PROVOCATORII, SERVICIILE ȘI GREBLA PROTESTELOR

Societatea civilă împreună cu partidele aflate în opoziția extraparlamentară au anunțat organizarea, duminică, 11 iunie, a unei acţiuni de protest în scuarul Parlamentului Republicii Moldova împotriva intenției de modificare a sistemului de vot existent. Potrivit presei, manifestanţii vor cere Partidului Democrat să renunţe la promovarea iniţiativei privind votul uninominal, iar Partidului Socialiştilor să renunţe la proiectul sistemului electoral mixt.

Recurs la istorie

În iunie 2015, Andrei Năstase se lua la ceartă cu Mihai Ghimpu pentru că ambii își doreau să se manifeste politic/electoral în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Se întâmpla cu câteva zile înaintea alegerilor locale, participanții la cursa electorală intrau pe ultima sută de metri.

”Cine participă în alegerile locale, Platforma DA ori Partidul Liberal? La o săptămână înaintea alegerilor locale, cine trebuie să aibă un miting în PMAN, Platforma DA ori Partidul Liberal? Cine trebuie să apere capitala Moldovei de invazia roșie? Liberalii ori cei din societatea civilă?” Întreba în acele momente Mihai Ghimpu.

Manifestația din 7 iunie 2015 era cât pe ce să se transforme într-o bătaie generală. S-a văzut că, Andrei Năstase și simpatizanții lui își doreau transformarea unui pașnic protest într-unul violent. Angajații IGP au reușit, in extremis, să evite așa ceva.

Filmul evenimentelor din 7 iunie 2015

Mihai Ghimpu a anunțat că pe 7 iunie va organiza o întâlnire electorală în PMAN. La rândul său, Andrei Năstase a anunțat că, intenționează să organizeze în aceiași locație o manifestare de protest împotriva guvernului. Nici una dintre părți nu a vrut să renunțe PMAN. Ambii aveau autorizație pentru desfășurarea acestor acțiuni.

La întâlnirea electorală anunțată de liberalii moldoveni au participat, potrivit datelor MAI,  trei mii de simpatizanți. La chemarea Platformei Civice, în centrul capitalei moldovene au venit aproape nouă mii de persoane. Suficient de mulți pentru a-i fluiera și apostrofa, foarte vocal, pe liberali. Discursurile celor două tabere au fost pline de acuzații. Liberalii au  învinuit reprezentanții Platformei Civice de provocare, iar la rândul lor, liderii Platformei i-au învinuit de același lucru pe liberali. Pentru a evita altercațiile violente, Poliția a format un cordon uman între cele două tabere. IGP-ul a reușit atunci să evite o escaladare a altercațiilor. Unii liberali și adepți ai lui Năstase, pe străzi lăturalnice, au reușit însă să își învinețească ochii. 

Context politic actual

Evoluția evenimentelor a arătat că Platforma Civică “Demnitate și Adevăr” s-a transformat, între timp, în partid politic. Dorin Chirtoacă a câștigat, până la urmă, râvnitul mandat în Primăria Chișinău. Andrei Năstase, în competiția cu Maia Sandu, nu a reușit să fie nominalizat la cursa pentru șefia statului. Gâlceava din Piața Marii Adunări Naționale a avut totuși o jertfă – pe 12 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia. Gestul  premierului avea loc după ce, pe 11 iunie 2015, Gaburici a fost audiat de Procuratura Generală într-un dosar referitor la studiile sale. Să fi însemnând asta că diploma domniei sale era falsă, ori poate, că protestele trebuiau să aibă o finalitate?

Protestul anti modificarea sistemului electoral este asumat de către societatea civilă, mai mulți activiști neguvernamentali au îndemnat populația să participe la această manifestare. Formațiunile politice din opoziția extraparlamentară, nu au pierdut ocazia în a-l prelua – Maia Sandu, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi îi îndeamnă pe moldoveni să iasă în stradă. Cârteala societății civile se transformă în acest moment într-un protest împotriva Partidului Democrat din Moldova, în jurul căruia gravitează coaliția majoritară în Parlamentul moldovean. Recent, democrații moldoveni au supraviețuit plecării din coaliție a liberalilor moldoveni - ei și-au păstrat supremația politică atrăgând în majoritatea parlamentară grupul popularilor europeni, conduși de Iurie Leancă.

Filip și dușmanii

Partidul Democrat din Moldova are suficienți inamici politici. Partidul Socialiștilor a înaintat Guvernului Filip mai multe moțiuni de cenzură care însă nu au avut succes. Sarcina pe care și-a luat-o Cabinetul Filip, de a  implementa reformelor conținute în Acordul de Asociere, îl pune în situația de a-și face dușmani. Există voci care se pronunță că în Moldova justiția este selectivă, iar la București comentatori politici vorbesc despre un presupus tandem Dodon-Plahotniuc. 

Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, pentru păstrarea cursul ei de apropiere către UE, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului (doar câteva din acțiunile importante ale guvernului democraților moldoveni) i-a adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. 
S-a înțeles că moțiunile de cenzură sunt insuficiente pentru a provoca o criză politică. Insistența cu care Andrei Năstase organizează manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele unui firesc act protestatar pot fi ascunse intenții tenebre. Probabil, inamicii Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții este organizarea unor mișcări stradale violente.

7 aprilie redivivus    

Liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Nastase, este cunoscut ca fiind unul dintre organizatorii violentelor proteste din 20 ianuarie 2016. El era cel care lansa apeluri la nesupunere, întrucât, "Parlamentul este nelegitim și nu poate lua decizii în numele poporului". În fața legislativului moldovean protestau și simpatizanții socialiștilor și ai Partidului condus de Renato Usatâi, pro-rus. În 20 ianuarie 2016, mulțimea a luat cu asalt Parlamentul iar deputații, au fost evacuați pe o altă ieșire. Câțiva dintre ei au fost bătuți de protestatari. De aici.  

Inamicii PDM au nevoie de experiența lui Năstase și de îndrăzneala lui Renato Usatâi pentru organizarea unor manifestații mari și violente. Doar ele pot provoca o criză politică de proporții care să ofere președintelui moldovean prilejul de a o soluționa fie prin declanșarea alegerilor anticipate, fie altfel.

Acțiunile ostile Guvernului Filip pot lua forma unor acțiuni de protest care să capete forma unor manifestări violente. În iunie 2015, atunci când polițiștii moldoveni au făcut un lanț uman între cele două tabere de protestatari, bătaia generală a fost evitată. Nu știu ce vor face angajații MAI dacă, duminică, 11 iunie 2017, simpatizanții lui Andrei Năstase vor decide să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Probabil domnul Jizdan are suficiente informații referitoare la diferitele scenarii pe care le pot aplica protestatarii. Probabil și domnul Mihai Balan, directorul SIS, are cunoștință despre planurile de destabilizare a statului moldovean prin proteste violente și de mari dimensiuni.

Nu pot să elimin din acest comentariu faptul că, la protestul din 11 iunie, ar putea participa provocatori. Persoane cu pregătire specială. Așa cum s-a întâmplat pe 7 aprilie. Serviciile inteligente moldovenești au suficiente probe că atunci, provocatorii au fost coordonați.

Actualmente, președintele Dodon insistă ca alături de ministrul moldovean de externe să fie demis și directorul SIS, potrivit șefului statului moldovean, nu ar fi exitat suficiente motive pentru expulzarea celor cinci diplomați ruși. Dar dacă, printre alte activități ale celor cinci, ar fi fost și cea de coordonare a unor echipe de provocatori infiltrați în rândurile unor protestatari inocenți? Probabil și acesta este un motiv pentru care președintele Dodon insistă ca Mihai Balan să fie demis.   

MAIA VREA EXCLUSĂ

Doamna Maia Sandu își dorește să fie eliminată din cursa electorală. Altfel nu îmi pot explica motivul pentru care a acceptat ca instituțiile de presă care o simpatizează să difuzeze fotografiile ei alături de înalți reprezentanți ai Partidului Popular European. Pe contul twitter al Partidului Popular European a apărut un mesaj de susținere al candidatului de centru-dreapta pentru prezidențialele din Republica Moldova și mai multe fotografi alături de Angela Merkel și Jean-Claude Juncker.  Candidatul comun al partidelor protestatare, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Liberal Democrat din Moldova, a participat, pe 20 cotombrie, la summit-ul PPE de la Maastricht. După această întâlnire liderii Partidului Popular European și-au anunțat suportul Maiei Sandu pentru alegerile prezidențiale.

Doamna Sandu nu a protestat nici după ce, pe 21 octombrie, într-o conferință de presă, un grup de europarlamentari populari au îndemnat cetățenii moldoveni să o voteze.  Delegația Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, condusă de vicepreşedinta Sandra Kalniete, a efectuat, între 20 – 21 octombrie o vizită în Republica Moldova. Delegația a făcut, la Chişinău, în cadrul unei conferințe de presă, un apel către alegătorii din Republica Moldova. Aceștia au declarat că Maia Sandu este candidatul cel mai potrivit pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, iar alegători ar trebui să ofere pentru ea.

Potrivit articolului 46, punctul 6, din Codul Electoral al Republicii Moldova, care reglementează agitația electorală , nu pot fi utilizate în scop de publicitate electorală imagini ce reprezintă instituţii de stat sau autorităţi publice, atît din ţară cît şi de peste hotare, ori organizaţii internaţionale. Se interzice combinarea de culori şi/sau sunete care invocă simboluri naţionale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine.

Fotografiile difuzate de către instituțiile media care o simpatizează pe Maia Sandu reprezintă o încălcare a acestui articol. Candidatul unic al PAS-PPDA-PLDM nu a făcut nici o declarație de desolidarizare față de aceste acțiuni electorale – probabil, chiar s-a bucurat. Amintesc că doamna Sandua este, alături de Marian Lupu, unul din cei doi prezidențiabili care au șanse reale să ajungă alături de Igor Dodon în turul doi. Probabil că tehnologii electorali ai doamnei Sandu consideră că un sprijin extern nu poate să încurce. 

În timpul agitației electorale, folosirea imaginii unor persoane oficiale străine, e foarte riscantă. Vrem sau nu, ar trebui să recunoaștem că, liderul PSRM, Igor Dodon, are dreptate atunci când a afirmat că „Maia Sandu a încălcat legislația electorală. De această dată, extrem de grav”. Domnul Dodon, retoric, se întreabă: „Ce se întîmpla dacă aveam eu așa întrevederi la Moscova, la nivel înalt?”

Candidatul socialiștilor moldoveni are dreptate atunci când presupune că, dacă ar fi procedat ca doamna Sandu, “toată presa moldovenească, toate canalele TV, (…), tot felul de demnitari români și europeni ar fi sărit cu acuzații și cu cererea să fiu retras din cursă”. “PLDM-ul din care făcea parte Maia Sandu a votat legea prin care se interzice suportul electoral străin. Acum tot PLDM-ul și Maia Sandu încalcă această lege. Vedem că Maia Sandu joacă murdar. Și ilegal. Vom depune contestație la CEC”, concluzionează Igor Dodon.

Să dăm Cezarului ce este al Cezarului – Igor Dodon are dreptate. Dacă el ar fi apărut în fotografii alături de înalte oficialități ruse, mediile de informare din Moldova și România ar fi început o campanie de presă îndreptată împotriva lui, care ar fi pus suficientă presiune asupra CEC-ului pentru a-l retrage, probabil, din cursa electorală.

Nu știu care va fi decizia membrilor CEC în acest caz. Dacă CEC-ul va respecta, ad literam, prevederile articolului 46 și o  elimină din cursa electorală pe Maia Sandu, cine va avea de câștigat, Igor Dodon ori Marian Lupu?  

Nici unul dintre ei. Maia Sandu va fi cea care va capitaliza simpatia publicului. Cu siguranță, va poza în calitatea de „jertfă a regimului”, va plânge pe la televiziunile afiliate și va îndemna cetățenii să protesteze împotriva acestei „ilegalități”. Probabil nucleul dur al „protestatarilor” vor da crezare spuselor ei și vor ieși în stradă. Un protest care va da naștere unui contra-protest socialist, căci, liderul socialist are, la rândul său, mulți simpatizanți: vreme de doi ani, Igor Dodon nu a stat în Chișinău, ci a umblat prin toate raioanele Moldovei – de asta este credibil. Protestele vor arunca în aer procesul electoral moldovenesc și întregul establishment politic. Poate asta își dorește Kremlinul?

Paradoxal. Candidatul de centru dreapta încalcă legislația electorală, el va poza în calitate de nedreptățit iar candidatul Moscovei va culege, într-un final, roadele. De ce? Pentru că Dodon beneficiază de orice critică caree este adusă de către opoziția  pro-europeană (Maia Sandu & Co) la adresa guvernării pro-europene.

Cum ar trebui să reacționeze CEC-ul la contestația pe care o va depune Igor Dodon împotriva doamnei Sandu? Deștept. Asta e cuvântul. 

Între timp guvernul Filip își vede de treabă și continuă curățenia generală. Din cele 320 de cazinouri și săli cu jocuri de noroc,  poliția a închis 159. Acțiunea vine ca urmare a suspendării licenței de activitate de către Camera de licențiere Republicii Moldova. Suspendarea celor 65 de licențe se datorează înregistrării a unor  multiple încălcări constatate în cadrul controlului efectuat de Inspecţia Financiară din subordinea Ministerului Finanţelor şi a investigaţiilor efectuate de Procuratura Anticorupţie în comun cu Centrul National Anticorupţie. Guvernul moldovean activează departe de zgomotele de campanie electorală. Semn că indiferent de rezultatul prezidențialelor, majoritatea parlamentară va continua să existe și îi va acorda susținere politică. Iar dacă vor fi proteste – de stânga ori de dreapta – va ști să reacționeze conform legislației în vigoare.

PLATON EXTRĂDAT LA CHIȘINĂU. DE CE SE TEME USATÎI

Prim-ministrul României, Dacian Cioloș, va efectua joi, 25 august, o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita va avea loc în contextul în care Guvernul a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranșe în valoare de 60 de milioane de euro din asistența financiară rambursabilă cu suma totală de până la 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. 

Comentatorul român de politică externă, Armand Goșu spune că vizita este una decentă și reținută. „Republica Moldova e un dosar prea important de politică externă pe agenda Bucureștiului - cred că mai degrabă în acest fel trebuie citită vizita premierului Cioloș la Chișinău. (…) România sprijină Moldova din rațiuni absolut cinice, pentru că e mai bine să ai stabilitate la granița estică, decât o instabilitate într-o țară cu trei milioane de locuitori. (…) La București,  circulă și acest folclor: dacă nu ajuți Republica Moldova în acest moment urgent, ea riscă să o apuce spre Rusia, să cadă din nou în brațele Rusiei. E un fel de șantaj pe care Moldova l-a practicat la adresa României de mulți ani, Chișinăul, atunci când alege, având a se mișca între două blocuri mari, face geopolitică.”

 

Armand Goșu are dreptate – „cinismul”  relațiilor dintre România și Republica Moldova se datorează faptului că raporturile dintre cele două state au trecut de la faza sentimentală la cea a realismului pragmatic. Pentru dividende electorale, în 2015, premierul Ponta a fost prezent la Chișinău pe 27 august. Oare ce îl împiedică pe Dacian Cioloș să fie prezent pe 27 august la Chișinău, în rolul de salvator al Moldovei, mai ales că la această dată moldovenii celebrează 25 de ani de independență? Să fie vorba doar de o decență politică? Nu cred, relațiile dintre cele două state au depășit momentul decenței, Goșu vorbește despre un pragmatism politic rece și calculat. Ori poate, Bucureștiul este la curent cu faptul că manifestările de protest din 27 august ar putea depăși albia lor firească?     

Amintesc că simpatizanții Partidului Demnitate și Adevăr, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ai lui Renato Usatâi au anunțat participarea lor, pe 27 august, la un protest civic în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cu sloganul „Nu mă tem”. În același loc, autoritățile moldovene vor organiza festivități dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, tot atunci Ministerul Apărării va desfășura o paradă militară. 

În același timp, presa de la Chișinău, pe surse, scrie că, liderul PDA, Andrei Năstase, s-ar fi întâlnit la Moscova cu Renato Usatâi și că acesta i-ar fi organizat o întâlnire cu autoritatea criminală Grigore Karamalak, poreclit Bulgaru. Potrivit jurnaliștilor, la această întâlnire s-ar fi discutat scenariul evoluțiilor protestului din 27 august.

Nu știu dacă sursele jurnaliștilor moldoveni spun ori nu, adevărul. Țin însă foarte bine minte declarația lui Usatâi că, la Moscova, îl are ca vecin pe Grigore Karamalak. De asemenea, țin minte că, în luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe Youtube, în care generalul Alexei, în octombrie 1998, vorbea despre reținerea a mai multor membri din gruparea mafiotă a lui Grigore Karamalak, în imagini, printre reprezentanții grupării, este prezentată o persoană care se prezintă ca fiind Renato Usatâi și care seamănă cu primarul de Bălți și liderul formațiunii politice Partidul Nostru. Presa din Moldova a scris despre faptul că Renato Usatîi ar avea legături cu gruparea criminală din Federația Rusă „Solnțevskaia”. Nu dispun de date pentru a face această afirmație. În Chișinău sunt suficiente instituții care pot și trebuie să probeze veridicitatea acestei afirmații.

Dar, modul violent în care a reacționat recent Usatâi, dezlănţuirea de replici fără precedent la adresa prim-vicepreședintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, mă face să cred că, între Karamalak și Usatâi nu există doar o legătură de vecinătate și că, așa cum scriu jurnaliștii moldoveni, ar putea exista o relație de subordonare. Într-o postare video pe Facebook, Usatîi spune că Plahotniuc va fi „prins în WC și omorât ca o prostituată.” Un argou violent care nu are deloc ce căuta în discursul  politic.

Probabil agresivitatea cuvintelor lui Usatîi este în strânsă legătură cu știrea potrivit căreia omul de afaceri Veaceslav Platon va fi extrădat din Ucraina către Republica Moldova. Platon este acuzat de către instituțiile de drept din Moldova de implicare în frauda bancară de la Banca de Economii. În septembrie 2011, jurnaliștii moldoveni au descoperit că Platon s-ar afla în spatele atacului raider prin care proprietarul Universalbank, Gherman Gorbunțov, a fost deposedat de acțiunile majoritare de la această bancă, după această acțiune coproprietar al băncii a devenit Renato Usatâi. Extrădarea lui Platon în Moldova înseamnă o posibilă colaborare a acestuia cu organele de anchetă, unde ar putea dezvălui adevăratul rol al lui Usatâi în tenebrele combinații financiar bancare care au avut loc după 2010 în Moldova. 

Colac peste pupăză, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, anunță că va participa, alături de susținătorii săi, la protestul din 27 august din PMAN. Liderul socialist a spus că membrii partidului său vor ieşi de Ziua Independenţei în centrul Chişinăului cu tricouri purtând inscripţia „Iubesc Moldova”.

Observ că pe 27 august se încearcă o reeditare a evenimentelor din ianuarie 2016 când amestecul toxic din piață a vrut să ia cu asalt Parlamentul. Semnale suficiente pentru ca Dacian Cioloș să dea dovadă de precauție. Oponenții cabinetului Filip încearcă să transforme Ziua Independenței Republicii Moldova într-un maidan. Dacă le va reuși, va fi semn că nici după 25 de ani de independențâ Moldova nu a reușit să se debaraseze de oamenii Moscovei.   

Și da, aflați la răscruce de vânturi, vor ei sau nu, de un sfert de veac politicienii moldoveni sunt impuși să facă geopolitică. Cum le reușește, e altă poveste.