MOLDOVA ARDE IAR TIMOFTI SE PIAPTĂNĂ

Invazia rusă în estul Ucrainei și anexarea Crimeii a scos în evidență fragilitatea acordurilor internaționale și incapacitatea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de a prevenii și media ciocnirile de interese dintre spațiul occidental și cel rus. S-a ajuns la limita nebuniei: frontierele statelor nu mai sunt respectate iar acordurile internaționale sunt aruncate la gunoi.

Că situația din regiune e serioasă rău ne-o spune recenta declarație a președintelui Franței, Francois Hollande, care a declarat că statul francez consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru livrarea primei nave de război Mistral către Rusia. Hotărârea a fost luată pe 3 septembrie după  întâlnirea Consiliului de Securitate al Franței. Contractul este uriaș, de 1,12 miliarde de euro, el a fost semnat în iunie 2011 și prevede livrarea a două nave de luptă Mistral. Prima dintre ele ar urma să fie predată în această toamnă. 

Întrunirea Consiliului de Securitate a avut loc și la București. Imediat după ședință, șeful statului român a declarat că s-a decis aprobarea prezenței în România a unor avioane de luptă ale NATO. În plus, s-a decis ca oficialitățile române să insiste ca Republica Moldova "să fie introdusă pe lista beneficiarilor inițiativei de consolidare a capacitații de apărare".


Între timp, premierul britanic David Cameron, gazdă a summit-ului NATO din Ţara Galilor, a spus că Marea Britanie şi alte şase state au anunţat că vor crea o forţă comună formată din cel puţin 10.000 de membri, ce va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, pentru a consolida capacitatea NATO în faţa agresiunii Rusiei din Ucraina.

Lucrurile stau urât de tot. Moldovenii în schimb, au alte preocupări – Partidul Democrat s-a lansat în alegerile interne pentru alcătuirea listei viitorilor deputați, pasagerii de pe Aeroportul Chișinău sunt răsfățați cu dansuri și bucate tradiționale turcești, iar alții își pun apă rece în cap. Asta cu apa e bună, că unii dorm - mai știi poate se trezește careva, căci după 30 noiembrie s-ar putea ca mulți dintre politicienii moldoveni să arate plouați rău de tot. 

Președinția Republicii Moldova prin gura secretarului general al aparatului prezidențial ne sugerează că nu ar trebui să ne facem griji despre securitatea statului moldovean și că nu ar trebui să discutăm despre asta căci  “problemele legate de securitatea statului nu se discută în Piața Marii Adunări Naționale”. Domnul Ion Păduraru ne spune că situația este ținută sub control, că instituțiile statului activează în regim normal și că se lucrează. 

O fi așa cum zice domnia sa. Eu sunt mai sceptic. Amintesc că principala instituție inteligentă a statului, din 2005 este lipsită de instrumentarul de lucru firesc și că în anul invaziei ruse în Ucraina, Consiliul Suprem de Securitate  s-a întrunit doar o sigură dată, la 7 aprilie, atunci când șeful statului, domnul Timofti, i-a cerut ministrului Apărării, Valeriu Troenco, să „sporească vigilența” în armată. 

Bucură faptul că, în sfârșit, va fi convocată o nouă ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Sper ca dincolo de analiza numărului de decorații acordate de instituția prezidențială să se discute și despre capacitățile reale de apărare ale statului moldovean. Despre acordarea ori neacordarea mandatului de securitate pentru SIS. Și despre oportunitatea semnării unui pact de alianţă militară şi politică cu România. Că pe alții nu ne putem baza. Și mai multă siguranță și hotărâre domnule președinte! Că Moldova de asta are nevoie!

7 SEPTEMBRIE ZIUA ÎN CARE MOLDOVA SPUNE NU TRECUTULUI

Exact în ziua în care reprezentanții celor 28 de state membre ale Uniunii Europene erau adunați la Chișinău pentru a confirma sprijinul financiar oferit Republicii Moldova, trei politicieni moldoveni afirmau că drumul Moldovei spre Europa este greșit și că basarabenii ar trebui să facă cale întoarsă. Liderul Partidului Regiunilor, preşedintele Partidului „Patrioţii Moldovei” şi liderul Partidului Patria-Rodina, declarau de comun acord că partidele pro-europene și comuniștii au trădat și vor cere cetățenilor să nu le acorde sprijin. 

 

Tot pe 1 septembrie, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, scria negru pe alb că  obiectivul de bază al socialiștilor din Republica Moldova este denunțarea Acordului de Asociere și că va cere demisia Guvernului Leancă. Domnia sa notează că formațiunea politică pe care o conduce, pe 14 septembrie va demara ample acţiuni de protest care se vor desfășura sub lozinca „Moldova în Uniunea Vamală”.

Alături de comuniștii și socialiștii moldoveni, cele trei modeste formațiuni politice consideră că prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, Republica Moldova își pierde suveranitatea și independența și de asta vor face tot posibilul pentru ca Moldova să derapeze de la drumul ei european.

Moldova stă așadar încă sub amenințarea interesului politic rusesc. Pericolul ca ea să se înece precum țiganul la mal nu a trecut. Sprijinul mediatic și logistic oferit de Moscova formațiunilor politice care militează pentru rămânerea Moldovei în spațiul controlat de Federația Rusă conjugat cu eforturile militare din Ucraina pentru construcția Noii Rusii pot aduce pe 30 noiembrie un rezultat imprevizibil.

Colac peste pupăză, pentru ca soarta unei formațiuni politice aflată în arcul de guvernare pro-european de la Chișinău să fie și mai incertă, fostul premier moldovean al anilor 1999,  omul de afaceri Ion Sturza, a anunțat că nu intenționează să se implice în politică, nici să accepte vreo funcție publică în Republica Moldova. În aceste condiții, misiunea electorală a Partidului Liberal Reformator se complică cât se poate de mult. Echipa domnului Hadârcă spera că domnul Sturza va veni în politică alături de ei.

Vor unii ori nu, singura formațiune politică care poate face față pericolului rusesc rămâne a fi Partidul Liberal Democrat. S-ar putea ca, pe 29 august, atunci când l-a primit la Cotroceni pe liderul liberal democraților moldoveni, domnul Băsescu să fi fost la curent cu decizia de neimplicare în politica moldovenească a domnului Sturza. De asta, cea de a treia întâlnire a președintelui României cu domnul Filat a durat mai mult de două ore. Datele informativ-operative de care dispune domnul Băsescu arată că în dinamica evoluției politice de la estul frontierei statului român, liberal democrații moldoveni sunt cei care pot asigura Bucureștiului oficial, continuitatea proceselor de integrare europeană ale Moldovei. 

De asta, pe 7 septembrie, dincolo de prezentarea publică a raportului lor de activitate liberal democrații moldoveni vor trebui să spună cât se poate de ferm NU celor care doresc să mențină Moldova în pânza de păianjen a Rusiei. 

Liderii acestei formațiuni politice au o monitorizare foarte strictă a riscurilor de securitate, fie ele economice, energetice și teritoriale. De aceia domniile lor ar trebui să ne facă cunoscute datele pe care le au despre posibila implicare a tuturor partidelor conjuncturiste în torpilarea procesului de integrare europeană ori de sprijinire a riscurilor enunțate mai sus. 

Locația aleasă de către conducerea acestei formațiuni politice pentru a prezenta această dare de seamă este una plină de semnificații. Acolo la 3 noiembrie 2013 cetățenii moldoveni au spus DA drumului european al Moldovei. Acolo tinerii au spus NU comuniștilor moldoveni. Tot acolo, pe 7 septembrie, putem spune NU tuturor celor care își doresc Moldova în Noua Rusie. 

Nota Bene

Fotografia din 29 august de la Palatul Cotroceni transmite foarte multe mesaje non-verbale. Printre ele, unul important și care se vede cu ochiul liber - domnul Băsescu îl consideră pe Vlad Filat un egal al său. Iar tabloul din biroul președintelui României ( Mihai Viteazul intrând în Alba Iulia) ne vorbește subtil despre ceva enunțat în noiembrie 2013.

NOUA RUSIE BATE LA POARTĂ – O LĂSĂM SĂ INTRE?

Uniunea Europeană a dat Federației Ruse un termen de o săptămână pentru a înceta acțiunile în Ucraina, în caz contrar, împotriva Moscovei vor fi adoptate alte noi sancțiuni. La finalul summit-ului Consiliului European s-a decis ca oficialii Comisiei Europene sa pregătească "de urgență" o nouă serie de sancțiuni. Acestea ar urma să fie prezentate "în termen de o săptămână", iar o decizie va fi luată "în funcție de evoluția situației".  Ultimatumul european adresat Rusiei are o greutate aparte. Reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles a avut pe agenda de lucru doua puncte extrem de importante: situația din Ucraina și alegerea conducerii Consiliului European – președintele și reprezentatul pentru  politică externă.

Premierul polonez Donald Tusk a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar ministrul italian de Externe, Federica Mogherini este noul şef al diplomaţiei Uniunii Europene. Alegerea premierului polonez Donald Tusk în această funcție este semnul clar al unei irevocabile hotărâri de a se pune capăt agresiunii ruse din Ucraina. Această nominalizare trimite un mesaj foarte ferm către Moscova, Polonia fiind una dintre ţările care susţin Ucraina chiar de la începutul crizei.

Ministrul italian de Externe, Federica Mogherini este  considerată a avea o atitudine mai laxă faţă de Rusia. E cât se poate de firesc, domnia sa provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

Desfășurarea acestei ședințe extraordinare a Consiliului European a avut loc după anunțul de săptămâna trecută că Rusia a invadat Ucraina. Petro Paroșenko a anunțat acest lucru și a cerut "ajutor militar de anvergură" de la Uniunea Europeană.

 

Soldații care au trecut frontiera de sud-est a Ucrainei poartă steagul unei țări care nu există – Noua Rusie. Peste orașele cucerite este arborat acest steag. Locatarul de la Kremlin, Vladimir Putin s-a adresat zilele trecute separatiștilor ucraineni numindu-i "luptători ai Noii Rusii".  

Acești soldați vor trebui să creeze Noua Rusie. Nu se știe câți dintre ei vor pune umărul pentru ca visul lui Putin să prindă contur, dar Moscova va avea nevoie de mai mulți militari pentru a controla aceste teritorii. Este limpede că Noua Rusie nu va putea fi construită atât timp cât există ucraineni care vor să rămână ucraineni. Pe 24 august, de ziua independenței lor, cetățenii ucraineni au arătat însă că sunt patrioți. Lucrul acesta îl știu și strategii de la Kremlin. De asta pe hărțile pe care este reprezentată Noua Rusie, este trecută și regiunea transnistreană. Noua Rusie are nevoie atât de armele depozitate acolo dar și de mai mulți oameni care să creadă în ea. 

Domnul Băsescu a spus că în Ucraina nu este vorba despre o invazie ci doar de importante infiltrări ale militarilor ruși. “Invazia înseamnă unităţi mari, aviaţie, toate categoriile de forţe care invadează un teritoriu. Deci nu suntem în faţa unei invazii. Ceea ce se petrece în estul Ucrainei este o escaladare semnificativă a sprijinului pe care Rusia îl acordă separatiştilor”, a spus președintele român.

După aflarea numirii lui Tusk în funcția de președinte al Europei Unite, agențiile ruse de știri afirmau că Putin are deja o înțelegere de pace cu președintele ucrainean dar recomanda, ca oficialii din Kiev să recunoască independența Donbass-ului și apariția Noii Rusii.
 

Semn că războiul va fi unul lung și greu. Reprezentantul popularilor europeni, Tusk, va face tot ce este posibil pentru ca Noua Rusie să nu facă joncțiunea cu separatiștii transnistreni. Într-un asemenea nefericit scenariu domnul Băsescu nu ar mai putea spune că nu se află în fața unei invazii. Noua Rusie bate la porțile Europei – Vechea Europă și-a delegat comandantul care va lupta cu ea. Va întelege Bucureștiul necesitatea unui parteneriat româno-polon pentru Moldova?

MĂMĂLIGA LA VREMURI DE INVAZIE

La începutul lunii mai, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aflat la București. În conferința de presă comună desfășurată la Palatul Cotroceni domnia sa a declarat că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliaților săi. Domnul Rasmussen a recunoscut atunci că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României". Două zile mai târziu, aflat la Chișinău, secretarului adjunct al NATO, a spus că organizația pe care o reprezintă este “foarte îngrijorată” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege mai bine intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

 

Turneul din primăvară al înalţilor demnitari ai Blocului Nord Atlantic în Europa anunţa începutul acestei perioade critice  prin care trece în prezent Ucraina și era semnalul faptului că Blocul Nord-Atlantic își dorește să se extindă spre Est.

Acesta este motivul anunțului făcut zilele acestea că la summit-ul NATO din Marea Britanie se va propune aliaţilor să-și desfășoare trupele în țările Europei de Est.

Vorbind recent la Reuniunea anuală a Diplomaţiei Române, premierul Victor Ponta a declarat că și România își doreşte consolidarea flancului estic al NATO şi o prezență cât mai consistentă a Alianţei în România. Ponta a spus că în cazul unei eventuale agresiuni împotriva Republicii Moldova, România nu mai poate spune că nu poate face nimic. 

În condițiile în care agresiunea Federației Ruse în Ucraina capătă caracteristicile unei invazii militare, provocările de securitate asupra statului moldovean trec de la stadiul potențial la cel de certitudine. Desigur că deputații din Coaliția Pro-Europeană sunt conștienți de acest lucru. Domniile lor nu au însă capacitatea de a modifica principiul de neutralitate al ţării. Pentru a modifica acest punct din Constituție sunt necesare mult mai multe voturi. Dar nici măcar comuniștii moldoveni nu pot împiedica continuarea  Parteneriatului Individual de Acțiuni Moldova – NATO, un document care a fost semnat de domnul Voronin. Iată de ce, participarea ministrului Apărării de la Chișinău la summit-ul din Marea Britanie, dacă va fi confirmată, este una necesară și de bun augur. Ea ar trebui să fie urmată de deschiderea în Republica Moldova a unui birou de legătură al NATO. 

În condițiile invaziei militarea ruse în regiunile de est ale Ucrainei dialogul de la Chișinău al miniștrilor de externe ai UE de la 1 septembrie va atinge și aspecte de securitate regională. 

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a confirmat că după această întâlnire, în capitala moldavă va urma o reuniune în cadrul dialogului strategic moldo-american.  Diplomați american de rang înalt vor sosi la Chișinău pentru a discuta mai pe larg despre modul în care America poate ajuta Republica Moldova. E o continuare a celor discutate în primăvară de tandemul Vlad Filat - Iurie Leancă atât cu Victoria Nuland cât și cu cei din Congresul ori Președinția americană.

Aceste două instrumente de colaborare, Parteneriatul Individual NATO – Republica Moldova și Dialogul Strategic Moldo – American, odată consolidate și aprofundate ar putea reprezenta garanțiile de securitate de care are nevoie în aceste vremuri statalitatea moldavă. La vremuri de excepție, măsuri de excepție!