POST ADEVĂRUL RUS ÎN BASARABIA - UN RĂZBOI LUNG ȘI TĂCUT

Propaganda mediatică este parte a războiului-hibrid dus de Rusia, inclusiv contra Republicii Moldova.

Specificul unui război hibrid este că lupta nu se dă pentru teritorii, ci pentru minţile şi atitudinele cetăţenilor altor state. Mijloacele de luptă sunt sofisticate și aproape de neînțeles pentru necunoscătorii limbii ruse. De asta, războiul hibrid pe care îl practică Federația Rusă are șanse mai mari de câștig în statele în care limba rusă este una din limbile de comunicare – mă refer la statele care au făcut parte din URSS.

Războiul hibrid pe care Federația Rusă îl desfășoară împotriva statelor din Parteneriatul Estic, (Ucraina, Georgia și Moldova) este o confruntare în care Rusia încearcă să îşi subordoneze celălalte state prin mijloace economice, informaţionale și cele care țin de memoria istorică. Este un război în care (cu excepția Georgiei și a Ucrainei) nu sunt prioritare acţiunile militare. Amintesc că anexarea Crimeei, a avut loc fără mare rezistență militară din partea statului ucrainean, acest lucru demonstrează veridicitatea afirmației. Rusia a decis să anexeze Crimeea doar după ce a fost conștientă că, majoritatea locuitorilor din peninsulă, din punct de vedere psihologic și comportamental gândeau deja rusește. 

Anexarea Crimeii la Federația Rusă și începerea războiului-hibrid din Donbas, a fost posibilă datorită faptului că decidenții ruși au aplicat și aplică în mod agresiv o gamă largă de instrumente și mijloace, ca think tank-uri, posturi TV, pseudo-agenții de știri (precum rețeaua Sputnik), troli pe social media și internet.

La sfîrșitul lunii august 2016, într-un discurs televizat ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România și că Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure: "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite."

Declarația oficialului american a apărut la câteva zile după vizita oficială a premierului Dacian Cioloș, la Chișinau. Vizită despre care premierul moldovean Pavel Filip a spus că are loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorește 25 de ani de independență dar și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu România.

Comentatorii politici din România, și unii din Republica Moldova s-au supărat pe declarațiile oficialului  american. Doar că, domnia sa a subliniat corect – nici după 25 de ani, chiar dacă, probabil, s-a dorit, Moldova nu a putut deveni România. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. Mai mult decât atât, există o deosebire principală: în statul moldovean, unul multietnic, limba de comunicare interetnică este rusa. Așa ceva, chiar dacă în anii 50 s-a încercat,  nu a fost niciodată în România. Câte posturi de televiziune de limbăr rusă emit în spațiul audiovizual românesc? Nici unul.

60% din posturile de televiziune care emit pe teritoriul Republicii Moldova sunt de limbă rusă. Nu toate aceste posturi transmit știri și emisiuni informativ-analitice, majoritatea difuzând programe de divertisment.

Este Republica Moldova ocupată mediatic? Da.

Un sondaj IMAS realizat în luna iulie 2016 arata că modelarea opiniei publice era în favoarea liderului socialist Igor Dodon, care își menținea capitalul de 25% încredere, practic neînregistrând scăderi. În schimb capitalul de imagine al liderilor opoziției de dreapta s-a restrâns dramatic: cel al lui Andrei Năstase a scăzut de la 32% la 20%, Maia Sandu a pierdea 7 procente din încredere, de la 35% la 28%, iar Iurie Leancă scădea cu 3%, de la 18% la 15%. Acest lucru a fost posibil datorită influenței posturilor de televiziune de limbă rusă. 

 

Care este motivul pentru care proprietarii moldoveni ai licențelor de emisie radio ori de televiziune preferă să difuzeze emisiuni produse în Federația Rusă? Răspunsul este la suprafață. Este vorba de eficiență financiară,  produsele media rusești costă puțin ori, ca în cazul programelor radiofonice produse de „Sputnik”, sunt oferite gratuit. Întrebați de către oficialii moldoveni de la CCA de ce procedează în acest mod, mai mulți proprietari de radio au declarat că știrile și emisiunile le sunt oferite în mod gratuit, de aceea a hotărât să renunțe la producția proprie în favoarea producției livrate „Sputnik”.

Propaganda rusă în Republica Moldova profită de dorința proprietarilor de licență radio sau televiziune de a fi eficienți din punct de vedere financiar. Produsele audiovizualului rusesc, care conțin propagandă eficient mascată, atrag publicitatea. Cine ar refuza să aibă mai multă publicitate fără a depune eforturi financiare la elaborarea propriilor emisiuni? Propaganda rusă a profitat de dorința proprietarilor de media de a parazita pe produsele altora.  

Desigur există o monitorizare permanentă din partea CCA a posturilor de radio ori de televiziune care retransmit programe rusești. Desigur există și sancționări din partea acestui oficiu, dar actuala lege a audiovizualului din Republica Moldova prevede pedepse graduale. Sancționarea graduală oferă instituțiilor audiovizualului moldovean suficient spațiu pentru a încălca legislația care reglementează acest domeniu de activitate.

Dacă post adevărul rus, prin intermediul mediilor de informare, radio și televiziune, va continua să intre nestingherit în mintea moldovenilor, probabil, în 2018, socialiștii moldoveni vor avea suficiente atuuri pentru a obține voturile necesare pentru a alcătui o majoritate parlamentară. Abia atunci, președintele Dodon va putea schimba vectorul de politică externă al statului moldovean. În prezent, datorită actualei majorități parlamentare din jurul PDM, președintele moldovean nu poate realiza asta. Dacă, în 2018, socialiștii moldoveni vor obține majoritatea atunci vom putea spune că Federația Rusă va fi câștigat războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Moldovei.  

James Pettit a spus că Republica Moldova nu e România. Dacă la Washington se dorește ca Moldova să nu devină Rusia, oficialitățile americane, cât nu e prea târziu, ar trebui să îndemne pro-europenii moldoveni să întreprindă măsuri de stopare a post adevărului rus. Un sfat bun la vreme potrivită, se poate.

PS

Această prezentare a fost ținută în cadrul Congresului internațional al Universității Appolonia din Iași "Pregătim viitorul promovând excelența", secțiunea Dilemele comunicaționale ale lumii contemporane, la masa rotundă Post adevăr și propagandă vs comunicare strategică. Mulțumesc pe această cale conducerii Universității Appolonia și conf.dr. Vasile Roman pentru invitație.