CINE SE TEME DE SIS ?

Jurnaliștii de la Europa Liberă notează că la Conferința internațională pe teme de securitate de la Munchen între  Federația Rusă și Occident a avut loc un schimb de replici pe un ton foarte ridicat. Rusia s-a confruntat cu critici severe din partea liderilor occidentali din cauza intervenției avute în Ucraina și  a campaniei de bombardamente din Siria. Într-un răspuns combativ, la rândul său, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat Europa și Statele Unite că ar promova o politică „periculoasă” pentru „stăpânirea” Federației Ruse. Schimbul de replici a avut loc sîmbătă, 13 februarie 2016, în cea de-a doua zi a conferinței care se ține anual la München.

Prezent la această conferință președintele României, domnul Iohannis a spus că statul român joacă un rol important în arhitectura de securitate a flancului de est al NATO și că își dorește ca regiunea Mării Negre să devină o zonă de importanță strategică.

Republica Moldova face parte din regiunea Mării Negre. Tocmai pentru că este un element important în ecuația geopolitică a regiunii, în septembrie 2014 Moldova a fost inclusă în programul NATO de Consolidare a Capacităților ei de Apărare. Este vorba de consilierea și asistența experților NATO pentru analiza obiectivelor cheie din domeniul securității și dezvoltarea instituțiilor existente pentru atingerea acestor obiective.

În luna noiembrie 2015, la Chișinău, o delegație a NATO a discutat cu oficialitățile moldovene programul de reconstrucție a capacităților de apărare ale statului moldovean.

 

Că sistemul de apărare și securitate al Republicii Moldova are găuri și arată ca un șvaițer nu e un secret pentru nimeni. Că nici în domeniul securității societale Moldova nu stă bine se vede cu ochiul liber, altfel, spre exemplu, autoritățile moldovene habar nu au de numărul exact al cetățenilor moldoveni care luptă în Donbas de partea separațiștilor pro-ruși.

 

Recent, într-o conferință de presă, procurorul interimar al municipiului Chișinău, Igor Popa, a declarat că zeci de cetățeni moldoveni luptă în conflictul armat din sud-estul Ucrainei. “Sunt persoane care au aptitudini dezvoltate pentru a participa la aceste lupte”, a adăugat procurorul. El a menționat că unii dintre aceștia au participat și la dezordinile care au avut loc în fața Parlamentului Republicii Moldova la data de 20 ianuarie 2016. La întrebarea ce ține de numărul exact al moldovenilor care luptă de partea separatiștilor pro-ruși domnul procuror nu a putut să dea un răspuns exact. 

Dacă în rândul armatei separatiste din Donbas, Lugansk și Donețk există combatanți moldoveni, înseamnă că pe teritoriul Republicii Moldova există un centru de recrutare al acestora. Că doar mercenarii moldoveni trebuie să fie recrutați cumva. Dacă o parte dintre acești combatanți au fost văzuți ca fiind coordonatori ai atacului protestatarilor asupra Parlamentului, probabil aceștia au primit această misiune. Cine le-a dat-o? Armata separatistă din Donbas, Lugansk, Donețk ? Mira-m-aș. Altcineva? Cine este acest cineva? La asemenea întrebări, de obicei răspund serviciile de inteligență. 

Joi, 11 februarie 2016, secretarul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova, domnul Alexei Barbăneagră a declarat că „Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nu are pârghii pentru a reacționa prompt la amenințările și riscurile de securitate. Și dacă este lipsit de pârghii se poate concluziona că este într-o mare măsură ineficient”, a concluzionat domnul Barbăneagră. Afirmația secretarului Consiliului Suprem de Securitate a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice cu privire la noua  Strategie a Securității Naționale a Republicii Moldova. Elaborarea Strategiei de Securitate face parte din programul de Consolidare a Capacității de Apărare a Republicii Moldova. Când face trimitere la pârghiile pe care nu le are serviciul moldovean de inteligență, domnul Barbăneagră se referă la dreptul de a efectua măsuri operative, drept de care a fost lipsit în anul 2005. 

 

În vara anului 2014, chiar înaintea plecării deputaților în vacanță, Parlamentul de la Chișinău a votat, în primă lectură, o serie de modificări la legea cu privire la funcționarea  Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova; prin aceste modificări serviciul inteligent moldovenesc ar fi trebuit să primească atribuții în plus. Nu a fost să fie așa, cea de a doua lectură a proiectului de lege nu a mai fost pusă pe ordinea de zi iar deputații au plecat în vacanță. 

Scrutinul electoral din noiembrie 2014 s-a desfășurat, vorba domnului Petru Bogatu “în zângănit de arme” aproape de gardurile găurite ale Moldovei. Pe parcursul anului 2015 deputații moldoveni nu au revenit asupra acestei legi. Erau ocupați cu formarea, retransformarea ori deformarea majorităților parlamentare.

Confruntarea ruso-ucraineană și recesiunea din Federația Rusă și-a pus amprenta negativă și asupra economiei moldave, iar evaporarea unui miliard din sectorul financiar bancar a făcut ca locuitorii dintre Prut și Nistru să fie expuși totalmente riscurilor de securitate economică. Lipsit de mandatul de securitate pe care ar fi trebuit să îl primească în vara anului 2014, serviciul inteligent moldovenesc a privit neputincios cum bugetul Republicii Moldova s-a micșorat cu 30 %. Întrebat în ședința specială a Parlamentului dacă a știut despre ceea ce se întâmplă în sectorul financiar bancar, directorul SIS, a afirmat că a raportat acest lucru instituțiilor superioare. Nu a putut lua nici o măsură pentru că nu a avut împuternicirile legale. 

Cine, în vara anului 2014, s-a temut să ofere mai multă putere celor de la SIS? 

Amestecul de intoleranță socială/politică care există în rândul protestatarilor devine un câmp de atracție pentru cei care doresc modificarea eșichierului politic moldovenesc și provocarea haosului. Probabil, mercenarii moldoveni care au participat la luptele din sud-estul Ucrainei sunt anternați și echipați să facă asta. Există așadar toate elementele necesare pentru a spune că în Moldova au apărut mult prea multe riscuri de securitate. În aceste condiții introducerea mandatului de securitate ar fi putea fi una din măsurile pentru asigurarea securității statului moldovean. 

Duminică, 14 februarie 2016, președintele comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, domnul Untilă, a declarat la o emisiune a Prime TV că, în două luni, deputații ar putea vota patru legi care ar permite creșterea vitezei de reacție a serviciului de securitate și ar da premise legale pentru efectuarea tuturor măsurilor privind contracararea activităților extremiste. Este vorba de acordarea acelui mandat de securitate aprobat în vara anului 2014. Prezent la aceiași emisiune televizată, consilierul pentru politici de securitate al primului ministru, ex-președintele comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, domnul Mihai Godea, a declarat că există suficientă determinare din partea executivului moldovean pentru a acorda mandat de reacție serviciului inteligent moldovenesc. 

Acest mandat de reacție acordat SIS reprezintă acel set de măsuri speciale care ar permite statului moldovean să desfășoare, în vremuri tulburi, măsuri speciale de investigații. Adică va crea condiţii optime pentru prevenirea şi combaterea unor posibile crime  îndreptate împotriva statului. Fostul ministrul moldovean al Justiției, domnul Oleg Efrim, în 2014 concretiza: "În prezent, cele mai eficiente măsuri speciale de investigații pot fi desfășurate doar în cadrul unui dosar penal, și doar atunci când a fost deja săvârșită infracțiunea. Scopul activității SIS este, în primul rând, prevenirea faptelor care pot prejudicia securitatea statului, anticiparea și contracararea acestora prin măsuri non-penale. De aici și necesitatea unui asemenea mandat special ".

Nu obosesc în a spune că, la vremuri de excepție, se impun măsuri de excepție. Folosit în mod corect, mandatul de securitate acordat serviciului secret moldovean poate aduce reale beneficii de securitate. SIS-ul devine un serviciu pro-activ îndreptat spre anticiparea și prevenirea riscurilor de securitate.

Există temeri? Desigur. Cea mai mare temere vine din presupunerea că, folosite în mod abuziv, atribuțiile mandatului de securitate ar transforma serviciul inteligent al statului moldav într-o poliție politică. Tentațiile vor fi uriașe. Tocmai din acest motiv, controlul civil asupra acestei instituții, iar aici rolul subcomisiei parlamentare pentru controlul SIS (președintele acestei subcomisii ar trebui să fie, din oficiu, un reprezentant al opoziției politice parlamentare), dar și al societății civile și al presei, trebuie să crească. De asta, înaintea votării în cea de a doua lectură, deputații din opoziție ar trebui să introducă amendamente legii cu privire la funcționarea Serviciului Național de Informații ori în legea cu privire la activitatea de contrainformații. Un paragraf care ar trebui să răspundă la întrebarea, cine-i controlează pe cei care ne controlează pe noi? 

 

Cine se teme de reacția rapidă a celor de la SIS? Cei care  au ceva de ascuns. Nu cred că politicienii moldoveni au avea ceva de ascuns. Nici opoziția parlamentară nu ar avea secrete. Preluarea funcției de președinte al subcomisiei parlamentare pentru controlul SIS, ar face ca temerile opoziției socialiste potrivit cărora serviciul s-ar transforma în poliție politică să dispară. Nici jurnaliștii moldoveni nu au ce ascunde. Au existat voci care au afirmat, că o parte din jurnaliștii moldoveni, inclusiv semnatarul acestor rânduri s-ar afla în slujba serviciilor de informații ale statului român, dar aceste alegații gratuite nu s-au confirmat. Așa că nu văd motivele pentru care societatea moldovenească ar trebui să se teamă de serviciul inteligent moldovenesc.

În condițiile în care schimbul de replici dintre ruși și occidentali se face pe un ton ridicat ce altceva îi mai rămâne Moldovei? Doar să sufle și în iaurt. Iar dacă va fi, ferească Cel de Sus, ca moldovenii să aibă parte de revoluții impuse ce ar trebui să-i ''salveze'', măcar vor afla din timp.