DE CE MOLDOVENII NU SE GÂNDESC LA VIITORUL LOR?

Într-un studiu dedicat României și Republicii Moldova, analistul politic american, Robert Kaplan, notează că toate problemele cu care se confruntă în acest moment statul moldovean sunt o consecință a influenței ruse în regiune. Deoarece a făcut parte din Uniunea Sovietică, Republica Moldova nu a moştenit un regim al statului de drept puternic instituţionalizat. „Să ne amintim, Moldova nu este doar o ţară de frontieră, e statul care are în interiorul său comunităţi bine demarcate de etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici găgăuzi, etnici români. Este o țară care are o profundă criză de identitate, aceasta este cauza profundă a crizei din prezent”, a subliniat Kaplan. 

Robert Kaplan a diagnosticat corect. Datorită crizei de identitate, de mai bine de două decenii, Republica Moldova blansează ba între unirea cu România, ba între  integrarea în spațiul euroasiatic controlat de Federația Rusă. De la criza de identitate, la fragilitatea instituțiilor statale molovenești e doar un pas. Iar acest lucru a fost posibil ’’pentru că Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică, nu avea de unde moșteni un regim al statului de drept puternic instituționalizat’’, spune Robert Kaplan. 

Încercările de consolidare și stabilizare a instituțiilor statale moldovenești s-au confruntat cu neîncrederea unor decidenți politici în capacitatea de supraviețuire a statului moldovean. Dilema acestora a ținut de necesitatea de întărire a instituțiilor statale versus probabilitatea unirii cu România ori refacerea (sub o formă sau alta) URSS. Responsabilitatea construcției statale moldovenești, obiectiv greu și costisitor, a creat atât frică, cât și indolență. Fragilitatea instituțiilor statale din Moldova demonstrează că răspunsul decidenților politici moldoveni a fost cel de a nu investi multe resurse într-o bună funcționare a sistemului statal. Neîncrederea în viabilitatea statului a fost dată de lipsa unei majorități politice parlamentare care să ofere siguranța necesară unei construcții statale și încăpățânarea necesară supraviețuirii. 

Încrederea în forțele proprii și încăpățânarea de a duce un lucru la bun sfârșit se dezvoltă în familie. Munca familiei pentru consolidarea încrederii copiilor în forțele proprii este anevoioasă și necesită cheltuieli. Cercetările sociologice au demonstrat că în cazul în care instituția familiei este slabă, la fel de slabă și puțin dezvoltată este voința și încrederea în sine a copiilor. Modul în care statul își manifestă grija pentru familie este instrumentul de măsură a voinței statului de a supraviețui. Viitorul unui stat depinde de normele de educație pe care familia le oferă copiilor, de modul în care familia și statul au grijă de cei în vârstă, de modul în care este asigurat sau nu coșul minim de consum, de modul în care statul asigură sau nu accesul la un loc de muncă și de modul în care autoritățile combat munca la negru. Toți acești indicatori sunt identificabili, măsurabili și comparabili. 

De asta, prioritățile asumate recent de noul ministru al muncii, protecției sociale și familiei, Stela Grigoraș, sunt importante. Este vorba de dezvoltarea unei strategii de ocupare a forței de muncă care să prevadă crearea a noi locuri de muncă, de combaterea muncii la negru și de reducerea discriminării pe piața muncii. “Am convingerea că în condițiile unei stabilități social-economice și politice, vom reuși să realizăm obiectivele propuse pentru această perioadă pentru a reda oamenilor încrederea în condiții pentru o viață mai bună”, a subliniat Stela Grigoraș.   

Combaterea muncii la negru și a formelor de criminalitate existente pe piața muncii sunt obiective care pot fi realizate. Un eveniment aproape trecut cu vederea de mediile de informare moldovene mă face să cred că există voința politică pentru realizarea acestor necesități. E vorba de acordul de colaborare semnat între Ministerul de Interne și Centrul Național Anti Corupție. Un acord ca o speranță, căci vine să stabilească o colaborare eficientă între două instituții odinioară concurente. O colaborare care îi va pune în dificultate pe cei care au ocolit ori vor să ocolească legea. Un acord care pune capăt unei concurențe nefirești, o concurență impusă de competiția politică care a existat între partidele componente ale Alianței pentru Integrare Europeană. 

Dispariția concurenței interdepartamentale este primul semn al faptului că în Moldova a apărut o singură voință politică și încăpățânarea necesară supraviețuirii. Aceste elemente vorbesc despre dorința pentru întărirea capacităților de funcționare ale statului. De asta cerințele înaintate de către oficialii români în scrisoarea adresată guvernului moldovean sunt nu numai  actuale, ci pertinente și necesare. O presiune externă bine intenționată  face bine. Doar că pentru a convinge, guvernul are nevoie, cel puțin, de liniște. Cei care refuză să acorde cabinetului de miniștrii acest răgaz au o singură îngrijorare - dacă guvernului îi reușește?

Pentru a-i reuși stabilizarea Moldovei, căci despre asta vorbim, guvernul are nevoie de susținerea politică a deputaților care l-au votat. Acesta este motivul  ședinței comune a guvernului și legislativului moldovean din 12 februarie 2016. Deputații din noua coaliție majoritară existentă la Chișinău transmit membrilor de guvern că există voință politică pentru schimbare. Că există responsabilitate politică pentru acțiunile prezente și viitoare ale cabinetului de miniștri. Această responsabilitate a deputaților, oferită miniștrilor înseamnă mult. Înseamnă încredere. Fără încredere nu poți face nimic.  

Încrederea, responsabilitatea și voința politică sunt principalii inamici ai celor care astăzi doresc alegerile anticipate, destabilizarea și haosul campaniei electorale. Acesta este motivul pentru care aceștia fac totul pentru a menține în societate moldavă starea de neîncredere, de frică și de indolență. Neîncrederea, frica și lenea sunt cele trei elemente care fac posibilă criza de identitate a moldovenilor și provoacă această balansare a Moldovei între spațiul occidental și cel rus. 

E timpul să ne oprim. Suportul oferit guvernului Filip de noua majoritate parlamentară spune exact acest lucru. Acest suport vine din partea unui larg spectru politic, de la liberali și liberal democrați, la social democrații și comuniștii reformați. Este semnul suprem de încredere, de această dată politică, de care dau dovadă componentele acestei alianțe parlamentare. E un îndemn că, indiferent de etnicitatea lor, ori de viziunile politice, moldovenii, la rândul lor, trebuie să aibe încredere în viitor. Dacă nu noi, atunci cine? Provincială, săracă și rustică, amestecată cu ucraineni, ruși, găgăuzi și români, iată familia din care facem parte toți. Dar familia înseamnă viitor, de asta, unde să mai plecăm, suntem deja acasă.