PROVOCATORII, SERVICIILE ȘI GREBLA PROTESTELOR

Societatea civilă împreună cu partidele aflate în opoziția extraparlamentară au anunțat organizarea, duminică, 11 iunie, a unei acţiuni de protest în scuarul Parlamentului Republicii Moldova împotriva intenției de modificare a sistemului de vot existent. Potrivit presei, manifestanţii vor cere Partidului Democrat să renunţe la promovarea iniţiativei privind votul uninominal, iar Partidului Socialiştilor să renunţe la proiectul sistemului electoral mixt.

Recurs la istorie

În iunie 2015, Andrei Năstase se lua la ceartă cu Mihai Ghimpu pentru că ambii își doreau să se manifeste politic/electoral în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Se întâmpla cu câteva zile înaintea alegerilor locale, participanții la cursa electorală intrau pe ultima sută de metri.

”Cine participă în alegerile locale, Platforma DA ori Partidul Liberal? La o săptămână înaintea alegerilor locale, cine trebuie să aibă un miting în PMAN, Platforma DA ori Partidul Liberal? Cine trebuie să apere capitala Moldovei de invazia roșie? Liberalii ori cei din societatea civilă?” Întreba în acele momente Mihai Ghimpu.

Manifestația din 7 iunie 2015 era cât pe ce să se transforme într-o bătaie generală. S-a văzut că, Andrei Năstase și simpatizanții lui își doreau transformarea unui pașnic protest într-unul violent. Angajații IGP au reușit, in extremis, să evite așa ceva.

Filmul evenimentelor din 7 iunie 2015

Mihai Ghimpu a anunțat că pe 7 iunie va organiza o întâlnire electorală în PMAN. La rândul său, Andrei Năstase a anunțat că, intenționează să organizeze în aceiași locație o manifestare de protest împotriva guvernului. Nici una dintre părți nu a vrut să renunțe PMAN. Ambii aveau autorizație pentru desfășurarea acestor acțiuni.

La întâlnirea electorală anunțată de liberalii moldoveni au participat, potrivit datelor MAI,  trei mii de simpatizanți. La chemarea Platformei Civice, în centrul capitalei moldovene au venit aproape nouă mii de persoane. Suficient de mulți pentru a-i fluiera și apostrofa, foarte vocal, pe liberali. Discursurile celor două tabere au fost pline de acuzații. Liberalii au  învinuit reprezentanții Platformei Civice de provocare, iar la rândul lor, liderii Platformei i-au învinuit de același lucru pe liberali. Pentru a evita altercațiile violente, Poliția a format un cordon uman între cele două tabere. IGP-ul a reușit atunci să evite o escaladare a altercațiilor. Unii liberali și adepți ai lui Năstase, pe străzi lăturalnice, au reușit însă să își învinețească ochii. 

Context politic actual

Evoluția evenimentelor a arătat că Platforma Civică “Demnitate și Adevăr” s-a transformat, între timp, în partid politic. Dorin Chirtoacă a câștigat, până la urmă, râvnitul mandat în Primăria Chișinău. Andrei Năstase, în competiția cu Maia Sandu, nu a reușit să fie nominalizat la cursa pentru șefia statului. Gâlceava din Piața Marii Adunări Naționale a avut totuși o jertfă – pe 12 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia. Gestul  premierului avea loc după ce, pe 11 iunie 2015, Gaburici a fost audiat de Procuratura Generală într-un dosar referitor la studiile sale. Să fi însemnând asta că diploma domniei sale era falsă, ori poate, că protestele trebuiau să aibă o finalitate?

Protestul anti modificarea sistemului electoral este asumat de către societatea civilă, mai mulți activiști neguvernamentali au îndemnat populația să participe la această manifestare. Formațiunile politice din opoziția extraparlamentară, nu au pierdut ocazia în a-l prelua – Maia Sandu, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi îi îndeamnă pe moldoveni să iasă în stradă. Cârteala societății civile se transformă în acest moment într-un protest împotriva Partidului Democrat din Moldova, în jurul căruia gravitează coaliția majoritară în Parlamentul moldovean. Recent, democrații moldoveni au supraviețuit plecării din coaliție a liberalilor moldoveni - ei și-au păstrat supremația politică atrăgând în majoritatea parlamentară grupul popularilor europeni, conduși de Iurie Leancă.

Filip și dușmanii

Partidul Democrat din Moldova are suficienți inamici politici. Partidul Socialiștilor a înaintat Guvernului Filip mai multe moțiuni de cenzură care însă nu au avut succes. Sarcina pe care și-a luat-o Cabinetul Filip, de a  implementa reformelor conținute în Acordul de Asociere, îl pune în situația de a-și face dușmani. Există voci care se pronunță că în Moldova justiția este selectivă, iar la București comentatori politici vorbesc despre un presupus tandem Dodon-Plahotniuc. 

Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, pentru păstrarea cursul ei de apropiere către UE, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului (doar câteva din acțiunile importante ale guvernului democraților moldoveni) i-a adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. 
S-a înțeles că moțiunile de cenzură sunt insuficiente pentru a provoca o criză politică. Insistența cu care Andrei Năstase organizează manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele unui firesc act protestatar pot fi ascunse intenții tenebre. Probabil, inamicii Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții este organizarea unor mișcări stradale violente.

7 aprilie redivivus    

Liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Nastase, este cunoscut ca fiind unul dintre organizatorii violentelor proteste din 20 ianuarie 2016. El era cel care lansa apeluri la nesupunere, întrucât, "Parlamentul este nelegitim și nu poate lua decizii în numele poporului". În fața legislativului moldovean protestau și simpatizanții socialiștilor și ai Partidului condus de Renato Usatâi, pro-rus. În 20 ianuarie 2016, mulțimea a luat cu asalt Parlamentul iar deputații, au fost evacuați pe o altă ieșire. Câțiva dintre ei au fost bătuți de protestatari. De aici.  

Inamicii PDM au nevoie de experiența lui Năstase și de îndrăzneala lui Renato Usatâi pentru organizarea unor manifestații mari și violente. Doar ele pot provoca o criză politică de proporții care să ofere președintelui moldovean prilejul de a o soluționa fie prin declanșarea alegerilor anticipate, fie altfel.

Acțiunile ostile Guvernului Filip pot lua forma unor acțiuni de protest care să capete forma unor manifestări violente. În iunie 2015, atunci când polițiștii moldoveni au făcut un lanț uman între cele două tabere de protestatari, bătaia generală a fost evitată. Nu știu ce vor face angajații MAI dacă, duminică, 11 iunie 2017, simpatizanții lui Andrei Năstase vor decide să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Probabil domnul Jizdan are suficiente informații referitoare la diferitele scenarii pe care le pot aplica protestatarii. Probabil și domnul Mihai Balan, directorul SIS, are cunoștință despre planurile de destabilizare a statului moldovean prin proteste violente și de mari dimensiuni.

Nu pot să elimin din acest comentariu faptul că, la protestul din 11 iunie, ar putea participa provocatori. Persoane cu pregătire specială. Așa cum s-a întâmplat pe 7 aprilie. Serviciile inteligente moldovenești au suficiente probe că atunci, provocatorii au fost coordonați.

Actualmente, președintele Dodon insistă ca alături de ministrul moldovean de externe să fie demis și directorul SIS, potrivit șefului statului moldovean, nu ar fi exitat suficiente motive pentru expulzarea celor cinci diplomați ruși. Dar dacă, printre alte activități ale celor cinci, ar fi fost și cea de coordonare a unor echipe de provocatori infiltrați în rândurile unor protestatari inocenți? Probabil și acesta este un motiv pentru care președintele Dodon insistă ca Mihai Balan să fie demis.   

ȘI DACĂ MINISTRULUI JIZDAN ÎI REUȘEȘTE ?

Directorul Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, domnul Arcadie Barbăroșie, afirmă că deputații care asigură actuala susținere politică a guvernului nu reprezintă voința moldovenilor care au participat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Expertul moldovean spune că „alegătorii nu au votat pentru ei”. Domnul Barbăroșie e supărat pe modul în care s-a format această majoritate, despre care zice că fost unul de ciopârţire a partidelor. „Electoratul comunist, nu a votat ca să-l vadă pe Artur Reşetnicov alături de Mihai Ghimpu ori invers”, pune degetul pe rană domnul Barbăroşie.

Are sau nu are dreptate directorul IPP Moldova? Răspunsul e ambiguu, exact ca politica moldovenească. De formație, matematician, la finele scrutinului de anul trecut, director IPP și-ar fi dorit să vadă un rezultat politic mai clar, un  rezultat care ar fi despărțit plusul de minus, grâul de neghină și comuniștii europeni de liberali. Dacă privim însă din punctul de vedere al aritmeticii parlamentare alegerile din 2014 au fost câștigate de Partidul Socialiștilor. Conform rezultatelor de la urna de vot, mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM – 25 de mandate, PLDM – 23 de mandate, PCRM – 21de mandate, PDM – 19 mandate și PL – 13. Să își fi dorit domnul Barbăroșie un guvern de stânga? Probabil că nu.

Directorul IPP Moldova știe foarte bine că, aritmetica parlamentară are alte legi decât cele ale matematicii pure și ia în calcul și permutări parlamentare imposibile. Domnului Barbăroșie nu-i place modul în care s-au format, deformat și transformat majoritățile parlamentare. De asta domnia nu are încredere în voința pentru schimbare a noii majorități parlamentare și  cere să-i vadă pe deputați în acțiune. Domnia sa afirmă că rezoluția Forumului Civic nu este mai complexă decât prevederile aflate în Acordul de Asociere al Republicii Moldova. „Suntem de acord cu acest puţin, dar făceţi-l!”, i-a somat Barbăroșie pe guvernanții moldoveni.

Sunt de acord că noul guvern moldovean  trebuie să implementeze încet, dar sigur, prevederile Acordului de Asociere la UE. Pretențiile acestuia nu diferă prea mult de indicațiile conținute în scrisoarea premierului Cioloș. Domnul Barbăroșie știe că toate aceste cerințe sunt obligatorii. Am văzut semne care arată că există voință politică pentru implementarea acestor constrângeri.

Semnele, la o primă vedere minore, vorbesc despre o schimbare de atitudine, iar această schimbare, contează. La ultima acțiune de protest a opoziției extraparlamentare, oamenii legii au purtat o pancartă pe care au scris că le mulțumesc cetățenilor pentru că demostrează în mod pașnic. O nimic toată, nu-i așa? Doar că gestul a fost făcut ca urmare a faptului că în urma protestelor violente din 20 ianuarie mai mulți polițiști au nimerit în spital. E un gest care responsabilizează. Ei și? Responsabilizează pe naiba, o să îmi spuneți, sunt cu toții niște corupți! Probabil. Nu am însă dovezi pentru a afirma că, în totalitatea ei, poliția moldovenească ar fi coruptă. În schimb am dovada faptului că se dorește schimbarea acestui indicator de percepție: la 10 februarie, Ministerul de Interne și Centrul Național Anticorupție au semnat un acord de colaborare în domeniul combaterii corupției. Prin încheierea Acordului cele două instituții și-au asumat angajamentul să prevină și să  combată corupția atât în interiorul instituțiilor cât și în exteriorul lor. Dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber, acordul respectiv ne vorbește despre faptul că se pune capăt unei concurențe instituționale nefirești între MAI și CNA, o concurență impusă de competiția politică dintre partidele componente ale Alianței pentru Integrare Europeană. O competiție care a permis folosirea celor două instituții în interesul îngust al partidelor.

Dispariția concurenței interdepartamentale este primul semn al faptului că în Moldova a apărut voința politică necesară schimbării și a întăririi capacităților de funcționare ale statului. De asta nu m-am mirat atunci când ministrul Alexandru Jizdan a cerut Poliției să prezente statistica reală a situației infracționale. E semn că în Ministerul de Interne are loc o revoluție. Iar această schimbare poate avea loc doar dacă se cunoaște tabloul real. Ministrul Jizdan nu e matematician, domnia sa a fost șef al Direcției Servicii Operative a MAI, apoi director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, deci are destulă experiență în a deosebi grâul de neghină. „Spre regret, rezultatele activității Poliției s-au axat pînă acum pe statistică, adeseori fiind prezentate date eronate. Este necesar de schimbat radical acest mod de abordare, pentru că în dezavantaj sunt atât cetățenii, cât și angajații poliției. Consider necesară aplicarea unui control riguros asupra disciplinei de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și altor informații despre infracțiuni, în vederea sporirii credibilității față de forțele de ordine și redobîndirea încrederii cetățenilor, pe care o vom obține printr-o transparență maximă”, a spus ministrul Jizdan.

Amintim că, în urma verificărilor efectuate în patru inspectorate de poliție teritoriale, au fost constatate multiple neînregistrări ale cazurilor de comitere a infracțiunilor, cazuri de examinare superficială a adresărilor cetățenilor, diminuarea intenționată a prejudiciului material cauzat și calificarea eronată a infracțiunilor.

E la mintea cocoșului că pentru a redobândi încrederea cetățenilor Ministerul de Interne trebuie să activeze la turații stabile. De aceiași stabilitate au nevoie și celelalte ministere. Doar în așa mod pot fi îndeplinite cerințele din scrisoarea premierului Cioloș ori prevederile Acordului de Asociere. Dar cum să faci toate aceste schimbări dacă, aproape în fiecare zi cabinetul de miniștrii se confruntă cu demonstrații și proteste, dacă drumurile internaționale sunt blocate ori ședința de lucru a Parlamentului Republicii Moldova e întreruptă din pricina vuvuzelelor în care suflă de zor deputații socialiști? Cum să faci ordine atunci când, în mod intenționat, guvernului îi sunt provocate multiple dezordini? Cum? Doar prin ambiția de a reuși!

Pentru a dovedi că are această ambiție, guvernul are nevoie, de timp. Cei care refuză să acorde cabinetului de miniștrii acest răgaz au o singură îngrijorare - dacă guvernului îi reușește să stabilizeze Moldova? Stabilizarea Moldovei înseamnă încredere. Dar încrederea, responsabilitatea și voința politică sunt principalii inamici ai celor care astăzi doresc alegerile anticipate, destabilizarea și haosul unei campanii electorale. Acesta este motivul pentru care aceștia fac totul pentru a menține în societatea moldavă starea de neîncredere, de frică și de indolență. Revoluția începută de domnul Jizdan în cadrul Ministerului de Interne înseamnă punerea la respect a neîncrederii, a corupției și indolenței. E ceea ce își dorește Forumul Civic. Ceea ce își doresc cetățenii. Să-i acordăm timp, domnule Barbăroșie, dacă ministrului Jizdan îi reușește să facă ordine?

CE VA FI PE 6 SEPTEMBRIE?

Platforma civică Demnitate și Adevăr îndeamnă cetățenii moldoveni să participe la un miting pașnic de protest organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pe data de 6 septembrie. „Unda de şoc provocată de ridicarea dramatică a preţurilor pentru electricitate şi gazele naturale este consecinţa directă a jafului secolului, comis de guvernanţii Republicii Moldova în ultimii şase ani. Fiecare cetăţean va resimţi de-a lungul anilor nu doar impactul direct al scumpirilor energiei electrice şi carburanţilor, ci şi multiple replici ale scumpirilor în lanţ a produselor şi serviciilor de primă necesitate. De asta răspunsul trebuie să fie puternic şi solidar, un protest civic pentru eliberarea ţării din captivitatea clanurilor guvernante corupte”, afirmă Igor Boțan, unul dintre liderii acestei platforme civice.

Pe de altă parte, comentatorul politic moldovean Roman Mihăeș afirmă că protestele Platformei DA pot aluneca pe panta violențelor și se pot transforma într-un Maidan moldovenesc. Domnul Mihăeș aduce în sprijinul afirmațiilor domniei sale faptul că încă două formațiuni, de această dată politice, Partidul Socialiștilor și Partidul Casa Noastră-Moldova au anunțat că se vor alătura acestor proteste.  Domnul Mihăeș afirmă că alăturarea socialiștilor conduși de domnul Dodon și ai simpatizanților domnului Grigore Petrenco ar fi un semn al faptului că „ceilalți conducători ai Platformei DA au acceptat preluarea acestor proteste de către structurile rusești. Ţinând cont de profilul agresiv al simpatizanţilor lui Dodon şi Petrenco, e de aşteptat ca acţiunile de protest să degenereze în acte de violenţă. ” Ar putea protestul să se transforme într-unul violent așa cum afirmă domnul Mihăeș ? Probabil. 

 

De fapt asta e temerea tuturor, a clasei politice, a protestatarilor și a forțelor de ordine: să nu apară vreun descreierat care să provoace mulțimea la dezastre. 

Artificiile și cântecele nu pot ascunde îngrijorările pentru ziua de mâine. Discuțiile din cadrul recepției oferite de președintele Timofti cu ocazia Zilei Independenței, unde am avut onoarea să particip, s-au referit tocmai la asta. Ce se va întâmpla cu Moldova? Premierul Streleț este cel care trebuie să liniștească toate aceste temeri. Poate să o facă? Cu siguranță. 

Consultantul politic Mihnea Dumitru nota recent că actualul executiv moldovean are misiunea de a formula o strategie de supraviețuire.“Această supraviețuire nu implică însă continuarea status quo-ului. La nivel public trebuie să se iasă din constanta impresie de provizorat politic. La nivelul economic, fără investiții străine majore sau reforme de substanță, starea de nesiguranță va continua și ar indica inclusiv provocări extrem de serioase pe termen mediu. Este un cerc vicios care trebuie rupt – și nu văd de ce Guvernul actual nu ar putea impune această o schimbare, cu susținerea tuturor forțelor pro-europene - lupta anticorupție, un deziderat strategic, de care se va lega și siguranța statului moldav”. Foarte corecte remarci. 

În condițiile în care cetățenii moldoveni spun în cor: „DNA, treci Prutul!”, e clar că populația dintre Prut și Nistru își dorește ca politicienii să înceapă lupta cu marii corupți și ca instituțiile de justiție să funcționeze independent de factorul politic. Tocmai pentru asta au făcut presiune oamenii care au ieșit și vor mai ieși pe străzile Chișinăului. 

Dreptul cetățenilor de a protesta este asigurat prin lege. La fel cum tot de lege este asigurat dreptul ofițerului de menținere a ordinii publice de a sancționa pe orice manifestant care depășește măsura. Așa e în Europa. Cum se numește alianța aflată la putere în Moldova?

Să existe o posibilitate ca printre manifestanți să se afle provocatori? Desigur. E misiunea ofițerilor din MAI și SIS de a-i descoperi din timp și de a-i anihila. Nu reușesc? Înseamnă că nu și-au făcut bine datoria.

Domnul Dodon profită de ocazie. Se alătură unui protest apolitic pentru a da protestului o anumită culoare. Cea a socialiștilor. Pentru a putea raporta că beneficiază în continuare de susținerea moldovenilor așa cum a fost în noiembrie 2014 la rezultatul alegerilor parlamentare. Că atunci nu a obținut susținerea așteptată, e meritul partidelor pro-europene.

Pe domnul Dodon îl doare la șapte metri în față de suferințele economice ale cetățenilor moldoveni – domnia sa este deputat. Igor Dodon vrea un singur lucru – alegeri anticipate. A spus acest lucru în conferința de presă din 25 august când a anunțat începerea unor proteste. Liderul socialist a spus că protestele PSRM vor începe la 27 august. „În decurs de câteva săptămâni vor fi organizate proteste în toate raioanele, apoi la Chișinău, pentru a pune capăt acestei guvernări oligarhice”, a spus domnul Dodon.

Sondajele de opinie arată că pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană alegerile anticipate nu reprezintă o opțiune. Își doresc liderii Platformei civice Demnitate și Adevăr alegeri anticipate? Domnul Boțan cu siguranță nu își dorește asta. 

Ce e de făcut? Să interzicem protestele celor din Platforma DA de pe 6 septembrie pentru că ne-am dori să nu se unească cu cele ale domnului Dodon? Să-i interzicem domnului Dodon să profite de această situație? Ori interzicem prin lege dreptul cetățenilor de a protesta? 

Ori poate, dincolo de a interzice drepturile civile ale cetățenilor, ar trebui să avem încredere în munca pe care o fac ofițerii de la MAI împreună cu cei de la SIS? Poate tocmai lucrul bine făcut de către acești ofițeri operativi este cel care-i va scoate pe politicieni din necaz. Iar după 6 septembrie, când frica va trece iar mămăliga va rămâne ne-explodată, deputații moldoveni împreună cu domnul Streleț vor putea lansa primele semne care vor asigura, atât pe noi, cât și pe partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, că sunt făcuți pașii concreți pentru independența justiției. Că, până la urmă, de asta e vorba. 

Abia atunci banii de la FMI vor veni.