dreptul de anchetă, etc) iar un mandat de securitate nu poate fi aplicat, putem presupune că acest lucru nu se întâmplă. 

În asemenea condiții, cum oare ar putea SIS să le explice deputaților moldoveni transformarea Comitetului Național de Salvare condus de domnului Mahu în Consiliul Salvării Naționale condus de Năstase, Usatâi și Dodon? Greu de răspuns. 

Dacă vor răspunsuri de la SIS, deputații moldoveni trebuie să acorde acestui serviciu mandat de securitate. Până atunci acest serviciu va funcționa cu frâna de mână trasă!