PREȘEDINTELE DODON SE TEME DE VOTUL UNINOMINAL ?

Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care președintele României, Klaus Werner Iohannis este acuzat de "abuz de drept" și de "uzurpare" a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la Curtea Constituțională a României privind OUG 13. Proiectul inițiat de Călin Popescu Tăriceanu a întrunit, miercuri, 8 martie, 203 de voturi pentru și 94 împotrivă și a fost adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Acest document urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României și, chiar dacă nu are efecte juridice, este o primă declarație politică adoptată de Parlamentul României împotriva șefului statului român. De aici.

La Chișinău o asemenea declarație politică întârzie. Într-un comunicat difuzat de Partidul Democrat din Moldova în data de 17 ianuarie se afirma că doar Parlamentul Republicii Moldova este forul suveran al democrației moldovenești și generatorul de bază al viziunii de politică externă a Republicii Moldova și se solicita Parlamentului Republicii Moldova să ia în discuție pozițiile președintelui Igor Dodon exprimate pe 17 ianuarie 2017 în vizita oficială de la Moscova și să emită o declarație de reafirmare a atașamentului față de continuarea drumului european al Republicii Moldova. De aici.

După ce președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunţat luni, 6 martie, despre iniţierea unei campanii de informare privind necesitatea implementării sistemului electoral uninominal, care presupune ca deputaţii să nu mai fie aleşi pe liste de partid, ci în baza circumscripţiilor uninominale, președintele moldovean s-a declarat categoric împotriva acestei inițiative. 
„Inițiativa conducerii PDM este inacceptabilă.(…) Această inițiativă este o provocare împotriva bazelor democratice ale statului, așa cum au fost ele formate de la Independență încoace. Ca președinte al statului, mă voi opune în mod categoric acestei reforme, de fapt nedemocrate, care distruge sistemul partinic din Republica Moldova.(…) Deci, propun reducerea numărului de deputați, implicarea cetățenilor din Transnistria și din diaspora. Și categoric nu uninominalului.” De aici.

Alături de punctul de vedere al președintelui Dodon, s-au raliat preşedintele PPDA, Andrei Năstase, şi cel al PAS, Maia Sandu. La fel a declarat și liderul liberalilor moldoveni, domnul Ghimpu, că nu va susţine iniţiativa respectivă. De aici.

Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la începutul anilor 2000, atunci Dumitru Braghiș a inițiat o campanie de presă pe acest subiect. După mai bine de un deceniu, în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. Pentru acest proiect au votat 63 de deputaţi şi zero împotrivă. Iniţiativa legislativă, ca și în prezent, a fost înaintată de Vlad Plahotniuc, atunci prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat. În 2013, comentatorii politici ai vremii afirmau că alegerile în baza circumscripțiilor uninominale ar responsabiliza deputaţii, şi că „va apărea motivaţia de a promova în Parlament de la Chișinău şi exponenţii direcţi ai alegătorilor din regiunea transnistreană”. La 3 mai 2013, cu votul deputaților liberal-democrați și al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb necesitatea schimbării sistemului electoral moldovean este inclusă în programul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Într-un comentariu pe rețelele de socializare, politologul Corneliu Ciurea afirmă că “furtuna stârnită în politica moldovenească de anunțul liderului PDM, Vlad Plahotniuc, despre votul uninominal spune multe despre maturitatea clasei politice moldovene. În loc să fie prilej de analiză și dezbatere argumentată, inițiativa democraților a generat reacții copilărești. Partidele (parlamentare și neparlamentare) s-au repezit asupra unei ținte convenabile, sperând că asta le va scuti de întrebări complicate. Inițiativa uninominalului merită o discuție serioasă, nu un potop de acuzații”. De aici.

Domnul Ciurea a observat corect: e la modă să critici inițiativele care vin din partea PDM!

Ce le vor spune însă domnii Dodon, Năstase, Maia Sandu și Ghimpu celor 80% dintre moldoveni care, conform sondajelor de opinie, susțin modificarea sistemului electoral? Opiniile împotriva votului uninominal vorbesc de fapt despre altceva, e vorba despre faptul că reprezentanții acestor formațiuni politice nu își doresc ca cetățenii să dispună de pârghii reale de control asupra activității aleșilor lor. Cei care se opun votului uninominal se tem de schimbarea sistemului politic actual, unul în care președintele partidului are puterea absolută, semn că partidele moldovene nu funcționează în baza convingerilor politice ci în baza conjuncturilor de rudenie ori financiare. Ori poate, este semnul slăbiciunii acestor partide în provincie, al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova?

Exact acesta a fost motivul pentru care, zilele trecute la Chișinău, Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia declara că eforturile de căutare a unui sistem electoral, care să restabilească încrederea cetăţenilor faţă de sistemul politic moldovenesc sunt justificate. De aici.

Președintele Dodon afirmă că inițiativa PDM ar schimba din temelii sistemul electoral moldovenesc. Domnul Dodon are dreptate! Doar prin schimbarea sistemului electoral poți obține o clasă politică nouă, una care are o relație directă cu electoratul propriu, care nu se teme de sabia șefului de partid și care nu stă sub umbra dubiilor politice.

Domnul Dodon se declară categoric împotriva votului uninominal. Probabil domnia sa se teme de faptul că forța unui corp de deputați aleși în baza circumscripțiilor uninominale ar fi mai mare decât a președintelui ales prin vot direct. Este firesc, suma voturilor deputaților aleși pe circumscripții uninominale este cu adevărat mai mare decât cea a voturilor acordate pentru președinte. În acest caz, un vot de blam la adresa șefului statului, așa cum a fost declarația adoptată de Parlamentul României la adresa președintelui Iohannis ar avea efecte politice și juridice. Ceva de temut, nu-i așa?