POST ADEVĂRUL RUS ÎN BASARABIA - UN RĂZBOI LUNG ȘI TĂCUT

Propaganda mediatică este parte a războiului-hibrid dus de Rusia, inclusiv contra Republicii Moldova.

Specificul unui război hibrid este că lupta nu se dă pentru teritorii, ci pentru minţile şi atitudinele cetăţenilor altor state. Mijloacele de luptă sunt sofisticate și aproape de neînțeles pentru necunoscătorii limbii ruse. De asta, războiul hibrid pe care îl practică Federația Rusă are șanse mai mari de câștig în statele în care limba rusă este una din limbile de comunicare – mă refer la statele care au făcut parte din URSS.

Războiul hibrid pe care Federația Rusă îl desfășoară împotriva statelor din Parteneriatul Estic, (Ucraina, Georgia și Moldova) este o confruntare în care Rusia încearcă să îşi subordoneze celălalte state prin mijloace economice, informaţionale și cele care țin de memoria istorică. Este un război în care (cu excepția Georgiei și a Ucrainei) nu sunt prioritare acţiunile militare. Amintesc că anexarea Crimeei, a avut loc fără mare rezistență militară din partea statului ucrainean, acest lucru demonstrează veridicitatea afirmației. Rusia a decis să anexeze Crimeea doar după ce a fost conștientă că, majoritatea locuitorilor din peninsulă, din punct de vedere psihologic și comportamental gândeau deja rusește. 

Anexarea Crimeii la Federația Rusă și începerea războiului-hibrid din Donbas, a fost posibilă datorită faptului că decidenții ruși au aplicat și aplică în mod agresiv o gamă largă de instrumente și mijloace, ca think tank-uri, posturi TV, pseudo-agenții de știri (precum rețeaua Sputnik), troli pe social media și internet.

La sfîrșitul lunii august 2016, într-un discurs televizat ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România și că Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure: "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite."

Declarația oficialului american a apărut la câteva zile după vizita oficială a premierului Dacian Cioloș, la Chișinau. Vizită despre care premierul moldovean Pavel Filip a spus că are loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorește 25 de ani de independență dar și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu România.

Comentatorii politici din România, și unii din Republica Moldova s-au supărat pe declarațiile oficialului  american. Doar că, domnia sa a subliniat corect – nici după 25 de ani, chiar dacă, probabil, s-a dorit, Moldova nu a putut deveni România. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Mai mult decât atât, există o deosebire principală: în statul moldovean, unul multietnic, limba de comunicare interetnică este rusa. Așa ceva, chiar dacă în anii 50 s-a încercat,  nu a fost niciodată în România. Câte posturi de televiziune de limbăr rusă emit în spațiul audiovizual românesc? Nici unul.

60% din posturile de televiziune care emit pe teritoriul Republicii Moldova sunt de limbă rusă. Nu toate aceste posturi transmit știri și emisiuni informativ-analitice, majoritatea difuzând programe de divertisment.

Este Republica Moldova ocupată mediatic? Da.

Un sondaj IMAS realizat în luna iulie 2016 arata că modelarea opiniei publice era în favoarea liderului socialist Igor Dodon, care își menținea capitalul de 25% încredere, practic neînregistrând scăderi. În schimb capitalul de imagine al liderilor opoziției de dreapta s-a restrâns dramatic: cel al lui Andrei Năstase a scăzut de la 32% la 20%, Maia Sandu a pierdea 7 procente din încredere, de la 35% la 28%, iar Iurie Leancă scădea cu 3%, de la 18% la 15%. Acest lucru a fost posibil datorită influenței posturilor de televiziune de limbă rusă. 

 

Care este motivul pentru care proprietarii moldoveni ai licențelor de emisie radio ori de televiziune preferă să difuzeze emisiuni produse în Federația Rusă? Răspunsul este la suprafață. Este vorba de eficiență financiară,  produsele media rusești costă puțin ori, ca în cazul programelor radiofonice produse de „Sputnik”, sunt oferite gratuit. Întrebați de către oficialii moldoveni de la CCA de ce procedează în acest mod, mai mulți proprietari de radio au declarat că știrile și emisiunile le sunt oferite în mod gratuit, de aceea a hotărât să renunțe la producția proprie în favoarea producției livrate „Sputnik”.

Propaganda rusă în Republica Moldova profită de dorința proprietarilor de licență radio sau televiziune de a fi eficienți din punct de vedere financiar. Produsele audiovizualului rusesc, care conțin propagandă eficient mascată, atrag publicitatea. Cine ar refuza să aibă mai multă publicitate fără a depune eforturi financiare la elaborarea propriilor emisiuni? Propaganda rusă a profitat de dorința proprietarilor de media de a parazita pe produsele altora.  

Desigur există o monitorizare permanentă din partea CCA a posturilor de radio ori de televiziune care retransmit programe rusești. Desigur există și sancționări din partea acestui oficiu, dar actuala lege a audiovizualului din Republica Moldova prevede pedepse graduale. Sancționarea graduală oferă instituțiilor audiovizualului moldovean suficient spațiu pentru a încălca legislația care reglementează acest domeniu de activitate.

Dacă post adevărul rus, prin intermediul mediilor de informare, radio și televiziune, va continua să intre nestingherit în mintea moldovenilor, probabil, în 2018, socialiștii moldoveni vor avea suficiente atuuri pentru a obține voturile necesare pentru a alcătui o majoritate parlamentară. Abia atunci, președintele Dodon va putea schimba vectorul de politică externă al statului moldovean. În prezent, datorită actualei majorități parlamentare din jurul PDM, președintele moldovean nu poate realiza asta. Dacă, în 2018, socialiștii moldoveni vor obține majoritatea atunci vom putea spune că Federația Rusă va fi câștigat războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Moldovei.  

James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România. Dacă la Washington se dorește ca Moldova să nu devină Rusia, oficialitățile americane, cât nu e prea târziu, ar trebui să îndemne pro-europenii moldoveni să întreprindă măsuri de stopare a post adevărului rus. Un sfat bun la vreme potrivită, se poate.

PS

Această prezentare a fost ținută în cadrul Congresului internațional al Universității Appolonia din Iași "Pregătim viitorul promovând excelența", secțiunea Dilemele comunicaționale ale lumii contemporane, la masa rotundă Post adevăr și propagandă vs comunicare strategică. Mulțumesc pe această cale conducerii Universității Appolonia și conf.dr. Vasile Roman pentru invitație.

CAMPANIA ELECTORALĂ NU A LUAT SFÂRȘIT

Zilele trecute s-a împlinit un an de la crearea majorităţii parlamentare din jurul Partidului Democrat din Moldova. Anunțul, în urmă cu un an, era făcut în legislativul moldovean de către președintele Parlamentului, domnul Candu. 

Nu mi-aș fi adus aminte despre acest important eveniment politic al istoriei politice moldovene dacă, pe 28 februarie 2017, președintele Igor Dodon nu ar fi anunțat că își dorește să obțină mai multe atribuții. Domnul Dodon vrea ca Legea Supremă să ofere șefului statului posibilitatea să dizolve Parlamentul în alte condiții decât cele prevăzute în prezent. Președintele Dodon a prezentat un proiect de lege de modificare a Constituției Republicii Moldova. Documentul prevede ca șeful statului va avea posibilitatea de a dizolva Parlamentului în alte cinci cazuri, pe lângă cele două stipulate deja în Constituţie. De aici.

Domnul Candu i-a răspuns președintelui moldovean afirmând că cerințele președintelui reprezintă o „dorință de a supune Parlamentul”. „Într-o democrație parlamentară un președinte responsabil nu înaintează ultimatumuri Parlamentului. Președintele Dodon, însă, în dorința de a supune Parlamentul(…). Îl invit pe președinte sa se adreseze direct deputaților, or modalitatea de comunicare instituțională cu fracțiunile îi este familiară”, a precizat președintele legislativului. Domnul Candu a adăugat că iniţiativa președintelui moldovean nu are nici o perspectiva de succes și că este doar o încercare politică de a ieși în evidență. „Aștept cu interes să văd cine vor fi semnatarii inițiativei, prin care președintele Dodon vrea sa transforme Parlamentul într-o anexa a președinției”, a concluzionat domnia sa. De aici.

Nu voi comenta doleanțele președintelui moldovean, domnia sa are dreptul la orice inițiativă parlamentară, inclusiv cea de modificare a Constituției. Constat doar că aritmetica parlamentară nu îi este deloc favorabilă. Numărul deputaților socialiști, 24, este prea mic pentru a începe legal acțiunile de modificare a legii supreme a statului moldovean. Domnul Dodon și fracțiunea parlamentară a PSRM ar trebui să convingă încă zece deputați că șeful statului este în drept să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate. Domnul Candu are dreptate – cine sunt deputații care ar semna de bună voie pentru scurtarea mandatului lor? Nimeni.

Nici înaintarea unei moțiuni de cenzură împotriva ministrului Sănătății, Ruxanda Glavan, nu are șanse de a fi dusă la bun sfîrșit, de vină este iarăși aritmetica parlamentară. Deputații socialiști afirmă că doamna Glavan s-ar face vinovată de creșterea nejustificată prețurilor la medicamente și serviciile medicale. De aici.

 

Doamna Glavan se face vinovată doar pentru simplul motiv că face parte din Cabinetul Filip. Nimeni nu contestă faptul că tarifele la serviciile medicale au crescut. Deputații socialiști uită însă faptul că ultima creștere a tarifelor din sistemul sănătății a avut loc în anul 2011. Conform legislației, aceste tarife trebuiau ajustat o dată la doi ani. Acest lucru nu s-a făcut. Deputații socialiști cunosc acest lucru. E clar că moțiunea pe care au înaintat-o are un caracter populist. Probabil domniile lor consideră că mediatizarea acțiunilor lor le va aduce un capital electoral. Posibil că au dreptate. Specificul oricărei confruntări politice este că partidele se luptă pentru mintea şi atitudinea cetăţeanului elector. Aceste bătălii se poartă la televiziuni, radiouri și ziare, adică pe câmpul jurnalistic.

 

Pe parcursul anului 2016, Cabinetul Filip a făcut față la zece moțiuni de cenzură. Domnul Filip a preluat administrarea Republicii Moldova într-un moment de profundă criză politică, economică și socială – la sfârșitul anului 2015, statul moldav risca să intre în incapacitate de plată a pensiilor și salariilor. Era rezultatul faptului că, în 2015, Moldova a schimbat cinci prim-miniștri, iar asta a făcut posibilă apariția unei crize sistemice. Soluția depășirii acestei crize a fost oferită de către Partidul Democrat din Moldova care a reușit să strângă în jurul său o majoritate parlamentară. Vor unii ori nu, stabilizarea statului moldovean nu ar fi fost posibilă fără suportul acestei majorități parlamentare coordonate de Vlad Plahotniuc. Repet, în anul 2016, opoziția socialistă a cotestat Guvernul Filip de 10 ori! Toate moțiunile au fost respinse de către majoritatea parlamentară din jurul Partidului Democrat din Moldova.

Realizările obținute de Cabinetul Filip, de la restabilirea încrederii partenerilor externi, la reluarea  finanțărilor externe, au dus la creșterea indicatorului de încredere în actualul guvern. Percepția a fost constatată, la sfârșitul anului 2016, de către Barometrul de Opinie Publică. Potrivit datelor sociologice o pătrime din respondenți afirmă că acțiunile Cabinetului Filip au fost mai bune decât ale guvernelor anterioare. De aici.

Nu cred că deputații socialiști vor reuși să o demită pe doamna Glavan. La fel, nu cred că domnul Dodon va reuși să convingă încă zece deputați pentru a iniția modificarea Constituției pe cale legislativă. În schimb cred aprecierilor date de echipa FMI care s-a aflat la Chișinău între 14 și 28 februarie pentru discuții cu autoritățile, inclusiv președintele Dodon. Cei de la FMI au declarat că: Autoritățile Republicii Moldova au înregistrat în continuare progrese în eliminarea vulnerabilităților persistente de mult timp în sectorul financiar-bancar și în implementarea reformelor structurale. Eforturile depuse au contribuit la restabilirea stabilității financiare. S-a înregistrat o restabilire a creșterii economice și se prognozează o creștere economică mai mare decât s-a anticipat, de 4,5 la sută în 2017.

Concluzia? Simplă. Campania electorală nu a luat sfârșit. Acțiunile președintelui Dodon și ale PSRM-ului sunt populiste și au scop electoral. Domnia sa consideră că un război între instituția prezidențială și cea parlamentară l-ar putea aduce în situația să prindă peștele cel mare. Doar că, Partidul Democrat și majoritatea parlamentară au sarcini diferite, domniile lor sunt puși în situația de a asigura stabilitatea Republicii Moldova și creșterea economică. Deocamdată nu se răspunde, instituțional, acestor provocări. Poate e mai bine. În 2018, când va fi la urna de vot, cetățeanul ar putea trăi mai bine. Rezultatul alegerilor ne va spune dacă socialiștii au câștigat sau nu confruntarea pe care și-o doresc. Sper să nu.

CUI SE SUBORDONEAZĂ GENERALUL GORGAN ?

Pe 23 februarie președintele Republicii Moldova, domnul Igor Dodon și fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova, generalul Igor Gorgan, au participat la o recepției oferită de către Ambasada Federației Ruse la Chișinău cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei Ruse, care inițial s-a numit Ziua Armatei Roșii. De aici.

Potrivit presei, la eveniment au participat și reprezentanţi ai admistraţiei separatiste de la Tiraspol: ministrul Apărării, Oleg Obrucikov, ministrul de Interne, Ruslan Mova, ministrul de Externe Vitali Ignatiev, șeful statului major al regiunii separatiste Serghei Gherasiutenko, copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Tiraspolului, Oleg Beleakov şi o seamă de ofițeri din cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Toți aceștia au fost prezenți alături de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon și fostul șef al Marelui Stat Major al armatei moldovene, domnul Gorgan.

Domnul Dodon a declarat de mai multe ori că ar fi de acord să ofere regiunii transnistrene un statut special, poate chiar unul federal. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016, domnul Dodon a beneficiat de votul a aproximativ 16 000 de cetățeni domiciliați în regiunea transnistreană. Probabil, domniei sale i se pare firesc să fie în contact cu liderii separatiști. Este dreptul domniei sale.

Nefirească este participarea domnului Gorgan la această manifestare. 

Domnul Igor Gorgan a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova în baza decretului nr.773 din 19 august 2013 semnat de președintele Nicolae Timofti. Peste un an, domnul Timofti a semnat decretul prin care îi acorda gradul de general de brigadă. Până în anul 2013 domnul Igor Gorgan a fost expert asociat la Fundaţia pentru Promovarea Reformelor în domeniul Justiţiei, Securităţii şi Apărării și președintele Uniunii Ofiţerilor în Rezervă „Stejarul”, structură a PLDM constituită în anul 2010. De aici.

 

Domnul Igor Gorgan a fost demis din funcția de șef al Marelui Stat Major în martie 2016, la solicitarea domnului Anatol Șalaru, ministrul Apărării din acel moment. Constat că numirea domnului Igor Gorgan în funcția de șef al Statului Major a fost una politică. Politică a fost și avansarea domniei sale în grad. Ascensiunea domnului Igor Gorgan s-a datorat pârgiilor de putere deținute de PLDM. Înțeleg că pierderea acestor pârghii politice au dus și la demiterea domnului Gorgan din structurile Ministerului Apărării.

Nu înțeleg necesitatea prezenței domniei sale la manifestarea organizată de către Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova cu ocazia zilei de 23 februarie. Atenție, 23 februarie este Ziua Apărătorului Patriei Ruse. Prezența domnului general Gorgan alături de lideri militari din regiunea separatistă transnistreană poate fi interpretată ca o subrodonare inconștientă în fața unei  simbolice sărbători oficiale a unui alt stat. Un stat care în 1992 a fost un agresor al Republicii Moldova.

Recent, jurnaliștii portalului informațional today.md au intrat în posesia unor înregistrări audio în care foști combatanți în conflictul din regiunea transnistreană, apropiați liderului PPDA, Andrei Năstase, și ai liderului PLDM, Vlad Filat, discută despre planul de destabilizare a comemorării eroilor Războiului de pe Nistru, eveniment care va avea loc la data de 2 martie 2017. De aici.

Întâlnirea, care a avut loc tot pe 23 februarie, a fost organizată de responsabilul activității Caravita SRL în zona de Nord a Republicii Moldova, întreprindere care a aparținut lui Vlad Filat. Din discuțiile celor prezenți, reiese că la data de 2 martie,  combatanții moldoveni, apropiați PPDA și PLDM, ar urma să  provoace violențe. Începutul acestor violențe ar fi marcat de fluierarea oficialilor care vor încerca să țină discursuri. Combatanții ar intenționa să zădărnicească mișcarea coloanelor oficiale și să-i alunge din coloană pe oficiali. Un protest al cărei simbolistică este periculoasă.  

Cu certitudine apariția unor violențe create de combatanții moldoveni la mitingul de comemeorare a celor căzuți în Războiul de pe Nistru ar fi placul oficialilor ruși. Apariția unor disensiuni între participanții la conflict și conducerea instituțiilor de forță ale statului moldovean și a conducerii statului Republica Moldova ar veni doar în sprijinul separatiștilor transnistreni și ar oferi argumente în plus la masa de tratative. Prezența domnului Gorgan, pe 23 februarie, la recepția oferită de Ambasada Rusă  a fost un gest de subordonare în fața unui simbol. Un simbol care a fost cu siguranță interpretat. Simbolistica apariției unor violențe de stradă în ziua de 2 martie ar avea un ecou și mai mare.   

Crearea și obținerea de argumente în sprijinul separatiștilor a fost ocupația preferată a serviciilor inteligente rusești. Un astfel de simbol s-a dorit să fie și deschiderea unui consulat al Federației Ruse în Bălți și Tiraspol.  În noiembrie 2012, premierul Vlad Filat, a fost de acord cu doleanța lui Rogozin, aflat în vizită oficială în Moldova, de a deschide consulate în Bălți și Tiraspol. Domnul Filat declara atunci că "nu vede ce ar încurca inaugurarea unui consulat general rus la Tiraspol." De aici. Preşedintele Nicolae Timofti, s-a declarat împotriva acestei subordonări simbolice. Nu știu dacă gestul lui Filat era o larghețe diplomatică ori o obligație pe care o avea față de Rogozin. 

Subordonările, fie ele și simbolice, dau de gândit. Insubordonările, la fel. Mai ales pe 2 martie, ziua începerii Războiului de pe Nistru.

Post Scriptum 
Republica Moldova se află în plin război hibrid. Simbolismul unor acțiuni ori inacțiuni face parte din arsenalul acestui război. De asta, persoanele publice, trebuie să își calculeze foarte atent acțiunile ori inacțiunile domniilor lor.