Directorul
Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, domnul Arcadie
Barbăroșie, afirmă că deputații
care asigură actuala susținere politică a guvernului nu reprezintă voința
moldovenilor care au participat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie
2014. Expertul moldovean spune că „alegătorii nu au votat pentru ei”. Domnul
Barbăroșie e supărat pe modul în care s-a format această majoritate, despre
care zice că fost unul de ciopârţire a partidelor. „Electoratul comunist, nu a
votat ca să-l vadă pe Artur Reşetnicov alături de Mihai Ghimpu ori invers”, pune
degetul pe rană domnul Barbăroşie.
Are
sau nu are dreptate directorul IPP Moldova? Răspunsul e ambiguu, exact ca
politica moldovenească. De formație, matematician, la finele scrutinului de
anul trecut, director IPP și-ar fi dorit să vadă un rezultat politic mai clar,
un rezultat care ar fi despărțit plusul
de minus, grâul de neghină și comuniștii europeni de liberali. Dacă privim însă
din punctul de vedere al aritmeticii parlamentare alegerile din 2014
au fost câștigate de Partidul Socialiștilor. Conform rezultatelor de la
urna de vot, mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM –
25 de mandate, PLDM – 23 de mandate, PCRM – 21de mandate, PDM – 19 mandate și PL – 13. Să
își fi dorit domnul Barbăroșie un guvern de stânga? Probabil că nu.
Directorul
IPP Moldova știe foarte bine că, aritmetica parlamentară are alte legi decât
cele ale matematicii pure și ia în calcul și permutări parlamentare imposibile.
Domnului Barbăroșie nu-i place modul în care s-au format, deformat și
transformat majoritățile parlamentare. De asta domnia nu are încredere în
voința pentru schimbare a noii majorități parlamentare și cere să-i vadă pe deputați în acțiune. Domnia
sa afirmă că rezoluția
Forumului Civic nu este mai complexă decât prevederile aflate în Acordul de
Asociere al Republicii Moldova. „Suntem de acord cu acest puţin, dar făceţi-l!”,
i-a somat Barbăroșie pe guvernanții moldoveni.
Sunt de
acord că noul guvern moldovean trebuie
să implementeze încet, dar sigur, prevederile Acordului de Asociere la UE.
Pretențiile acestuia nu diferă prea mult de indicațiile conținute în scrisoarea
premierului Cioloș. Domnul Barbăroșie știe că toate aceste cerințe sunt
obligatorii. Am văzut semne care arată că există voință politică pentru
implementarea acestor constrângeri.
Semnele,
la o primă vedere minore, vorbesc despre o schimbare de atitudine, iar această
schimbare, contează. La ultima acțiune de protest a opoziției
extraparlamentare, oamenii
legii au purtat o pancartă pe care au scris că le mulțumesc cetățenilor pentru
că demostrează în mod pașnic. O nimic toată, nu-i așa? Doar că gestul a
fost făcut ca urmare a faptului că în urma protestelor violente din 20 ianuarie
mai mulți polițiști au nimerit în spital. E un gest care responsabilizează. Ei
și? Responsabilizează pe naiba, o să îmi spuneți, sunt cu toții niște corupți!
Probabil. Nu am însă dovezi pentru a afirma că, în totalitatea ei, poliția
moldovenească ar fi coruptă. În schimb am dovada faptului că se dorește
schimbarea acestui indicator de percepție: la 10 februarie, Ministerul de
Interne și Centrul Național Anticorupție au
semnat un acord de colaborare în domeniul combaterii corupției. Prin
încheierea Acordului cele două instituții și-au asumat angajamentul să prevină
și să combată corupția atât în
interiorul instituțiilor cât și în exteriorul lor. Dincolo de ceea ce se vede
cu ochiul liber, acordul respectiv ne vorbește despre faptul că se pune
capăt unei concurențe instituționale nefirești între MAI și CNA, o concurență
impusă de competiția politică dintre partidele componente ale Alianței pentru
Integrare Europeană. O competiție care a permis folosirea celor două
instituții în interesul îngust al partidelor.
Dispariția concurenței interdepartamentale
este primul semn al faptului că în Moldova a apărut voința politică necesară
schimbării și a întăririi capacităților de funcționare ale statului. De asta nu
m-am mirat atunci când ministrul
Alexandru Jizdan a cerut Poliției să prezente statistica reală a situației
infracționale. E semn că în Ministerul de Interne are loc o revoluție. Iar
această schimbare poate avea loc doar dacă se cunoaște tabloul real. Ministrul
Jizdan nu e matematician, domnia sa a fost șef al Direcției Servicii Operative a
MAI, apoi director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, deci are
destulă experiență în a deosebi grâul de neghină. „Spre regret, rezultatele
activității Poliției s-au axat pînă acum pe statistică, adeseori fiind
prezentate date eronate. Este necesar de schimbat radical acest mod de abordare,
pentru că în dezavantaj sunt atât cetățenii, cât și angajații poliției. Consider
necesară aplicarea unui control riguros asupra disciplinei de primire,
înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și altor informații despre
infracțiuni, în vederea sporirii credibilității față de forțele de ordine și
redobîndirea încrederii cetățenilor, pe care o vom obține printr-o transparență
maximă”, a spus ministrul Jizdan.
Amintim
că, în urma verificărilor efectuate în patru inspectorate de poliție
teritoriale, au fost constatate multiple neînregistrări ale cazurilor de
comitere a infracțiunilor, cazuri de examinare superficială a adresărilor
cetățenilor, diminuarea intenționată a prejudiciului material cauzat și
calificarea eronată a infracțiunilor.
E la mintea cocoșului că pentru a redobândi
încrederea cetățenilor Ministerul de Interne trebuie să activeze la turații
stabile. De aceiași stabilitate au nevoie și celelalte ministere. Doar în așa
mod pot fi îndeplinite cerințele din scrisoarea
premierului Cioloș ori prevederile Acordului de Asociere. Dar cum să faci toate
aceste schimbări dacă, aproape în fiecare zi cabinetul de miniștrii se confruntă
cu demonstrații și proteste, dacă drumurile internaționale sunt blocate ori
ședința de lucru a Parlamentului Republicii Moldova e întreruptă din pricina
vuvuzelelor în care suflă de zor deputații socialiști? Cum să faci ordine atunci
când, în mod intenționat, guvernului îi sunt provocate multiple dezordini? Cum?
Doar prin ambiția de a reuși!
Pentru a dovedi că are această ambiție,
guvernul are nevoie, de timp. Cei care refuză să acorde cabinetului de
miniștrii acest răgaz au o singură îngrijorare - dacă guvernului îi reușește să
stabilizeze Moldova? Stabilizarea Moldovei înseamnă încredere. Dar încrederea,
responsabilitatea și voința politică sunt principalii inamici ai celor care
astăzi doresc alegerile anticipate, destabilizarea și haosul unei campanii
electorale. Acesta este motivul pentru care aceștia fac totul pentru a menține
în societatea moldavă starea de neîncredere, de frică și de indolență. Revoluția
începută de domnul Jizdan în cadrul Ministerului de Interne înseamnă punerea la
respect a neîncrederii, a corupției și indolenței. E ceea ce își dorește Forumul
Civic. Ceea ce își doresc cetățenii. Să-i acordăm timp, domnule Barbăroșie, dacă ministrului
Jizdan îi reușește să facă ordine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu